Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar din Uniunea Europeană s-au ridicat la 1.600 de miliarde de euro de la începutul crizei, în octombrie 2008, până la sfârşitul anului trecut, potrivit unui document publicat vineri de Comisia Europeană, relatează AFP.
Suma reprezintă 13% din PIB-ul Uniunii, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat pe 2011. Marea majoritate a acestora /67%/ a fost formată din garanţii de stat pentru finanţarea băncilor. Anul 2011 a fost ultimul în care CE a aplicat norme temporare în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru a ajuta economia reală în vreme de criză. Acest tip de ajutor, acordat întregii economii, s-a ridicat la 48 de miliarde de euro în 2011, adică 0,037% din PIB-ul UE, mai mic cu 50% faţă de anul precedent, se arată în documentul Comisiei.
Aceasta reflectă, pe de o parte, o utilizare redusă a acestor ajutoare de către întreprinderi, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare care afectează majoritatea statelor, potrivit CE. Totalul ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-a micşorat, ajungând la 64,3 miliarde de euro în 2011, adică 0,5% din PIB-ul european. Este vorba de 'o tendinţă de scădere pe termen lung', a explicat Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Aceste ajutoare reprezentau 2% din PIB-ul UE în anii '80, a subliniat purtătorul de cuvânt. La sfârşitul lui iunie 2012, circa 85% din totalul ajutoarelor ilegale, adică cele care contravin normelor europene privind concurenţa, au fost rambursate autorităţilor de către beneficiarii lor. Este vorba de o sumă de peste 13,5 miliarde de euro, precizează documentul.
6 comentarii:
România este condusă, din 1989, de "o clică incompetentă de escroci foşti comunişti", apreciază editorialistul Rupert Wolfe-Murray, pe blogul ziarului Huffington Post, într-un material care are titlul: "A fost revoluţia din 1989 un fals?". "Problema este că mulţi români cred astăzi că revoluţia lor nu a fost una autentică. O numesc lovitură de stat - preluarea puterii de către o clică de comunişti, comandanţi militari şi agenţi KGB. Se simt trădaţi de revoluţie, mai ales că guvernele post-1989 nu au reuşit să îmbunătăţească situaţia economică, nici să scoată populaţia din mlaştina sărăciei", explică editorialistul Rupert Wolfe-Murray în Huffington Post. "Nu există niciun dubiu în mintea mea că schimbarea de regim din 1989 a fost o revoluţie - chiar dacă a fost înscenată, iar mulţimile au fost manipulate. Prezintă toate caracteristicile unei revoluţii clasice: schimbarea totală a sistemului politic, mulţimea furioasă, câteva zile de haos, confruntări armate între facţiuni şi între clica de oportunişti care se certau pe putere. Au înlăturat, aparent, un regim puternic care avea militari, agenţi secreţi şi informatori peste tot. Iar, acum, România are un sistem democratic, oricât de nesatisfăcător ar fi acesta", adaugă editorialistul. "Ceea ce pare să se întâmple în România este că aşa-numiţii intelectuali - cei mai mulţi educaţi în timpul comunismului - cred că au fost trădaţi de revoluţia din 1989, deoarece aceasta nu a adus prosperitate şi stabilitate (România a fost condusă din 1989 de o clică incompetentă de escroci foşti comunişti). De aceea, îşi vor banii înapoi şi cred că nu a fost o revoluţie autentică. La fel ca celor mai mulţi foşti comunişti, românilor le plac teoriile conspiraţiei, iar aceasta este cea mai bună: revoluţia din 1989 a fost organizată de lideri locali din umbră împreună cu serviciile de informaţii străine. Această explicaţie le permite românilor să dea vina pe alţii (pe conspiraţionişti, pe ruşi) pentru problemele lor, aproape la fel cum scoţienii le atribuie englezilor problemele lor. Cred că este ruşinos că românii nu sunt mândri de marea realizare din 1989", încheie Rupert Wolfe-Murray.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere Franţei moderaţie în privinţa salariilor, reformarea pieţei muncii şi mai multă concurenţă în sectorul serviciilor, în condiţiile în care economia, a doua ca mărime în Europa, a pierdut din cotă pe piaţa exporturilor şi are o perspectivă de creştere fragilă, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.
"Creşterea economică se menţine slabă, iar perspectiva pe termen scurt este expusă riscurilor de scădere", se arată în raportul anual al FMI referitor la Franţa.
Principala provocare va fi consolidarea redresării, în paralel cu reducerea decalajului faţă de partenerii comerciali în privinţa competitivităţii şi protejarea stabilităţii financiare.
FMI a analizat şi situaţia sectorului financiar, exprimând îngrijorări legate de dependenţa băncilor de finanţarea wholesale, care le plasează într-o poziţie vulnerabilă în cazul unei crize de lichidităţi sau de încredere în regiune.
Economia franceză se află în pragul recesiunii, iar preşedintele Francois Hollande a avertizat că 2013 va fi un an foarte dificil, şomajul, aflat la maximul ultimilor 14 ani, fiind în creştere.
FMI anticipează că economia Franţei va avansa anul viitor cu doar 0,4%, jumătate din ritmul prognozat de Guvern. Instituţia consideră că Executivul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% în acest an.
Datele arată că Marea Britanie este foarte aproape de o a treia recesiune. Există uşoare şanse ca PIB-ul să evite două trimestre consecutive de scădere, dar acestea vor dispărea dacă în SUA va intra în vigoare la 1 ianuarie "vârful fiscal", programul automat de majorări de taxe şi reduceri ale cheltuielilor, de peste 600 de miliarde de dolari.
Oficialii de la Washington au calculat că acest program ar anula anul viitor orice creştere economică în SUA, ei anticipând o contracţie de 0,5% a PIB.
În pofida ritmului rapid de creştere din China, Statele Unite sunt cea mai mare economie a lumii, reprezentând o cincime din producţia mondială. O recesiune în SUA ar încetini mult economia chineză, ar intensifica problemele din Japonia şi zona euro şi ar face aproape sigur o recesiune în Marea Britanie.
pe măsură ce cele 17 state din eurozonă alunecă din nou pe panta recesiunii, zilele în care fiecare nou sezon de sărbători aducea un nou record de vânzări par de mult uitate. În locul consumismului din anii trecuţi, comercianţii trebuie să lupte pentru a avea clienţi care în prezent vânează atât chilipiruri dar şi calitate, fiind dispuşi să aştepte până vor putea cumpăra un produs care să se încadreze în ambele categorii.
ăsurile de austeritate implementate ca reacţie la criza datoriilor suverane de pe Bătrânul Continent au lovit din greu economiile statelor europene: Nouă ţări din cele 27 de state membre ale UE sunt în plină recesiune, iar rata şomajului în această regiune a ajuns la 10,7%.
Vânzările cu amănuntul de pe pieţele europene au scăzut în mod constant începând cu luna august. În octombrie, ultima lună pentru care există statistici oficiale, cifra vânzărilor cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut cu 1,1% prin comparaţie cu luna anterioară, şi respectiv cu 2,4% prin raport la luna octombrie a anului trecut, conform barometrului Eurostat. În Germania, principalul motor economic european, vânzările retail au scăzut cu 3,8% în luna octombrie 2012, prin comparaţie cu octombrie 2011.
“Există un fel de tendinţe opuse, în care comercianţii încearcă să împingă startul sezonului de cumpărături pentru sărbători din ce în ce mai devreme, cu fiecare an, pe când cumpărătorii încearcă să-şi amâne achiziţiile din ce în ce mai mult, până în ultima clipă, în căutarea unor oferte mai bune”, susţine Natalie Berg, director de cercetare la firma Planet Retail. “În ziua de azi cumpărătorii ştiu perfect la ce să se aştepte şi mai ştiu că ofertele cu adevărat bune vor apărea în cele din urmă”, a mai adăugat ea.
Oficialii europeni îşi dau la rândul lor toată silinţa pentru a-i încuraja pe cumpărători. Italia a pus capăt interdicţiei de a deschide magazine duminica. În Italia şi Spania au fost eliminate toate restricţiile de acest fel din perioada sezonului de sărbători.
Pe cuprinsul Europei, consumatorii fervenţi de altă dată mai mult se uită decât cumpără, însă comercianţii se agaţă de speranţa unui “boom” de ultim moment al consumismului de Crăciun, consumism încurajat prin orice metodă, fie doar şi prin deschiderea magazinelor în zilele de duminică, conform unui material care analizează situaţia economică europeană din preajma Crăciunului, publicat de Associated Press.
Trimiteți un comentariu