luni, 31 decembrie 2012

Conform datelor financiare inregistrate la Ministerul Finantelor pentru companiile care au depus Bilantul pentru anul 2011, numarul de companii active din Romania a fost de 590.033 de firme la sfarsitul lui 2011, in scadere cu 3% fata de anul 2010, cand numarul firmelor active a fost de 610.064, se arata intr-un studiu al ERA Romania. Din punct de vedere al cifrei de afaceri 81% dintre companiile romanesti au avut-o sub 100.000 de EURO, adica un numar 479,519 de firme. Dintre acestea, un numar de 178.020 de firme, adica 30% din total, au declarat o cifra de afaceri 0, in timp ce 301.499 de firme au avut o cifra de afaceri pozitiva insa sub nivelul pragului de 100 de mii de EURO.

Un numar de 72,491 firme au avut o cifra de afaceri cuprinsa intre 100 si 500 de mii de EURO, ceea ce ridica la 94% procentul din totalul companiilor active cu cifra de afaceri mai mica de 500.000 de EURO in Romania.
Doar 22.097 de firme au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 1 million de EURO, reprezentand un procent de 3,7% din totalul companiilor active in Romania in 2011, in crestere cu 10% fata de 2010.
  • Companiile cu o cifra de afaceri in 2011 de peste 5 milioane de EURO sunt in numar de 5.304, cu 503 mai multe firme decat in 2010, iar numarul firmelor cu o cifra de afaceri de peste 10 milioane de EURO este de 2.669 de companii, adica 0,5% din totalul companiilor romanesti. Doar 10 companii au reusit performanta de a intra in clubul exclusivist al companiilor ce au o cifra de afaceri de peste 1 miliard de EURO, cu 2 mai multe decat in 2010.

Valoarea medie a cifrei de afaceri realizate de o companie romanesca in 2011 a fost de 383,914 EURO, in crestere cu 22% fata de 2010, cand cifra de afaceri medie a unei companii romanesti a fost de 313.763 EURO.
  • Din perspectiva profitabilitatii nete, din totalul de 590.033 de companii active in 2011, un procent de 42% dintre acestea au inregistrat pierderi nete (250,791 de companii), 39% au inregistrat profit net pozitiv (228,326 de firme), in timp ce 19% dintre acestea (110.532 de firme) au depus situatii financiare cu profit 0 si cifra de afaceri 0. Acestea din urma sunt companii care nu au avut activitate in 2011, sau si-au declarat “inghetata” activitatea la Administratiile Fiscale unde sunt arondate, sau sunt companii inactive, dar care inca nu au fost inchise, pe fondul procedurii inca dificile si birocratice de inchidere a unei companii in Romania.
(sursa hotnews)

duminică, 30 decembrie 2012

Creditele în lei însumau la finele lunii octombrie 85,510 miliarde lei, cu 4,717% mai mare decât volumul din luna ianuarie şi cu 4,713% faţă de cel înregistrat în octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditarea în valută, în luna octombrie volumul împrumuturilor acordate se situa la nivelul de 145,59 miliarde lei, cu 2,59% mai mare decât în luna ianuarie a anului şi cu 3,75% mai mare decât în luna octombrie a anului 2011. Creditele în lei acordate populaţiei pe termen scurt însumau, la finele lunii octombrie, 4,887 miliarde lei, peste nivelul înregistrat în luna ianuarie, de 4,548 miliarde lei, cele pe termen mediu însumau 10,1 miliarde lei, în creştere cu 19,3% faţă de volumul din ianuarie. Creditele pe termen lung, în lei, acordate populaţiei însumau, la finele lunii octombrie, 19,472 miliarde lei, mai mic cu 10,47% faţă de nivelul din luna ianuarie. La capitolul credite în valută acordate populaţiei pe termen scurt volumul din luna octombrie se cifra la 493,4 milioane lei, mai mic cu 2,37% faţă de luna ianuarie 2012 şi cu 63,7% faţă de luna octombrie a anului precedent. Creditele pe termen mediu au avut o creştere în volum cu 1,93% faţă de nivelul din luna ianuarie, ajungând la 3,672 miliarde lei, iar faţă de octombrie 2011 volumul acestora este mai mare cu 32,9%. Creditele pe termen lung însumau 57,708 miliarde lei, volumul fiind cu 3,55% mai mare decât cel înregistrat în ianuarie şi cu 4,91% decât în luna octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditele pentru consum şi alte scopuri acordate gospodăriilor populaţiei, acestea se situau în luna octombrie 2012 la 69,087 miliarde lei, nivelul fiind mai mic decât în luna ianuarie cu 2,58% şi cu 4,06% decât în octombrie 2011. Creditele pentru locuinţe accesate de către populaţie însumau, la finele celei de-a zecea luni din acest an, 37,254 miliarde lei, în creştere cu 11,7% faţă de ianuarie 2012 şi cu 16% faţă de octombrie 2011. Creditul guvernamental însuma, la finele lunii octombrie, peste 77,751 miliarde lei, fiind mai mic cu 5,75% faţă de nivelul din ianuarie şi cu 22,8% decât cel din octombrie.

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Una, alta...de toate...

Coalitia de guvernare si-a impartit afacerile cu asfalt. Guvernul a decis spargerea infrastructurii rutiere, in doua parti. Autostrazile vor merge la pesedistul Dan Sova, iar drumurile nationale la liberalul Relu Fenechiu. Este o brambureala cauzata de interese politico-financiare care ne va lovi puternic, spun specialistii. Premierul Victor Ponta a decis sambata, in prima sedinta a noului Guvern, trecerea Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) din subordinea Ministerului Transporturilor in cea a ministrului delegat pentru proiecte de infrastructura, Dan Sova, urmand ca ulterior Executivul sa infiinteze o companie nationala pentru autostrazi. Modul in care Guvernul vede reorganizarea sectorului pare a fi haotic, informeaza Romania Libera.

Dezamorsarea bombei cu ceas a economiei americane. Barack Obama si-a intrerupt vacanta de Craciun spre a incerca sa rezolve contenciosul bugetar dintre democrati si republicani care ameninta sa arunce SUA si lumea in recesiune. Presedintele Obama, aflat cu familia in vacanta, in Hawai, s-a vazut nevoit sa revina la Washington pentru a incerca sa dezamorseze ceea ce e, fara discutie, o bomba cu ceas, a carei explozie ar avea repercusiuni extrem de pernicioase nu doar pentru americani ci si pentru restul economiei globale. E vorba de asa numitul "fiscal cliff￯, de varful fiscal, cum i s-a spus in Romania. Daca cele doua partide americane nu reusesc sa ingroape securea razboiului bugetar pana la revelion, se vor produce automat si simultan doua evenimente extrem de neplacute. Se vor majora brusc si abrupt taxele americanilor. Concomitent, se vor reduce, tot automat, cheltuielile publice, scrie
Deutsche Welle.
 
Nae Lazarescu si Vasile Muraru, doi actori de comedie care joaca de 30 de ani impreuna: "Am avut doar doua vedete: Dan Spataru si Ion Dolanescu". Amintiri despre Faramita Lambru, colonei de Securitate si experienta a cinci neveste, toate intr-o intalnire cu artistii Nae Lazarescu si Vasile Muraru. Peste cateva zile, in noaptea de Revelion, cei doi va vor binedispune pe micul ecran I-am intalnit pe celebrii Nae Lazarescu si Vasile Muraru la Savoy, cu cateva minute inainte de a intra pe scena. N-au lasat sa se vada ca timpul ii preseaza. Prieteni, atat pe scena, cat si in viata de zi cu zi, si-au "furat" vorbele unul altuia, au facul poante si au depanat amintiri. Vasile Muraru (56 de ani), directorul artistic al Teatrului de Revista "Constantin Tanase" e un moldovean cuminte si impaciuitor. Nae Lazarescu (71 de ani) are limba ascutita si n-a menajat pe nimeni. L-a avut profesor pe George Bacovia si a fost vecin cu Tudor Arghezi. Asa a ramas Nae cu iubirea pentru carti. "Olimpic la bautura" si un mare iubaret, actorul a schimbat cinci sotii. De vreo 30 de ani insa, spune ca s-a facut cuminte. Integral in EVZ.

Dan Dungaciu: Rusia isi permite cu Romania ceea ce nu si-ar permite cu alte state europene. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romaniei (44 de ani) considera ca 2013 ar putea fi un an decisiv pentru Romania, daca UE hotaraste sa ridice vizele pentru cetatenii Republicii Moldova. In acest caz, cel mai probabil Chisinaul se va desparti de Transnistria, iar Romania va trebuie sa fie pregatita pentru toate scenariile, atat pentru cele pozitive, in care ar putea prelua, de pilda, aprovizionarea cu alimente a Republicii Moldova, in detrimental Ucrainei, cat si in cele negative, in care raspunsul Tiraspolului si al Moscovei ar putea fi surprinzatoare, iar Bucurestiul ar fi nevoit sa asigure frontiera euro-atlantica, scrie
Romania Libera.

vineri, 28 decembrie 2012

Investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere terenuri agricole în Ungaria, prevede o lege votată săptămâna trecută de parlamentul ungar şi calificată drept "istorică" de guvernul de la Budapesta, transmite AFP, conform Agerpres.
"În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria", se precizează într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării. "Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună (...) şi îl protejează de speculatori", mai menţionează comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o "decizie istorică" şi "începutul unei noi ere pentru agricultură".
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Executivul primului ministru conservator Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.
 
În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 856/18.12.2012, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.951/2012, pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic.
Actul normativ modifică poziţiile 7, 9, 22 şi 28 din Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, astfel:
- 7 „Impozit pe profit/plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat/datorate de persoane juridice române, altele decât cele prevăzute la punctul 6, precum şi de persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene”;
- 9 „Impozit pe profit datorat de persoane juridice străine, altele decât cele prevăzute la punctul 6, sau plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorate de către persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România”;
- 22 „Impozit pe veniturile din premii”;
- 28 „Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome”.
Nomenclatorul va cuprinde două noi poziţii, respectiv 29 şi 30, care vor avea următorul cuprins:
- 29 „Impozit pe veniturile din jocuri de noroc;
- 30 „Dividende de virat de către societăţile şi companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat”.

joi, 27 decembrie 2012

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere Franţei moderaţie în privinţa salariilor, reformarea pieţei muncii şi mai multă concurenţă în sectorul serviciilor, în condiţiile în care economia, a doua ca mărime în Europa, a pierdut din cotă pe piaţa exporturilor şi are o perspectivă de creştere fragilă, transmite Bloomberg, citat de Mediafax. "Creşterea economică se menţine slabă, iar perspectiva pe termen scurt este expusă riscurilor de scădere", se arată în raportul anual al FMI referitor la Franţa. Principala provocare va fi consolidarea redresării, în paralel cu reducerea decalajului faţă de partenerii comerciali în privinţa competitivităţii şi protejarea stabilităţii financiare. FMI a analizat şi situaţia sectorului financiar, exprimând îngrijorări legate de dependenţa băncilor de finanţarea wholesale, care le plasează într-o poziţie vulnerabilă în cazul unei crize de lichidităţi sau de încredere în regiune. Economia franceză se află în pragul recesiunii, iar preşedintele Francois Hollande a avertizat că 2013 va fi un an foarte dificil, şomajul, aflat la maximul ultimilor 14 ani, fiind în creştere. FMI anticipează că economia Franţei va avansa anul viitor cu doar 0,4%, jumătate din ritmul prognozat de Guvern. Instituţia consideră că Executivul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% în acest an.

miercuri, 26 decembrie 2012

Romanii oameni saraci ...hahahaha...Aproape 60.000 de români au fost aşteptaţi în acest an de Crăciun în hotelurile şi pensiunile din ţară, unde se estimează că vor cheltui pe cazare şi masă peste opt milioane de euro, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), relatează Mediafax.
"Cu toate că românii visează la destinaţii dintre cele mai diverse, de la ţările vecine şi până la plaje exotice, Crăciunul este sărbătoarea pe care preferă să o petreacă acasă. Cu toate acestea, aproape 60.000 de români aleg să meargă de Crăciun într-un hotel sau o pensiune", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.
Din estimările federaţiei, cheltuielile cu cazarea şi masa vor depăşi 36 de milioane de lei (peste opt milioane de euro).
Cele mai solicitate structuri de cazare sunt pensiunile rurale, unde gradul de ocupare depăşeşte 80%, fiind aşteptaţi aproximativ 28.000 de turişti.
 
Pe de alta parte,... Suma necesară recapitalizării principalelor patru bănci din Grecia a urcat la aproape 28 miliarde de euro, după raportarea rezultatelor trimestriale ale grupurilor bancare elene, a relatat ieri site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres.
Astfel, Piraeus Bank a anunţat joi că necesităţile sale de recapitalizare se ridică la 7,3 miliarde de euro, după ce a înregistrat pierderi nete de 629 milioane de euro (833 milioane de dolari) în primele nouă luni din 2012. De asemenea, Piraeus a cerut încă 500 milioane de euro pentru banca recent achiziţionată, ATEbank. National Bank of Greece (NBG) va avea nevoie de 9,7 miliarde de euro, Alpha Bank de 4,6 miliarde de euro şi Eurobank Ergasias de 5,8 miliarde de euro. Astfel, nota de plată pentru recapitalizarea principalelor grupuri bancare elene se ridică la aproximativ 27,9 miliarde de euro.
Vineri, National Bank of Greece a anunţat că a înregistrat pierderi nete de 2,45 miliarde de euro în primele nouă luni din 2012, în timp ce pierderile Alpha Bank s-au ridicat la 711,8 milioane de euro.
De fapt, dependenţa băncilor locale de capitalul de stat depăşeşte 30 miliarde de euro, deoarece NBG, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank au emis deja acţiuni preferenţiale în valoare de 4 miliarde de euro. Capitalizarea lor totală se ridică la 2,6 miliarde de euro.
În 2011, Banca Centrală a Greciei anunţase că instituţiile elene de creditare trebuie să menţină anul acesta un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de minim 10%, peste cerinţele stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), de 9%. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, grupurile bancare elene au nevoie de 28 miliarde de euro până în 2014.
Guvernul de la Atena intenţiona să discute cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE reducerea cerinţelor privind capitalul de bază Tier 1 pentru băncile din Grecia sub 10%, dar nu s-a ajuns la nici un acord. Cu toate aceste oficialii bancari eleni sunt optimişti şi cred că în următoarele luni vor exista iniţiative de reducere a cerinţelor privind capitalul.
Dacă acest lucru se va întâmpla şi condiţiile economice se vor îmbunătăţi, băncile ar putea să-şi majoreze cu succes capitalul, cu participarea sectorului privat, astfel încât să se menţină caracterul privat al băncilor.
Luna trecută, autorităţile de la Atena au dezvăluit termenii planului de recapitalizare a sectorului bancar, potrivit căruia băncile vor emite obligaţiuni convertibile şi acţiuni pentru a îndeplini un raport al capitalului de bază de minim 6%. Potrivit deciziei cabinetului de la Atena, băncile greceşti vor emite noi acţiuni cu un discount de 50% faţă de preţul mediu din ultimele 50 de zile dinaintea emiterii. Bondurile convertibile vor plăti un cupon anual de 7%, cu o creştere progresivă de o jumătate de punct pe an şi vor fi convertite în acţiuni după cinci ani. Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) va cumpăra toate acţiunile şi bondurile convertibile emise de bănci şi va deveni ce mai mare acţionar la băncile greceşti. HFSF a injectat deja 18,5 miliarde de euro în primele patru mari bănci din Grecia.
Băncile din Grecia au termen până în aprilie 2013 pentru a obţine de pe piaţă fondurile necesare recapitalizării, astfel încât să-şi menţină independenţa administrativă, iar acţionarii lor să poată plăti ajutorul de stat în următorii cinci ani, pentru a recâştiga controlul complet asupra instituţiilor de creditare.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca o parte din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinat pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank.

marți, 25 decembrie 2012

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi.... se intreaba daca noul guvern al Romaniei va continua cooperarea cu marii delapidatori ai economiei romanesti gen germania, franta, austria - asa numitele demicratii vwst - Europene... Poate chiar uluiţi, date fiind modul în care liderul PSD şi-a alcătuit executivul şi componenţa acestui cabinet...Guvernul de penali, de sfertodocţi şi de incompetenţi pus pe picioare în toată splendoara sa de către Victor Ponta n-a scăpat atenţiei observatorilor occidentali. Nici măcar atenţiei celor de stânga. În Süddeutsche Zeitung, Klaus Brill enumeră unele din podoabele cabinetului Ponta. PSD-istul Dragnea de pildă, cel bănuit de fraudă electorală. Acelaşi ziar scoate în evidenţă şi criticile de risipă şi clientelism USL-ist formulate de opoziţia de centru dreapta pe marginea mărimii ieşite din comun a guvernului Ponta II. Unul, de bună seamă, având multe guri de hrănit. Premierul plagiator riscă şi un nou conflict cu şeful statului. Cotidianul de stânga din capitala Bavariei relevă eventualitatea ca preşedintele să se opună validării noului cabinet din pricina puşcăriabililor din executiv. Referindu-se la Dragnea, ziaristul german evocă faptul că portofoliul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale atribuit baronului PSD-ist de Teleorman include accesul la sume enorme. În speţă, „la contracte de stat şi la ample fonduri de promovare ale Uniunii Europene”. Süddeutsche Zeitung reia investigaţiile DNA şi suspiciunile presei româneşti, privind cumpărarea de voturi, de către Dragnea, precum şi fraudarea referendumului de demitere a preşedintelui, când au votat „nu doar morţi ci şi deţinuţi şi militari care se aflau în acel moment în Afganistan”. Prestigiosul cotidian de stânga nu-l uită nici pe liberalul Relu Fenechiu, omul trimis în judecată pentru prezumtiva escrocare, în licitaţii aranjate, a Electricii Moldova, întreprindere căreia pare să-i fi vândut transformatoare vechi, revopsite la preţ de piese noi. În fine, ziarul nu uită să consemneze aspectul probabil cel mai uimitor pentru observatorii occidentali. Şi anume, faptul că premierul a admis el însuşi că a inclus în cabinet indivizi precum Dragnea şi Fenechiu, cercetaţi penal. În context, ziarul îl citează pe premierul plagiator, care invocă prezumţia de nevinovăţie câtă vreme cei doi n-au fost condamnaţi. După care Süddeutsche Zeitung scrie: „În alt punct Ponta a ascultat de un avertisment al Comisiei Europene, neincluzând în cabinet pe cei patru miniştri acuzaţi de ANI de incompatibilitate şi conflict de interese”. SURSA: DEUTSCHE WELLE

luni, 24 decembrie 2012

 
Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar din Uniunea Europeană s-au ridicat la 1.600 de miliarde de euro de la începutul crizei, în octombrie 2008, până la sfârşitul anului trecut, potrivit unui document publicat vineri de Comisia Europeană, relatează AFP.
Suma reprezintă 13% din PIB-ul Uniunii, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat pe 2011. Marea majoritate a acestora /67%/ a fost formată din garanţii de stat pentru finanţarea băncilor. Anul 2011 a fost ultimul în care CE a aplicat norme temporare în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru a ajuta economia reală în vreme de criză. Acest tip de ajutor, acordat întregii economii, s-a ridicat la 48 de miliarde de euro în 2011, adică 0,037% din PIB-ul UE, mai mic cu 50% faţă de anul precedent, se arată în documentul Comisiei.
Aceasta reflectă, pe de o parte, o utilizare redusă a acestor ajutoare de către întreprinderi, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare care afectează majoritatea statelor, potrivit CE.  Totalul ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-a micşorat, ajungând la 64,3 miliarde de euro în 2011, adică 0,5% din PIB-ul european. Este vorba de 'o tendinţă de scădere pe termen lung', a explicat Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Aceste ajutoare reprezentau 2% din PIB-ul UE în anii '80, a subliniat purtătorul de cuvânt. La sfârşitul lui iunie 2012, circa 85% din totalul ajutoarelor ilegale, adică cele care contravin normelor europene privind concurenţa, au fost rambursate autorităţilor de către beneficiarii lor. Este vorba de o sumă de peste 13,5 miliarde de euro, precizează documentul.

duminică, 23 decembrie 2012

Saxo Bank, specialistul în transactionări online multi-asset și investiții, lansează astăzi, ca în fiecare an, cele 10 predicții șocante pentru anul ce urmează. Este exercițiul periodic pe care îl face Saxo Bank pentru a lansa un avertisment asupra evenimentelor extreme care se pot produce atât pe piața financiară, cât și pe scena politică, ceea ce înseamnă că probabilitatea lor de a se întâmpla cu adevărat este foarte mică, dar nu trebuie să le subestimăm nicio secundă. Din aceste predicții veți afla, de exemplu, că Germania va începe să accepte împărțirea poverii datoriei europene, lucru care, coroborat cu alți factori de cpnstrângere, ar putea provoca o cădere a indicelui DAX până în jurul valorii de 5.000. Apoi, că prețul aurului va scădea până în jurul valorii de 1.200 USD per uncie din cauza revenirii economiei americane și a unui dolar mai puternic, în pofida supraîndatorării Rezervelor Federale.
Italy - Berlusconi, who announced this month he will again lead his People of Freedom party (PDL) in a national election expected in February, said on a talk-show on state broadcaster RAI that the ECB should become a lender of last resort for the currency bloc.
"If Germany doesn't accept that the ECB must be a real central bank, if interest rates don't come down, we will be forced to leave the euro and return to our own currency in order to be competitive," Berlusconi said in comments reported by Italian news agencies Ansa and Agi.
The 76-year-old media tycoon has made similar remarks in the past about the possibility of Italy, or even Germany, leaving the euro, but has often at least partially rectified them later, Reuters reported.
Berlusconi is already campaigning hard for the election with a spate of television interviews in an attempt to close the wide gap with the centre-left Democratic Party which is polling at above 30pc, some 14 points above the PDL.
Berlusconi was forced to resign as prime minister in November last year as Italian bond yields surged at the height of the euro zone debt crisis

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Aşa cum arsenalele nucleare sunt capabile să asigure o "distrugere mutuală garantată", la fel de garantată este şi distrugerea economiilor prin deprecierea voită a monedelor naţionale. Ce fel de avantaj competitiv mai poate asigura o monedă depreciată intenţionat, dacă toată lumea face la fel?
Şi totuşi, în lipsa unor alte idei, "devalorizările competitive" par gata să fie accelerate, în ciuda numeroaselor avertismente istorice. Autorităţile din economii mai mult sau mai puţin dezvoltate caută noi căi de manipulare a indicilor preţurilor de consum, astfel încât să ascundă efectele noilor valuri monetare.
Din nefericire, este prea târziu chiar şi pentru asemenea inginerii financiare şi statistice. Cu toate că şi-au pierdut elementul de noutate, "primăverile" arabe sunt gata să "înflorească" din nou, după cum arată intensificarea violenţelor din Bahrain.
Accentuarea tensiunilor sociale este determinată, mai ales, de creşterea accelerată a preţurilor, pe fondul unor regimuri monetare construite in jurul ratei de schimb fixe a monedelor locale faţă de dolarul american. Iar nemulţumirile nu sunt izolate doar la nivelul lumii arabe, ci se extind din Asia până în America Latină.
Semnalele privind adevăratele intenţii ale autorităţilor americane au apărut de mai mult timp. Kyle Bass, fondatorul Hayman Capital Management, declara în cadrul conferinţei AmeriCatalyst, în urmă cu un an, că "ideea actuală a guvernului (n.a. american) este să depăşim criza prin exporturi, iar când l-am întrebat pe un oficial al administraţiei Obama cum se va realiza acest lucru, dacă nu se permite deflaţia salariului nominal, el mi-a răspuns că vor omorî dolarul".
Ben Bernanke, preşedintele Federal Reserve, a dovedit că este gata să joace rolul călăului, mai ales dacă ţinem cont de declaraţiile sale admirative la adresa politicilor promovate de Franklin D. Roosevelt. "Cele mai eficiente acţiuni ale sale au fost reabilitarea sistemului bancar şi deprecierea monedei pentru promovarea unei politici monetare relaxate", a declarat Bernanke încă din 1999, în cadrul unei conferinţe de la Princeton.

vineri, 21 decembrie 2012



Premierul tehnocrat al Italiei, Mario Monti, i-a prezentat demisia, vineri seară, preşedintelui Giorgio Napolitano, informează AFP, citat de Mediafax. În cursul şedinţei de guvern, Monti a anunţat că va merge la sediul Preşedinţiei pentru a-i prezenta demisia sa şi cea a întregului Cabinet. Mario Monti, premierul tehnocrat care a condus Italia în ultimele 13 luni, este un politician echilibrat, în vârstă de 69 de ani, recunoscut pentru competenţa economică, fiind opusul pasionalului Silvio Berlusconi, acuzat de subminarea credibilităţii ţării prin scandaluri şi procese, comentează AFP. Mario Monti, supranumit şi "cardinalul", şi-a creat o reputaţie de om competent şi independent, în timpul celor zece ani cât a fost comisar european, în perioada 1994-2004. Amator de mers cu bicicleta, Monti recunoaşte că nu este "prea sociabil". "Chiar dacă nu mi le amintesc şi nu le spun prea bine, îmi plac mult bancurile. Berlusconi are un adevărat talent în a le spune", declara el, în 2005, într-unul dintre rarele sale interviuri. Numit senator pe viaţă de către preşedintele italian Giorgio Napolitano, el a fost lăudat de directoarea Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. "Este un om de mare calitate, cu care am avut întotdeauna un dialog fructuos şi extrem de călduros", a declarat ea. Născut la 19 martie 1943, la Varese (nord), Mario Monti devine celebru la prestigioasa Universitate Bocconi din Milano, cunoscută pentru cea mai bună facultate de Economie din Italia. Şi-a continuat studiile în Statele Unite, la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1965, unde studiază cu James Tobin, laureat al Premiului Nobel, creatorul unui proiect de taxare a tranzacţiilor care îi poartă numele. În 1970, începe să predea la Universitatea din Torino, pe care o părăseşte în 1985 pentru a deveni profesor de economie politică la Bocconi, unde ocupă succesiv posturile de director al Institutului de Economie Politică, rector şi preşedinte, în 1994. În 1994, a fost propus de primul Guvern al lui Berlusconi într-un post de comisar european. Jacques Santer, preşedintele Comisiei Europene din perioada respectivă, îi încredinţează postul de comisar pentru Piaţa Internă. În 1999, Guvernul de stânga al lui Massimo D'Alema îl confirmă la Comisie, unde primeşte de la preşedintele acesteia, compatriotul său Romano Prodi, mult râvnitul post de comisar pentru Concurenţă, lucru care confirmă imaginea sa de neimplicare politică. După încheierea mandatelor la Bruxelles, Monti revine la activitatea academică şi semnează editoriale în Corriere della Sera, un cotidian de referinţă în Italia.
Grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariaţi în următoarele 12-18 luni, reprezentând 17,5% din totalul angajaţilor, pentru a reaşeza modelul la noile realităţi economice, dar va continua creşterea prin stimularea tranzacţiilor bancare şi concentrarea pe lei, anunţă preşedintele băncii, Tomas Spurny. Astfel, vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500, informează Mediafax.
Preşedintele executiv al BCR a precizat în urma crizei modelul de business s-a modificat, iar sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor, ţinta fiind de 250 milioane de lei în următorii doi ani. El a arătat strategia de dezvoltare pentru următorii cinci ani a fost aprobată recent, aşa încât planul de restructurare nu a fost încă negociat cu cele trei sindicate din bancă. „Oricine este înţelept va vedea cel mai important este cum le asiguri un viitor bun celor 7.500 de oameni care rămân în bancă”, a spus Spurny.
Deşi a recunoscut a venit în BCR pentru a restructura banca, Spurny spune nu este un „profesionist” al restructurării sau un adept exclusiv al unor asemenea măsuri, arătând în Ungaria sau Slovacia a avut o strategie de investiţii, iar banca pe care a construit-o în Slovacia are în prezent o cotă de piaţă de 15%.
El a amintit Erste a investit în România circa 9,3 miliarde de euro, echivalentul a jumătate din împrumuturile atrase de la instituţiile financiare internaţionale, şi se plasează astfel drept cel mai mare susţinător privat al economiei româneşti.
Spurny susţine BCR va reveni pe creştere în a doua parte a anului viitor, şi estimează 2013 va fi un an greu pentru sistem, cu un avans modest, de numai o cifră, în linie cu creşterea PIB. Oficialul BCR estimează însă o revenire mai puternică a afacerilor începând cu 2014, cu rate de 3,5-4-6% pe partea de retail şi de 7-9% pe segmentul corporate.

joi, 20 decembrie 2012

Guvernul Ponta a amanat cu un an vanzarea unor pachete minoritare de actiuni ale companiilor de stat, contrar intelegerii cu Fondul Monentar International, ridicand astfel semne de intrebare in ceea ce priveste angajamentul de a incheia un nou pact cu institutia financiara internationala, scrie Reuters.Astfel, guvernul a amanat pana la finele lui 2013 termenul limita pentru vanzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfa, Transgaz sau Tarom. Premierul Victor Ponta a tinut sa reasigure investitorii, afirmand ca doreste sa reinnoiasca actualul acord cu FMI, in valoarea de 5 mld de euro, si care expira la inceputul lui 2013, dar deciziile de amanare a listarii s-ar putea dovedi un obstacol.
Potrivit unui proiect de lege adoptat in sedinta de marti si citat de Mediafax, Guvernul a decis ca termenul in care procedurile de admitere la tranzactionare trebuie finalizate sa fie din nou amanat, de la 31 decembrie 2012 la 31 decembrie 2013.
Potrivit angajamentelor cu Fondul Monetar International, Guvernul ar fi trebuit ca pana la finele acestui an sau inceputul anului viitor sa plaseze pe piata de capital pachete de actiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucuresti, CFR Marfa, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica. Listarea Hidroelectrica este intrerupta, intrucat compania a intrat in insolventa. Listarea pe bursa a companiilor este prevazuta si in Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.
Ponta a propus de asemenea impartirea ministerului de Finante in doua, propunand in nou cabinet un ministru pentru Buget si unul pentru Finante, idee ce ar putea complica discutiile cu FMI, scrie Reuters. Leul s-a devalorizat cu 0,2% fata de euro miercuri, in conditiile in care si alte monede regionale au scazut in comparatie cu moneda unica europeana.
"Este un semnal foarte prost pentru investitori, care asteapta progrese in reformarea sectorului de stat, in special privatizari", a afirmat economistul Raiffeisen Ionut Dumitru. FMI a criticat in mod regulat Romania pentru esecul in incercarea de a vinde sau reforma sistemul de stat supradimensionat si ineficient, care este vazut drept o frana a relansarii economiei.
Leul a avut cea mai slaba performanta in cadrul economiilor emergente din UE in acest an, din cauza situatiei politice volatile din Romania, in special in urma tentativei esuate al USL-ului de a-l suspenda pe presedintele Basescu din functie, atragand acuzatii internationale de subminare a statului de drept, noteaza Reuters.
Romania a reusit sa-si reduca deficitul bugetar, care se va situa cel mai probabil sub 3% din PIB in acest an, dar FMI a devenit mai critic in privinta esecului de a realiza reforme profunde si de a atrage banii europeni.
Pana in prezent, s-a reusit o singura listare a unui pachet minoritar de actiuni, in cazul Transelectrica, care a adus venituri de 38 milioane euro.
"Cred ca FMI va gasi o cale de a ajunge la un program. Dar ma intreb cat de angajati sunt", a afirmat economistul Barclays Capital Daniel Hewitt. (hotnews)
 
Clasificarea universitatilor in Romania - Amintim ca universitatile din Romania au fost clasificate pentru prima oara in istorie dupa criterii europene in cursul anului trecut, iar rezultatele clasificarii au fost publicate pe 6 septembrie 2011. Toate universitatile particulare au fost clasificate in ultima categorie valorica, iar principala consecinta a acestei clasificari o reprezenta acordarea unui "buget mult marit" universitatilor din prima categorie si, respectiv, a unui buget foarte mic celor mai slabe universitati.

Pe 19 iunie 2012, ministrul interimar de atunci al Educatiei, Liviu Marian Pop, a anuntat ca a contestat in justitie rezultatele clasificarii universitatilor si a ierarhizarii programelor de studii.

La inceputul lunii septembrie 2012, Expert Forum avertiza printr-o analiza ca evaluarea si clasificarea universitatilor risca sa fie anulate, in conditiile in care "la doar 2 saptamani de la instalare, Guvernul Ponta a actionat, prin Ordonanta de Urgenta nr. 21/2012, prin care, pentru anul universitar 2012-2013, cheltuirea fondurilor publice in universitati se face independent de evaluare si clasificare. Mesajul politic transmis prin OUG 21/2012 este asadar de sustinere netransparenta a mediocritatii, din fonduri publice".

Pe 1 octombrie, ministrul Ecaterina Andronescu declara ca "MECTS are doua procese privind clasificarea universitatilor, deschise de institutii nemultumite de categoria in care au fost incluse. Noi nu putem merge in instanta si sa dovedim ca locul unde au fost plasate respectivele instiutii este corect, intrucat nu avem criteriile care au stat la baza clasificarii. In acest context, am putea fi nevoiti sa facem o noua evaluare si un nou clasament".

Asociatia Universitatilor Particulare din Romania, a carei presedinta era anul trecut Corina Dumitrescu - prima propunere a premierului Victor Ponta la sefia Ministerului Educatiei - a atacat atunci in instanta rezultatele acestei clasificari. In luna noiembrie 2011, Ministerul Educatiei a castigat in prima instanta procesul cu Asociatia Universitatilor Particulare din Romania, iar decizia instantei a fost atacata cu recurs.

miercuri, 19 decembrie 2012

Comisia Europeana lanseaza o noua clasificare internationala a universitatilor din Europa si din lume, la care sunt asteptate sa participe 500 de universitati, anunta executivul european printr-un comunicat de presa. Noua clasificare "multidimensionala" va califica universitatile in cinci domenii distincte:
  • reputatia pentru cercetare
  • calitatea predarii si invatarii
  • orientarea internationala
  • succesul transferului de cunostinte (de exemplu, parteneriate cu intreprinderile si intreprinderile nou-infiintate)
  • angajamente regionale
Comisia Europeana anunta ca universitatile sunt invitate sa se inscrie pentru noua clasificare in prima jumatate a anului 2013, iar primele rezultate sunt asteptate la inceputul anului 2014. Clasificarea U-Multirank va fi lansata oficial la o conferinta care va avea loc intre 30 si 31 ianuarie la Dublin sub presedintia irlandeza a Uniunii Europene.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educatie, a declarat ca "aceasta va fi o clasificare moderna si sofisticata, ilustrand intreaga diversitate a invatamantului superior. Clasificarile internationale existente au inca tendinta sa acorde prea multa importanta reputatiei pentru cercetare".

Comisia Europeana a selectionat un consortiu independent care sa efectueze clasificarea, se arata in comunicatul de presa remis HotNews.ro. Centrul pentru invatamant superior (CHE) din Germania si Centrul pentru studii politice de invatamant superior (CHEPS) din Tarile de Jos vor conduce initiativa. Acestea vor colabora cu parteneri printre care se numara Centrul pentru studii stiintifice si tehnologice de la Universitatea Leiden (CWTS), editura stiintifica Elsevier, fundatia Bertelsmann si firma de software Folge 3.

Consortiul va colabora, de asemenea, cu parteneri din clasificarea nationala si cu organizatii ale partilor interesate pentru a compila date exacte, explica executivul european.

marți, 18 decembrie 2012

Comisia de la Veneţia a transmis primului-ministru Victor Ponta o recomandare de schimbare a procedurii de demitere a şefului statului, astfel încât referendumul naţional fie înlocuit prin pronunţarea unei instanţe judecătoreşti.
Instanţa europeană sugerează posibilitatea schimbării procedurii de suspendare, astfel încât decizia cu privire la rămânerea sau nu în funcţie a preşedintelui României nu mai revină alegătorilor chemaţi la referendum. Suspendarea iniţiată de Parlament ar trebui fie urmată de pronunţarea unei instanţe judecătoreşti, astfel încât procedura de demitere treacă din sfera electorală în cea juridică, potrivit rtv.net.
Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Venetia) a adoptat vineri avizul cu privire la masurile luate de Guvernul si Parlamentul României în ceea ce priveşte alte instituţii ale statului si cu privire la Ordonanţa de Urgenta pentru amendarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi vizând Ordonanţa de Urgenţă pentru amendarea Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, aviz solicitat de secretarul general al Consiliului Europei şi de prim-ministrul Victor Ponta. Guvernul informează vineri, intr-un comunicat de presa, ca a luat nota de adoptarea avizului şi salută totodată "formularea de către Comisia de la Veneţia a unui set de propuneri de revizuire a Constituţiei României, având drept scop consolidarea cadrului constituţional".

luni, 17 decembrie 2012

Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) a adoptat vineri avizul cu privire la masurile luate de Guvernul si Parlamentul Romaniei in ceea ce priveste alte institutii ale statului si cu privire la Ordonanta de Urgenta pentru amendarea Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si vizand Ordonanta de Urgenta pentru amendarea Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, aviz solicitat de secretarul general al Consiliului Europei si de prim-ministrul Victor Ponta. Guvernul informeaza vineri, intr-un comunicat de presa, ca a luat nota de adoptarea avizului si ca saluta totodata "formularea de catre Comisia de la Venetia a unui set de propuneri de revizuire a Constitutiei Romaniei, avand drept scop consolidarea cadrului constitutional".
Potrivit comunicatului, "Guvernul Romaniei considera ca este important faptul ca aceste propuneri privesc unele dintre elementele cele mai importante ale Constitutiei, identificate de toti actorii politici ca impunand necesitatea unei viitoare revizuiri:

- regimul ordonantelor de urgenta, cu privire la care Comisia de la Venetia constata ca acest instrument a fost utilizat in mod abuziv de guvernul anterior - 140 de ordonante de urgenta fiind adoptate in 2011 - si in privinta carora se recomanda, ca solutii alternative, accelerarea procedurii legislative si consolidarea utilizarii ordonantelor simple, pe baza de delegare legislativa;

- procedura suspendarii Presedintelui Romaniei, cu privire la care Comisia de la Venetia propune sa fie transformata intr-o procedura de raspundere juridica, initiata de Parlament;

- institutia Avocatului Poporului, cu privire la care Comisia recomanda ca principalele elemente ale statutului si competentele cele mai importante sa fie reglementate in Constitutie;

duminică, 16 decembrie 2012

Romania risca sa piarda definitiv intre 200 si 300 milioane de euro din fondurile europene, in 2012 Cu cat finalul de an este mai aproape, cu atat "riscul de dezangajare" devine mai probabil, daca nu exista cereri de rambursare validate pentru a fi transmise la Bruxelles. Orban a spus ca sumele "neacoperite" prin cheltuieli se regasesc in programele POS Mediu, POS Transport si POS Cresterea Competitivitatii Economice.  Referitor la deblocarea programelor, Orban a explicat ca pentru programul de Mediu au fost reluate platile, iar pentru cel de Transport vor fi reluate "nu mai tarziu de finalul lunii februarie".  Programul Operational "Dezvoltarea Resurselor Umane" a fost "partial deblocat", iar decizia pentru a fi complet deblocat fiind posibila numai dupa o noua misiune de audit a Comisiei Europene care va incepe la finalul lunii ianuarie.
 
Ford a primit pana acum pentru fabrica din Craiova ajutoare de stat in valoare de 37 milioane euro, iar in 2013 va primi 38 milioane euro, scrie publicatia Gazeta de Sud care a obtinut date de la Ministerul Finantelor. Ford produce la Craiova aproximativ 250 de masini pe zi, urmand ca din ianuarie sa fie fabricate 350 de masini intr-o singura tura. La inceputul lunii noiembrie, volumul de productie zilnic ajunsese la 500 de unitati, dar la jumatatea lunii s-a desfiintat un schimb, iar oamenii au fost mutati la fabrica de motoare.
 

sâmbătă, 15 decembrie 2012

Motivul pentru care Romanii nu mai vor in UE !!!

Ce scriu ziarele din Germania:
Frankfurter Allgemeine Zeitung (centru-dreapta): "Nu trebuie facuta decat o comparatie intre declaratiile lui Ponta de acasa si cele din strainatate pentru a vedea ca isi fondeaza cariera politica pe inselaciune. Reforma constitutionala pe care prim-ministrul a promis-o inaintea alegerilor ar subjuga Curtea Constitutionala in fata parlamentului si ar slabi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele facute in ultimii 8 ani ar fi anulate intr-o singura lovitura. Iar Romania s-ar intoarce unde era la inceputul anilor 1990, cand Frontul Salvarii Nationale a izolat tara si a creat calea catre putere pentru o noua clasa de oligarhi penali.
  • Schimbarea in Romania nu este limitata doar la incalcarile statului de drept. Are consecinte geo-politice care se vad mai clar la Washington decat la Bruxelles-ul cu vedere proasta (referirea se face la comentariul lui Hillary Clinton). Victoria USL-ului, in randul careia domina voci pro-Rusia, antieuropene si anti-occident, reprezinta un risc serios pentru o regiune care deja se confrunta cu influenta crescanda a Moscovei. Dupa Grecia, Romania este acum a doua problema acuta pentru NATO si UE in Balcani".
Süddeutsche Zeitung (centru-stanga): "Basescu este principalul vinovat pentru faptul ca tara sa este impartita in doua tabere. Din acest punct de vedere, a esuat ca presedinte. In loc sa fie un exemplu de discretie si perspectiva si sa stabileasca standardele pentru o reforma democratica, Basescu prefera deceptia si jocul. Nepotismul este de asemenea intre slabiciunile sale.
  • Pe de alta parte, oponentii sai, Ponta si Antonescu, reprezinta sistemul tranzitional vechi si putred, care inca nu este dispus sa se reformeze. Ofensiva lor parlamentara din primavara, incercarea de a prelua controlul zonelor de influenta, a lasat impresia ca cei doi au o intelegere pre-democratica a guvernarii.
  • Romania este tara unei calitati democratice minime si mai are multi pasi de facut catre maturitate a societatii. Ponta & co. trebuie sa fie constienti de faptul ca restul Uniunii Europene va privi cu atentie. Iar Basescu trebuie sa fie constient ca escapadele sale nu isi vor mai gasi scuze in afara granitelor.
Die Tageszeitung (inclinat spre stanga): Esecul amar al sustinatorilor presedintelui Traian Basescu la alegerile parlamentare confirma inca o data cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul sef al statului. Social-democratii au beneficiat cel mai mult de pe urma respingerii lui Basescu. Insa liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui sa sarbatoareasca prea curand. Victoria sa inseamna doar ca alegatorii au optat pentru raul cel mai mic.
  • O constientizare amara s-a dezvoltat in randul alegatorilor romani, din care mai putin de 43% s-au prezentat la vot: niciuna dintre tabere nu este mai buna decat cealalta in ceea ce priveste coruptia, favorurile politice sau eforturile de a isi asigura supravietuirea. Ramane de vazut cum va arata viitorul guvern si cine il va conduce. Insa un lucru este clar: lupta pentru putere in executiv va continua. Acest lucru inseamna stagnare pentru o tara care are nevoie disperata de reforme."
Publicatia financiara Handelsblatt, un articol care contrazice ceea ce spun majoritatea expertilor financiari europeni: "Estul Europei se adanceste in intuneric zilele acestea. Restul continentului este prea des concentrat numai pe problemele datoriei Greciei sau altor tari. Trebuie sa fie o adevarata lovitura politica pentru o tara membra UE precum Ungaria sau Romania pentru ca acestea sa ajunga in ziare. Vecinii nostri din est sunt ei insisi partial responsabili pentru existenta lor in umbra - produc prea rar vesti bune. Insa exact vesti bune par sa vina de la alegerile parlamentare din Romania. Alegatorii romani au pus punct luptei pentru putere care a paralizat tara luni de zile. Cu aproape 60% din voturi, au acordat victoria taberei premierului Victor Ponta. Rivalul sau, presedintele Traian Basescu, a fost pedepsit.
  • Ce i-a lipsit Romaniei pana acum este un guvern mai interesat de viitorul tarii decat de a-si asigura buna-starea proprie. Daca Ponta va putea umple acest gol nu este deloc un lucru sigur. Nu a aratat aproape deloc respect pentru statul de drept in lupta sa impotriva lui Basescu. Insa exista o oportunitate. Iar Europei i-ar prinde bine un boom in zona de sud-est."

vineri, 14 decembrie 2012

Autoritatea de Supraveghere Financiara

Urgenta si simplificarea institutionala sunt principalele argumente pentru infiintarea ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara) care va comasa intr-o singura institutie Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM(, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), au declarat marti Guvernatorul BNR Mugur Isarescu si premierul Victor Ponta intr-o conferinta comuna. Cei doi au discutat vreme de o ora detaliile tehnice privind noua institutie, abordand insa si subiecte legate de situatia macroeconomica a Romaniei. Actualul proiect va fi discutat miercuri in sedinta de Guvern, dar va fi aprobat de viitorul Guvern, a mai precizat premierul Ponta.

"De doi ani functioneaza in cadrul BCE, Consiliul European de Risc Sistemic. Romania si Italia au cate 4 participanti acolo. Exista tari cu doi participanti sau chiar cu unul singur- cazul Cehiei. Tendinta in Europa este de integrare pentru ca in acest CERS suntem 80 de insi. Ganditi-va cum poate functiona o institutie cu 80 de persoane. In plus, exista recomandari din partea BCE ca in tarile in care sistemele financiare nu sunt mari,cazul Romaniei, sa unificam aceste supravegheri", a explicat Mugur Isarescu.

"Ideile de la baza proiectului sunt : adaptabilitate, eficienta, mai putine functii de conducere, mai putina birocratie si coordonare cu BNR pentru a oferi o ancora de stabilitate si un sediu al materiei privind atat piata bancara cat si cea nebancara care evolueaza intr-un ritm pe care structurile politice nu-l pot egala", a adaugat premierul Ponta.

Foarte multe detalii nu sunt cunoscute, urmand ca detaliile sa fie discutate la nivelul Guvernului. Se stie insa cert ca bugetul alocat va fi mai mic decat suma celor 3 bugete ale institutiilor luate separat.
"Nu facem Autoritati dupa oameni, ci numim oameni dupa ce formam institutia. Vom face propuneri Parlamentului si voi solicita sfatul inclusiv al Guvernatorului. Iar eu de regula urmez sfaturile primite. Nu va fi o autoritate tehnica, iar cel din fruntea ei trebuie sa fi avut legatura cu domeniul financiar. Vom vedea daca adoptam calea OUG . Avem nevoie de o miscare rapida, iar Parlamentul va modifica ceea ce e de modificat. Maine se prezinta in Guvern forma finala si proiectul va fi adoptat de viitorul Guvern", a mai spus Ponta.

La randul lui Guvernatorul s-a aratat inca o data, optimist cu privire la 2013. " Ajustarea din ultimii 3 ani a fost masiva- de 7-8 % din PIB, una dintre cele mai mari pe care le-a avut Romania vreodata. Incepem 2013 cu Romania iesind din randul tarilor cu deficit fiscal excesiv. In 2013 va trebui sa fim chibzuiti pentru a nu mai fi nevoiti sa strangem surubul. Cu o mai buna absorbtie a fondurilor europene eu cred ca Romania are sanse sa aiba crestere economica importanta indiferent de ceea ce se intampla in Europa", a mai spus Guvernatorul.(sursa hotnews)

joi, 13 decembrie 2012

Primaria Capitalei intentioneaza sa majoreze impozitele si taxele locale cu 8 -16%, incepand cu anul 2013. Proiectul de hotarare se afla pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu General al municipiului Bucuresti de pe 18 decembrie, iar majorarea se va aplica daca alesii locali vor aproba acest lucru. Guvernul a aprobat, miercuri, o hotarare prin care permite administratiilor locala sa majoreze taxele si impozitele cu pana la 16%, procentul de crestere reprezentand rata inflatiei din perioada 2010-2012.

"Aceasta crestere a taxelor si impozitelor locale este de fapt o actualizare periodica cu rata inflatiei. Avem in vedere o crestere cu 8-16%. Nu am hotarat exact. Vom vedea la sedinta de Consiliul General", a declarat pentru HotNews.ro, Marcel Nicolaescu, consilier USL si viceprimar al Capitalei.

Silviu Vaduva, liderul consilierilor PDL din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sustine ca taxele si impozitele locale vor fi majorate cu 16%. "Din ce s-a discutat pana acum, majorarea este de 16%, dar proiectul inca nu ne-a fost trimis desi mai sunt cateva zile pana la sedinta de Consiliu General. Nu suntem de acord cu aceasta majorare deoarece Guvernul a ascuns acest lucru pana dupa alegeri. In urma cu cateva luni, domnul Ponta se arata mirat cand a fost intrebat de majorarea taxelor, iar acum a luat aceasta decizie. In esenta, majorarea se face pentru a se acoperi deficitul bugetar. Anul acesta, pana in prezent avem un deficit de circa 40 de milioane de euro. S-au dat banii pe banci, pansele si chioscuri de zeci de mii de euro, iar acum se majoreaza taxele", a declarat Silviu Vaduva pentru HotNews.ro.