Potrivit sondajului Ipsos realizat pentru France Télévisions, Radio France şi Le
Monde, luni, Hollande pierde un punct în raport cu ancheta precedentă din 22
aprilie, în timp ce candidatul susţinut de UMP câştigă unul. Alte 22 la sută
dintre persoanele chestionate, care au declarat că vor merge cu siguranţă să
voteze, nu şi-au exprimat intenţia de vot. Potrivit unui sondaj, 34 la sută
dintre alegătorii candidatului de centru François Bayrou la primul tur vor vota
pentru Hollande, 40 la sută pentru Sarkozy, iar 26 la sută nu şi-au exprimat
intenţia de vot.
Dintre alegătorii lui
Marine Le Pen (Frontul Naţional, extrema dreaptă), 14 la sută ar vota pentru
Hollande, 54 la sută pentru Sarkozy, iar 32 la sută nu şi-au exprimat intenţia
de vot. Dintre alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon (stânga), 80
la sută ar vota pentru Hollande, 3 la sută pentru Sarkozy, iar 17 la sută nu
şi-au exprimat intenţia de vot. Potrivit sondajului, 90 la sută dintre
cei care declară că intenţionează să voteze pentru Hollande se declară siguri de
alegerea lor, la fel ca şi în cazul a 90 la sută dintre alegătorii lui Sarkozy.
Sondajul a fost realizat prin telefon în perioada 27-28 aprilie pe un eşantion
de 988 de persoane, reprezentativ pentru populaţia franceză cu vârste peste 18
ani, prin metoda cotelor.
8 comentarii:
Obiectivul de creare a un milion de noi locuri de munca va fi posibil, in viziunea USL, in principal, prin reducerea costului muncii si prin scaderea fiscalitatii. USL a promis reducerea CAS cu 5% pentru angajatori, reducerea integrala a platii CAS datorate de angajatori pentru un an, precum si zero taxe pentru angajarea in regim part-time si cresterea salariului minim pe economie la 800 lei/luna.
De asemenea, USL va introduce cota redusa de TVA la productia de cereale, paine, carne proaspata, lapte si legume (TVA 24%, din care 9% catre buget si 15% dedus producatorului).Pe de alta parte, USL si-a propus sa desfiinteze Ministerul Dezvoltarii, avand in vedere ca din 2012 se realizeaza trecerea de atributii si de competente de la Guvern catre regiuni.
USL isi propune, de asemenea, sa comaseze terenurile agricole si sa realizeze gratuit cadastrul pentru acestea. Mai mult, USL isi propune ca, pana in 2020, sa construiasca 1.200 de kilometri de autostrada.
Totodata, documentul USL prevede depolitizarea structurilor deconcentrate si retragerea "Legii Igas" privind dreptul de a candida al functionarilor publici, precum si revenirea la valorile pensiilor si salariilor de dinainte de iunie 2010, asumarea unui deficit de 3% convenit cu FMI si modificarea de urgenta a Legii responsabilitatii fiscale, care nu contine niciun articol care sa prevada raspunderea in fata Parlamentului a celor care incalca legea.
Disciplina in trafic se recompenseaza. Toti cei care nu incalca regulile de circulatie timp de douasprezece luni vor primi de la politisti doua puncte de gratie.
Cuvinte cheie:
soferiregulamentarpermis autosigurantapuncte bonuspolitisti
Este unul dintre cele 47 de proiecte legislative aprobate tacit astazi, in Senat. Probabil agitatia de pe scena politica nu i-a ajutat sa se concentreze pe parlamentari.
Marine Le Pen afirmă, într-un interviu acordat cotidianului Midi Libre ce va fi publicat în ediţia de luni, că Nicolas Sarkozy "nu mi-a respectat alegătorii" şi că "nu şi-a oferit mijloacele să câştige" alegerile, deşi poate că le-ar fi câştigat făcând acest lucru, notează Mediafax. Pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din Franţa, pe 6 mai, Sarkozy are mare nevoie de voturile primite de Marine Le Pne în primul tur de scrutin.
"Nu îi putem îndemna pe alegătorii mei să voteze pentru el (Sarkozy), afirmând în acelaşi timp că, într-un duel Frontul Naţional (FN)-PS, vom lăsa să învingă PS (Partidul Socialist)", a declarat ea, subliniind că "alegătorii mei nu pot fi trataţi ca nişte copii sau ca nişte alegători inferiori, cetăţeni inferiori. Ei nu sunt doar nişte furnizori de voturi".
"Eu cred că nu este dificil ca alegătorilor să li se arate, de asemenea, că, în pofida marilor discursuri şi mângâierilor aplicate de unul şi de altul (Hollande şi Sarkozy), ei sunt pregătiţi să se aleagă unii pe alţii", a adăugat ea.
Întrebată despre interesul său de a vedea dreapta pierzând alegerile, preşedinta FN (extremă dreapta) a răspuns că nu este "interesată de nimic". Asta "deoarece eu consider că Hollande şi Sarkozy sunt două capete care pretind că se ceartă pe acelaşi corp. (Ei) sunt un fel de siamez în politică", a continuat ea.
Nicolas Sarkozy, care, cu 27,18% din voturi, s-a clasat după socialistul François Hollande (28,63%) în primul tur de scrutin, în urmă cu o săptămână, trebuie să atragă alegătorii lui Marine Le Pen, care a obţinut 17,9% din voturi, pentru a putea spera la câştigarea turului doi, programat pentru 6 mai.
Ca fapt divers, Guvernul "stabilit în drum spre Braşov" a fost doar o glumă a lui Ponta, surse din USL au declarat pentru gândul că drumul nu a fost parcurs cu maşina, ci cu elicopterul, motiv pentru care multe lucruri au rămas să fie discutate la Bucureşti.
Liderii USL au participat sâmbătă la lansarea candidaţilor pentru alegerile locale din Braşov şi Bistriţa. Evenimentele de campanie i-au împiedicat pe liderii USL să pună la punct detaliile noului Guvern.
Sâmbătă a fost prima zi a negocierilor. Cele trei partide din USL negociază portofoliile ce le vor reveni, deciziile urmând să fie validate marţi de forurile statutare ale PSD, PNL şi PC. De altfel, marţi este termenul-limită pe care premierul desemnat, Victor Ponta, şi l-a luat pentru a prezenta formula viitorului Cabinet.
În ciuda eforturilor noului guvern, veștile bune întârzie, iar cel de-al patrulea stat european se pregătește de ce e mai rău
În Madrid, toată lumea-și linge rănile. Spania este din nou arătată cu degetul, găsită vinovată de prelungirea crizei euro, ba chiar Nicolas Sarkozy a ajuns s-o dea drept exemplu negativ în fața electoratului francez. Interesantă și opinia unui mare think tank politic, care consideră că Spania se pricepe la flamenco, la vin roșu și cam atât. Acum, până și Argentina o tratează cu superioritate, continuând naționalizarea companiei petroliere spaniole YPF, în ciuda numeroaselor avertismente venite dinspre Madrid. Iar randamentul pe 10 ani al obligațiunilor Spaniei a depășit săptămâna trecută pragul de 6%, întețind temerile că cea de-a patra economie a Europei va avea nevoie, cât de curând, de un ajutor consistent.
Guvernul lui Mariano Rajoy se declară surprins de acest val de critici. Unii oficiali recunosc cu jumătate de gură că ținta bugetară pentru acest an va fi ușor depășită - de la 5,3% din PIB, cât pretindea Comisia, la 5,8%, cât ceruse domnul Rajoy de la bun început. O deviere minoră, care a dus la o reacție disproporționată din partea criticilor, crede guvernul spaniol. În primele patru luni de mandat ale noului premier, reformele s-au ținut lanț, fie că vorbim de sistemul bancar, fie de piața muncii sau de politica bugetară - definită de măsuri de austeritate extraordinare, care ar trebui să reducă deficitul cu nu mai puțin de 27 de miliarde de euro. În plus, guvernele regionale au fost înștiințate că trebuie să găsească metode de reducere a costurilor cu încă 16 miliarde de euro: așa că zilele acestea sunt așteptate anunțuri privind tăierea investițiilor publice în sistemul de sănătate și cel de învățământ. În caz contrar, guvernul amenință că va prelua frâiele finanțelor regionale.
„Unii oameni par să nu-și dea seama că avem un nou guvern“, se plânge un oficial, subliniind că de vină pentru reputația proastă a Spaniei este fostul guvern socialist, în frunte cu José Luis Rodríguez Zapatero. „Sunt convins că toată Europa se uită cu invidie la stabilitatea scenei noastre politice“, spune el, detaliind că nu e țară care să nu-și dorească performanța actuală a țării sale: un guvern funcțional patru ani de acum încolo, susținut de o majoritate parlamentară absolută.
Liderul socialist grec, Evangelos Venizelos, a avertizat votanţii că deschid porţile parlamentului dreptei extreme şi a făcut apel pentru înţelegere privind politica de austeritate condusă de către partidul său, în schimbul ajutorului financiar internaţional, scrie Reuters.
Venizelos a preluat şefia partidului socialist PASOK, timp de decenii cel mai mare al Greciei, mai devreme anul acesta să încerce să găsească sprijin pentru alegerile de duminică, când electoratul este decis să pedepsească acele partide care au susţinut măsurile dureroase de austeritate.
În cadrul unui interviu, fostul ministru al Finanţelor a avertizat împotriva creşterii partidului ultra-naţionalist, Zorile de Aur, care ar putea obţine în jur de 5% din voturi, mult peste pragul de 3% pentru accesul în parlament.
"Zorile de Aur este un fenomen extrem", a precizat Venizelos, adăugând: "Cred că ei sunt un exemplu de fascism şi ni-i opunem radical. Este o ofensă întregii noastre istorii şi parlamentului nostru", sugerând că Grecia ar putea să aibă experienţa unei versiuni a Germaniei de la Weimar, care a dus la afirmarea partidului nazist, şi a lui Adolf Hitler.
Zorile de Aur, care promite să expulzeze atât imigranţii legali cât şi pe cei ilegali, şi care se întruneşte sub steagul unui simbol al Greciei antice, similar svasticii, a câştigat mult din electoratul sărac, oferind haine şi hrană.
Partidul spune despre sine doar că este naţionalist şi a atras o mare porţiune a protestelor, atacând ajutorul financiar internaţional şi ceea ce numeşte dominaţia germană a Europei.
Guvernul României a căzut în urma unei moţiuni de cenzură, iar conducerea Cehiei abia a supravieţuit unui procedeu similari, vineri, în ultimul val de provocări pentru eforturile europene de a vindeca criza datoriilor continentului cu reduceri drastice ale cheltuielilor şi creştere a taxelor, scrie Los Angeles Times.
De asemenea, rata şomajului a crescut, săptămâna aceasta în Spania şi Franţa, unde măsurile de austeritate înfurie cetăţenii şi subminează încrederea în oficialii guvernamentali în încercarea lor de echilibrare a bugetelor şi de a propti moneda unică a zonei euro.
Guvernele Irlandei, Portugaliei, Greciei, Italiei, Spaniei, Sloveniei, Slovaciei şi Finlandei au căzut deja, iar UE se străduie să restabilească stabilitatea economică celor 27 de membri ai săi. Ultima intrare a acestei lungi serii este moţiunea de cenzură votată, la limită, de către Parlamentul României, conducerii guvernamentale de 2 luni a primului-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu.
Opoziţia română la strânsul curelei a crescut la o intensitate nemaivăzută de la revoluţia pro-democraţie din 1989, notează cotidianul american, după ce guvernul a ridicat TVA-ul la 24% şi a redus salariile funcţionarilor publici. Constrângerile cheltuielilor sunt o încercare de satisfacere a condiţiilor impuse după ajutorul financiar din 2009 de către UE, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială.
În Praga, unde coaliţia de trei partide a Cehiei s-a prăbuşit la începutul săptămânii, primul-ministru, Petr Necas, a câştigat cu resentiment sprijinul pentru continuarea programului său de mărire a taxelor şi reducere a cheltuielilor pe servicii, inclusiv educaţia superioară, pensiile şi sănătatea. Necas a câştigat 105 voturi din 198 de parlamentari, după o dezbatere de nouă ore dominată de criticii ce-i cereau demisia şi alegerile anticipate, raporta agenţia de ştiri CTK.
Unii parlamentari care au dezertat în timpul săptămânii, au stat, totuşi, alături de Necas, ascultând avertizările economiştilor, conform cărora măsurile esenţiale de austeritate vor fi cu atât mai dureroase cu cât vor fi amânate.
Mai mult de 100.000 de oameni au protestat împotriva reducerilor, la un raliu, în Praga, săptămâna trecută, una dintre cele mai mari exprimări publice ale insatisfacţiei de la Revoluţia de Catifea ce a încheiat regimul comunist, acum 22 de ani.
Economia Ungariei este, de asemenea, lovită de o contractare a creditului, iar primul-ministru, Viktor Orban, a cerut vineri FMI să negocieze rapid o opţiune de împrumut de urgenţă pentru Budapesta, în cazul fluctuaţiilor puternice pe piaţa obligaţiunilor europeană.
Olanda era aproape să rateze ţinta deficitului bugetar al UE pentru al cincilea an consecutiv, înainte ca guvernul primului-ministru Mark Rutte să ajungă la un acord cu opoziţia, săptămâna aceasta, care va menţine măsurile de austeritate până la alegerile din septembrie.
Atât Grecia cât şi Franţa sunt în mijlocul unor campanii electorale aprinse, în care candidaţii opoziţiei câştigă teren din cauza greutăţilor aduse către măsurile de echilibrare bugetară.
Italia şi Germania vor să aprobe simultan tratatul bugetar european şi Mecanismul European de Stabilitate (ESM), a declarat luni un parlamentar italian, confirmând informaţii din La Repubblica, transmite AFP.
"Este adevărat. Este un proiect al premierului Mario Monti şi al cancelarului Angela Merkel", a declarat preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Senatul italian, Lamberto Dini.
Guvernul german şi cel italian au refuzat în schimb să comenteze informaţiile publicate de La Repubblica.
"Este prevăzută prezenţa unui număr mic de parlamentari italieni în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, în timpul votului, ca şi a unor parlamentari germani în legislativul de la Roma, la a doua lectură a proiectelor", a arătat Dini.
La Repubblica a relatat despre un plan secret între Monti şi Merkel şi a indicat că ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, va fi audiat de către comisia de afaceri externe a Senatului italian.
Ministrul italian pentru Afaceri Europene, Enzo Moavero, şi Vittorio Grilli, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, vor fi la rândul lor primiţi în Parlamentul german.
Obiectivul celor două state este ratificarea simultană a tratatului fiscal şi a ESM înainte de începutul verii.
Mario Monti şi Angela Merkel vor asista împreună la ratificări şi vor publica "o declaraţie solemnă" privind viitorul Europei.
Potrivit La Repubblica, această alianţă poate fi interpretată ca o ambiţie a Romei de a substitui Parisul ca partener privilegiat al Berlinului, în cazul unei victorii a socialistului Francois Hollande în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care vor avea loc duminica viitoare în Franţa.
Trimiteți un comentariu