Grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariaţi în următoarele 12-18 luni, reprezentând 17,5% din totalul angajaţilor, pentru a reaşeza modelul la noile realităţi economice, dar va continua creşterea prin stimularea tranzacţiilor bancare şi concentrarea pe lei, anunţă preşedintele băncii, Tomas Spurny. Astfel, vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500, informează Mediafax.
Preşedintele executiv al BCR a precizat că în urma crizei modelul de business s-a modificat, iar sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor, ţinta fiind de 250 milioane de lei în următorii doi ani. El a arătat că strategia de dezvoltare pentru următorii cinci ani a fost aprobată recent, aşa încât planul de restructurare nu a fost încă negociat cu cele trei sindicate din bancă. „Oricine este înţelept va vedea că cel mai important este cum le asiguri un viitor bun celor 7.500 de oameni care rămân în bancă”, a spus Spurny.
Deşi a recunoscut că a venit în BCR pentru a restructura banca, Spurny spune că nu este un „profesionist” al restructurării sau un adept exclusiv al unor asemenea măsuri, arătând că în Ungaria sau Slovacia a avut o strategie de investiţii, iar banca pe care a construit-o în Slovacia are în prezent o cotă de piaţă de 15%.
El a amintit că Erste a investit în România circa 9,3 miliarde de euro, echivalentul a jumătate din împrumuturile atrase de la instituţiile financiare internaţionale, şi se plasează astfel drept cel mai mare susţinător privat al economiei româneşti.
Spurny susţine că BCR va reveni pe creştere în a doua parte a anului viitor, şi estimează că 2013 va fi un an greu pentru sistem, cu un avans modest, de numai o cifră, în linie cu creşterea PIB. Oficialul BCR estimează însă o revenire mai puternică a afacerilor începând cu 2014, cu rate de 3,5-4-6% pe partea de retail şi de 7-9% pe segmentul corporate.
5 comentarii:
Birourile Permanente ale Parlamentului, convocate la ora 9:00, pentru a stabili audierile ministrilor
8:56 Schimbari in top managementul Bancii Transilvania
8:55 SUA: Eleva de 16 ani, arestata pentru planuirea unui masacru intr-o scoala din Arizona
8:45 Provocarea saptamanii: Verde crud
8:10 Pretul petrolului in scadere datorita discutiilor privind bugetul SUA (89,43 dolari)
7:30 Trei nave de patrulare chineze au intrat in apele teritoriale japoneze (paza de coasta)
6:51 Bursa din Tokyo deschide in crestere datorita deprecierii yenului
Astăzi este programat sfârşitul lumii, conform mai multor surse, însă ora exactă nu ne-a fost transmisă de către mayaşi şi nici locul de unde va începe. Pe această temă, în ultimii ani s-au bătut câmpii cu o încrâncenare demnă de o cauză mai bună, credinţele unora fiind amplificate de dorinţa altora de a scoate profit din spaimele multora. Naivii se pregătesc pentru apocalipsă cu alimente şi apă, lanterne şi lumânări, ca şi cum sfârşitul lumii ar fi echivalent cu o pană de curent ceva mai lungă sau cu întreruperea livrării de mărfuri pentru o perioadă determinată. Să evoluezi contra vântului nu este tocmai productiv, tocmai de aceea vom expune câteva din teoriile legate de apocalipsă
de Ion Spânu
Hârtia pe care Traian Băsescu le-a dat-o lui Barroso, Holande şi Schulz are valoarea unui cocean înmânat cuiva care s-a cufurit pe el în mijlocul câmpului. Un fel de curpapir, adică o hârtie igienică în format A4, pe care, probabil, liderii europeni au pus-o deja în ramă ca pe o ciudăţenie românească!
Gestul acela vulgar de la „poza de familie”, cum îi spune Băsescu fotografiei oficiale de grup a reuniunii şefilor de state şi de guverne, va rămâne în analele Uniunii Europene ca o mârlănie fără seamăn. E ca şi cum Mihai Răzvan Ungureanu ar oferi cuiva în dar, ca amintire guvernamentală, un tub de unguent rectal!
Dacă ar fi să-l luăm în serios pe Traian Băsescu, ceea ce, în ultimii ani, este ca şi când am fi dat în boala copiilor, chestiunea curpapirului este şi mai gravă. Ca document important pentru interesul României, oricât de preşedinte ar fi, Traian Băsescu avea obligaţia să ceară un mandat de la Parlament sau de la CSAT pentru a-l face cunoscut la un asemenea nivel, căci nu poţi lăsa la mintea şi la discreţia unui singur om o problemă de interes naţional!
Adică, România este acum într-o situaţie periculoasă şi preşedintele, înainte de a spune poporului ce-l paşte, se duce cu jalba-n băţ la şefii unor state europene? Şi oamenii ăia, fie că se numesc Barroso, Schulz sau Holande, ce să ne facă? Să vină ei şi să ne explice ce se întâmplă cu noi?
Cu ajutorul lui Traian Băsescu, am intrat fără voie pe terenul absurdului, din care nu ne mai poate scăpa nici Kafka! Suntem la doar câteva zile de la alegerile care au consemnat o victorie zdrobitoare a USL şi singurul „dezastru” înregistrat în ţară este zdrobirea PDL-ului, adică a partidului condus de Traian Băsescu! Altă nenorocire nu s-a întâmplat în ţară, astfel încât preşedintele să ceară ajutor din străinătate.
Chiar gestul prin care Băsescu a dat în văzul lumii nişte documente importante pentru România, aşa cum spune dumnealui, ca pe nişte foi oarecare, este unul care ne umileşte pe toţi. Adică nu mai sunt plicuri sau dosare în ţară? Nu mai avem canale diplomatice prin care să circule astfel de acte oficiale?
Băsescu crede că alibiul său perpetuu pentru justificarea prăbuşirii sale în încrederea populaţiei rămâne susţinerea din partea unor lideri europeni şi, până acum, trebuie să recunoaştem, i-a ţinut acest artificiu. Dar nu putem să stăm la infinit cu mâinile în sân şi să comentăm toate prostiile prezidenţiale.
De câteva zile, toţi analiştii politici se strofoacă să afle ce scria pe acele hârtii, ca şi cum ar exista o situaţie în care preşedintele ar avea dreptul să ne facă de râs pe toţi în faţa Europei. Ce să scrie el acolo, în afara unor banalităţi valabile, eventual, pentru Elena Udrea sau Funeriu? Un fel de „ascultaţi-mă pe mine / n-ar fi rău să fie bine”?
În rest, ţara asta, chiar guvernată de Traian Băsescu, are instituţii abilitate să rezolve problemele grave sau importante. De-asta avem pretenţia că suntem un stat democratic, în care esenţa definiţiei constă exact în separarea şi controlul reciproc al instituţiilor ţării!
Aşa, să-i dai unui lider european trei coli de hârtie, stricând fotografia de grup a unei reuniuni la cel mai înalt nivel, nu e decât o mârlănie românească. Oamenii ăia şi-au aranjat cravatele, gulerele, au lăsat prin birouri mapele, genţile, poşetele ca să iasă bine poza, iar Băsescu s-a găsit să le dea câte un pachet pe care să-l ţină în braţe! Bine, dracului, că nu le-a dat nişte pungi de plastic verzi, cu sigla ARD!
De-asta şi spun că singura explicaţie a acelor hârtii înmânate tocmai în acel moment este ca rolul lor să fie de curpapir, adică de hârtii necesare cuiva care nu mai are timp să-şi ia din birou un sul de hârtie mai fină, mai moale, mulţumindu-se, în caz de forţă majoră, chiar şi cu un cocean!
Dacă e aşa, Traian Băsescu avea dreptate: nici Barroso, nici Schulz, nici Holande nu vor uita că România, prin preşedintele său, le-a salvat onoarea! E drept, într-un mod cât se poate de căcăcios.
Ninsoarea dar mai ales viscolul au dat peste cap traficul pe Autostrada Soarelui, pe tronsonul Bucureşti - Medgidia. S-a circulat cu dificultate, cu toate că maşinile de deszăpezire au curăţat drumul toată noaptea.
Vântul a început să bată puternic încă de miercuri şi a făcut ca autostrada să fie aproape impracticabilă. Mulţi şoferi au ieşit în decor şi au ajuns pe câmp.
Potrivit Poliţiei Rutiere, din cauza ninsorii viscolite, vizibilitatea, pe alocuri, este chiar sub zece metri. Autorităţile îi sfătuiesc pe şoferi să nu plece la drum decât dacă este absolut necesar.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/viscol-pe-a2-unii-soferi-au-ajuns-cu-masinile-direct-pe-camp_1077362.html#ixzz2FgyyxmxZ
Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar din Uniunea Europeană s-au ridicat la 1.600 de miliarde de euro de la începutul crizei, în octombrie 2008, până la sfârşitul anului trecut, potrivit unui document publicat vineri de Comisia Europeană, relatează AFP.
Suma reprezintă 13% din PIB-ul Uniunii, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat pe 2011. Marea majoritate a acestora /67%/ a fost formată din garanţii de stat pentru finanţarea băncilor.
Anul 2011 a fost ultimul în care CE a aplicat norme temporare în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru a ajuta economia reală în vreme de criză. Acest tip de ajutor, acordat întregii economii, s-a ridicat la 48 de miliarde de euro în 2011, adică 0,037% din PIB-ul UE, mai mic cu 50% faţă de anul precedent, se arată în documentul Comisiei.
Aceasta reflectă, pe de o parte, o utilizare redusă a acestor ajutoare de către întreprinderi, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare care afectează majoritatea statelor, potrivit CE.
Totalul ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-a micşorat, ajungând la 64,3 miliarde de euro în 2011, adică 0,5% din PIB-ul european. Este vorba de 'o tendinţă de scădere pe termen lung', a explicat Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Aceste ajutoare reprezentau 2% din PIB-ul UE în anii '80, a subliniat purtătorul de cuvânt.
La sfârşitul lui iunie 2012, circa 85% din totalul ajutoarelor ilegale, adică cele care contravin normelor europene privind concurenţa, au fost rambursate autorităţilor de către beneficiarii lor. Este vorba de o sumă de peste 13,5 miliarde de euro, precizează documentul.
Trimiteți un comentariu