joi, 31 iulie 2014

Ministreasa de therty-something (ADOLESCENTA DE LA FINANTE) - Nici un roman cu cappul pe umeri  nu contesta necesitatea ca sa avem in fruntea tarii elite, atat morale cat si profesionale. Mult trambitatul "inalt profesionalism" al ministeresei nu s-a facut ,pana acum, prin nimic ,remarcat. Cu scuze de tipul" celalat e de vina" s-au cam saturat romanii, orice ageamiu poate s-o faca, pentru asta nu trebuie sa ai "inalte studii universitare". Pana acum doamna ministru n-a demonstrat decat o crasa incompetenta si un caracter urat:parvenirea prin orice mijloace. E duplicitara cum sunt mai toti politicienii romani. Tineretea si lipsa de experienta nu-i o scuza ca sa participi la aceasta oribila mascarada care este guvernarea Romaniei. Pana acum, inafara de lozinci , OGU-uri, taxe peste taxe, altceva nu s-a vazut la acest guvern. Atat FMI-ul cat si Presedentia au pus o intrebare simpla; de unde se vor lua fonduri pentru a compensa reducerea CAS-ului? S-au invartit in jurul cozii. Pentru prestatia de la intrevederea cu presedintele nu-ti trebuiau studii universitare inalte, trebuia doar sa raspunzi la niste intrebari punctuale.

miercuri, 30 iulie 2014

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că avansul economic în Europa ar putea fi grav afectat dacă inflaţia rămâne la un nivel scăzut, adăugând că pieţele financiare sunt, probabil, prea optimiste cu privire la Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat ieri mesajul la o conferinţă organizată la Paris.

"Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele", a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.
FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. "Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor", a avertizat Lagarde. De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.
La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare.

marți, 29 iulie 2014

Rebeliunea ţărilor BRICS prin crearea unei bănci pentru dezvoltare şi a unui fond de rezerve valutare împotriva pilonilor financiari occidentali reprezintă mai mult decât un gest politic, scrie Bloomberg. Ea este o ameninţare şi un instrument de negociere. Spre exemplu, Ucraina, care încearcă din răsputeri să iasă din sfera de influenţă rusească, are în prezent a patra cea mai mare datorie la FMI. Rusia, care este membră a FMI, pare că finanţează o rebeliune contra Kievului. În aceste condiţii, finanţarea guvernului de la Kiev de către FMI nu poate fi pe lista de priorităţi a liderului rus Vladimir Putin. Rusia, India, Brazilia şi Africa de Sud încearcă să obţină mai multă influenţă în sistemul economic şi financiar global şi vor contribui cu mai multe fonduri pentru capitalizarea proaspetei bănci mondiale a BRICS, care va oferi mijloace financiare pentru proiecte de infrastructură pe teritoriul ţărilor participante decât o fac pentru vechea Bancă Mondială.
Totodată, cele cinci ţări vor avea contribuţii mai mari decât alocă FMI pentru propriul fond de rezerve valutare, prin care se va asigura sprijinul financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante.
Marile economii emergente au insistat în ultimii ani pentru reorganizarea conducerii Băncii Mondiale şi a FMI astfel încât acestea să reflecte forţa economică tot mai mare a lumii emergente.
Cele două noi instituţii vor fi rivali mărunţi pentru Banca Mondială şi FMI, întrucât vor avea influenţă mult mai mică la nivel mondial.
Cu toate acestea, ele marchează desprinderea de un sistem financiar internaţional dominat de SUA şi de Europa. China, care este al treilea cel mai mare participant la Banca Mondială cu aproape 13 miliarde dolari, va contribui la capitalizarea Băncii pentru Dezvoltare cu aproape zece miliarde dolari.
Pentru fondul de rezervă valutară al BRICS, China va participa cu aproape 41 miliarde de dolari, aproape de trei ori mai mult decât contribuţia sa la FMI. Valoarea fondului va fi de aproape 100 miliarde de dolari, iar ajutorul oferit de pe urma acestuia va fi limitat de suma contribuţiei.
În 1981, Republica Socialistă România atingea vârful datoriei externe, de aproape 11 miliarde de dolari, şi se afla astfel la mâna FMI şi a ţărilor creditoare. În urma negocierilor purtate cu cei mai mari creditori internaţionali, Nicolae Ceauşescu a luat hotărârea ca România să îşi plătească datoriile înainte de termen. O mare parte din producţia agricolă şi industrială s-a îndreptat către export, ceea ce a dus la raţionalizarea produselor alimentare,  şi s-a transformat inevitabil în interminabilele cozi la mâncare. Însă în primăvara anului 1989, Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat socotelile cu creditorii internaţionali şi nu mai este datoare nimănui. Ba mai mult, România chiar avea de recuperat datorii şi avea în conturi peste două miliarde de dolari. Cu toate acestea, populaţia răbda de foame. În acea perioadă liderul comunist lansa ideea înfiinţării unui fond de investiţii al ţărilor în curs de dezvoltare, un proiect prin care Ceauşescu urma să fie sprijinit financiar de unele ţări arabe producătoare de petrol, dar şi de unele ţări din Lumea a Treia. Totodată, liderul comunist intenţiona să construiască cu ajor arab o bancă mondială în Bucureşti pentru credite mici acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, România putea ajunce un centru de putere economică, iar el, un lider mondial.(sursa ZF)

luni, 28 iulie 2014

Un avion ucrainean de vanatoare SU-25 se afla la o distanta de 3 - 5 km de Boeingul malaiezian inainte de caderea acestuia, a declarat luni generalul Andrei Kartapolov, din cadrul statului major al fortelor rusesti, citat de AFP.
"A fost observata urcarea unui avion ucrainean SU-25 in directia Boeingului malaiezian care se afla atunci la o distanta de 3 - 5 km. Su-25 poate atinge o altitudine de 10.000 de metri. Dispune de rachete aer-aer care pot trage pana la 12 km si garanteaza distrugerea unui obiectiv pana la 5 km", a declarat generalul rus, intr-o conferinta de presa sustinuta la Moscova.
"Ne punem intrebare: in ce scop un avion de vanatoare efectua un zbor la acea altitudine si in acelasi timp cu un avion civil?", s-a intrebat acesta. Generalul a avansat si alte elemente susceptibile de a acuza fortele ucrainene ca au doborat avionul Boeing care transporta 298 de oameni. "Dupa Donetsk, avionul malaiezian a schimbat cursul si s-a indepartat de coridorul sau de zbor cu pana la 14 km. A incercat ulterior sa revina in coridorul sau, dar nu a reusit sa realizeze aceasta manevra pana la capat. La 17,20, s-a observat o scadere sensibila a vitezei si la 17,23 a disparut de pe ecranele radarelor controlorilor rusi de traffic. Intrebare: de ce a iesit din coridor, e o eroare de pilotaj sau un ordin dat de controlorii ucraineni de traffic", a adaugat generalul Kartapolov.
Acesta a mai spus ca rachete sol-aer ale fortelor ucrainene, capabile sa doboare o tinta la 35 km distanta, erau pozitionate nu departe de Donetsk in ziua catastrofei.
"De ce se gaseau fortele ucrainene in acel loc si impotriva cui erau indreptate aceste arme antiaeriene in conditiile in care toata lumea stie ca luptatorii (separatisti) nu au avione", a continuat el.  Generalul a dezmintit de altfel ca Rusia a furnizat insurgentilor din Ucraina sisteme de rachete Buk, suspectate ca s-ar afla la originea prabusirii zborului MH17: "Rusia nu a furnizat insurgentilor sisteme de rachete Buk sau alte tipuri de armament si material militar".

duminică, 27 iulie 2014

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat miercuri că majoritatea membrilor Consiliului său Director, incluzând toate statele membre dar şi mai mulţi acţionari non-UE, a informat echipa managerială de la BERD că, pentru moment, nu va mai putea aproba noi proiecte de investiţii în Federaţia Rusă.  Decizia BERD este o lovitură pentru Rusia, cel mai mare beneficiar de finanţare din partea instituţiei. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 19% din investiţiile BERD au fost realizate în Rusia iar restul de 81% în celelalte 34 de ţări în care BERD are operaţiuni. În prima jumătate a acestui an, BERD a investit o sumă record de 3,6 miliarde de euro în ţările unde are operaţiuni.  BERD a precizat, într-un comunicat de presă, că va continua să-şi gestioneze portofoliul de proiecte existente precum şi relaţia cu clienţii din Rusia. De asemenea, instituţia va continua să aibă un birou în Rusia.  La finele săptămânii trecute, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) a anunţat şi el că instituţia pe care o conduce nu va mai asigura finanţarea programată pentru proiectele din Rusia, atât în acest an cât şi în următorii ani, în condiţiile în care liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Moscovei.  Reuniţi miercurea trecută la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor derulate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.  BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare. Agerpres

 

sâmbătă, 26 iulie 2014

'Presa occidentală ştie deja cine este responsabil de prăbuşirea avionului de linie. În mod evident, aceasta este Rusia', scrie cotidianul popular Komsomolskaia Pravda, acuzând Occidentul că trage concluzii pripite înainte ca ancheta să fi început.
'Cei vinovaţi au fost numiţi', titrează la rândul său cotidianul de mare tiraj Moskovski Komsomoleţ, evocând că SUA au minţit deja o dată când l-au acuzat pe (fostul lider irakian) Saddam Hussein că ar deţine arme de distrugere în masă.
'Este greu de spus dacă va fi posibil să distingem adevărul de minciună în această nouă lume minunată a informaţiei', adăugă ziarul citat. La rândul său, Rossiiskaia Gazeta acuză autorităţile de la Kiev pentru refuzul de a coopera cu Moscova.
'Kievul nu se grăbeşte să răspundă celor '10 întrebări' cu privire la Boeing', scrie acesta, referindu-se la seria de zece întrebări formulate la sfârşitul săptămânii trecute de Ministerul rus al Apărării şi adresate autorităţilor ucrainene pentru a face lumină în cazul catastrofei aeriene. 'Dezastru este nu doar în cer, ci şi în relaţiile dintre Rusia şi Occident', estimează cotidianul Nezavissimaia Gazeta. 'Fragmente ale Boeing-ului pe cale să cadă în Rusia', titrează cotidianul economic Kommersant, estimând că rezultatele anchetei vor influenţa major viitorul relaţiilor dintre Moscova şi Occident. 'Dacă ancheta va stabili responsabilitatea Rusiei în catastrofă, Moscova va fi din nou percepută de Occident ca Imperiul Răului', estimează expertul Aleksandr Golţ, citat de Kommersant. 'Rusia ar trebui să înceapă să reconstruiască încrederea în relaţiile sale cu Europa', scrie şi cotidianul de afaceri Vedomosti. 'O mare parte din ceea ce s-a întâmplat este ireversibil, dar iniţiative punctuale şi coerente ar putea duce totuşi la o înţelegere reciprocă', mai adaugă acesta. AGERPRES

vineri, 25 iulie 2014

MAE a transmis o atenţionare de călătorie în urma anunţului autorităţilor norvegiene că au primit "informaţii credibile dar nespecifice despre ameninţarea cu un posibil atac terorist".
Ministerul recomandă celor ce călătoresc în Norvegia să manifeste prudenţă şi vigilenţă până la ridicarea alertei.
"Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau care călătoresc în Norvegia asupra faptului că la data de 24 iulie 2014 autorităţile norvegiene au anunţat că au primit informaţii credibile dar nespecifice despre ameninţarea cu un posibil atac terorist în Norvegia. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această ţară să manifeste prudenţă şi vigilenţă până la ridicarea alertei", se arată în
comunicatul MAE.
 Norvegia a anunţat joi că a luat măsuri de securitate excepţionale după ce a primit informaţii în legătură cu un posibil "atac terorist" iminent pe teritoriul său, plănuit de militanţi care au luptat în Siria, relatează AFP.
 Serviciul de informaţii interne (PST) "a primit recent date potrivit cărora un grup extremist din Siria ar intenţiona să comită un act terorist în Norvegia", a declarat şeful PST, Benedicte Bjoernland. "Avem, de asemenea, informaţii care arată că un eventual atac terorist împotriva Norvegiei este planificat să aibă loc în curând, presupunem că în câteva zile", a adăugat Bjoernland.
La nivelul Uniunii Europene, între 2009 şi 2013, numărul neregulilor în cheltuirea fondurilor europene a crescut cu 22%, în timp ce valoarea fondurilor afectate de fraudă s-a majorat cu 48%, arată raportul PIF. Fraudele vizând bugetul UE care au fost identificate de autorităţile naţionale au scăzut uşor în 2013 faţă de 2012, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF). În ceea ce priveşte cheltuielile, au fost afectate de fraudă 248 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli. Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%. În ceea ce priveşte veniturile, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 61 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,29% din resursele proprii tradiţionale colectate pentru anul 2013. Comparativ cu anul precedent (77,6 milioane de euro), s-a înregistrat de asemenea o scădere de 21%. Deşi impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce priveşte cheltuielile UE a crescut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate, relevă raportul citat. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre. La o prima analiza constatam ca România ocupă locul 3 in topul rușinii. Ce nu ne spune presa in schimb: Raportat la numărul de locuitori, România se afla undeva pe locul 6-7. Tarile baltice si Slovenia conduc plutonul indiscutabil!!

joi, 24 iulie 2014

YESSSS---- Afara cu incompetentii !!!!

Coaliția guvernamentală din Parlamentul ucrainean s-a desființat, joi, în vederea organizării de alegeri legislative anticipate, lucru ce a atras demisia premierului  Arseni Iaţeniuk.
"Coaliţia parlamentară «Opţiunea europeană» a încetat să mai existe în Parlament", a declarat președintele legislativului, Oleksandr Turcinov, în faţa deputaţilor, relatează Reuters.
Două partide politice ucrainene, Udar (de centru-dreapta), condus de fostul campion mondial la box Vitali Kliciko, și Svoboda (dreapta naționalistă), condus de Oleg Tiagnibok, au anunțat anterior joi retragerea din coaliția aflată la putere la Kiev.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a solicitat în mod public organizarea unui scrutin legislativ anticipat.

Creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker, noul preşedintele al Comisiei Europene şi-a anunţat programul de guvernare în timpul mandatului său, care se va încheia în 2019. Cele mai aşteptate puncte au vizat agenda economică, extinderea Uniunii Europene şi acordul comercial de liber-schimb cu SUA.
Luxemburghezul s-a pronunţat pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. Juncker a pledat pentru investiţii în proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport. „Este necesară o reindustrializare a Europei“, a subliniat el.  „Nu vom reuşi acest lucru în detrimentul domeniului social“, a continuat el, adăugând că „economia trebuie să servească omul şi nu invers“ şi că domeniul social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene.
Aşa cum se vehicula pe culoarele instituţilor de la Bruxelles, Juncker a confirmat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcanii de Vest, precum Serbia, Albani sau Macedonia, au făcut progrese remarcabile în întrunirea standardelor de integrare în spaţiul european. De cealaltă parte, Juncker a anunţat că va pleda pentru  pentru intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat“ cu ţările din vecinătatea estică, în speţă Ucraina, Moldova şi Georgia.
Jean-Claude Juncker a declarat că Acordul de liber-schimb dintre UE şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, „nu va fi încheiat cu orice preţ“ şi a pledat pentru mai multă „transparenţă“ în negocierile dintre Bruxelles şi Washington, în contextul unui scepticism tot mai mare în rândul statelor europene faţă de acest tratat.

miercuri, 23 iulie 2014

Minciunile guvernului de imberbi (adolescenti) necopti si incompetenti ...

Incasarile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nu sunt atat de spectaculoase precum a spus premierul Victor Ponta in conferinta de marti unde a facut o prezentare a realizarilor Guvernului pe care il conduce. Sunt cu 2,4 miliarde de lei sub nivelul celor programate pentru prima jumatate a anului, au declarat pentru HotNews.ro surse din Trezoreria Statului. Acesta este raspunsul pe care premierul ar fi trebuit sa-l dea cand a fost intrebat marti de catre jurnalisti daca ANAF, a carei activitate a fost laudata in timpul prezentarii, a reusit sa obtina venituri la nivelul celor programate pentru 2014. Ponta a prezentat doar o comparatie intre primul semestru din 2014 si primul semestru din 2013, cifrele fiind evident in crestere. Presedintele Traian Basescu a confirmat in conferinta de presa de miercuri ca incasarile sunt cu 2,4 miliarde lei sub estimari. "Sigur, premierul nu intelege economia si compara anii intre ei. Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de incasari e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie sa faca obligatoriu o rectificare negativa", a declarat Basescu. De asemenea, au mai fost facute comparatii de la an la an, din 2009 pana in 2013, graficul aratand o crestere constanta. Deficitul de 2,4 miliarde lei fata de incasarile prognozate trebuie acoperit fie prin scaderea unor cheltuieli (investitii sau cheltuieli curente), fie prin gasirea unor noi surse de venit (cresteri de taxe si impozite, scoaterea banilor din economia neagra etc). Acest deficit de 2,4 miliarde lei se adauga deficitului prognozat deja de Guvern de 4,8 miliarde de lei care s-ar crea daca va aplica scaderea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie 2014. Intrebat cum sunt incasarile si fata de programul asumat in 2014, Ponta a raspuns sec: Eu v-am pus la dispozitie datele, va voi fi totdeauna la dispozitie cu analize. Jurnalistii au insistat: in prezentare, nu erau comparatii cu programul asumat. Atunci, premierul s-a ridicat de la masa, spunand pe fuga:  Inca o data, eu v-am prezentat datele. Daca e vreo eroare, sunt convins ca o sa o indrept. Ma iertati, am vrut sa va raspund de aici dar intram la polemici.
Pe slide-uri, ANAF era prezentata la capitolul "incasari la buget" doar cu niste comparatii de la an la an. Lipseau, insa, comparatiile cu programul asumat pe 2014. "CRESTEREA CONTINUA SI IN 2014! Primul semestru din 2014 - incasari de 97 mil, comparativ cu primul semestru din 2013 - incasari de 94 mil", scria in prezentare. (Nota Red. Aici este o greseala, miliardele fiind confundate cu milioane).
Pana la urma, se pare ca ANAF a încasat venituri bugetare de 88,275 miliarde lei în primul semestru din 2014, mai mult cu peste trei miliarde de lei comparativ cu perioada similară din 2013, când încasările s-au cifrat la 85,086 miliarde lei, potrivit datelor transmise de ANAF la solicitarea AGERPRES.

BULGARIA - Discuţiile cu acţionarii Corpbank vin după ce Parlamentul bulgar a respins varianta rectificării bugetului pentru a putea răspunde la problemele de lichiditate ale băncilor. Zilele trecute, parlamentarii din Comisia de Buget Finanţe nu au aprobat planul Guvernului de a majora deficitul până la 2,7% din Produsul Intern Brut, de la 1,8% din PIB cât se preconiza iniţial, şi de asemenea de a majora datoria publică cu 3,4 miliarde leva (1,7 miliarde de euro) ca urmare a emiterii de noi obligaţiuni pentru a răspunde la problemele de lichiditate de la Corpbank.
În luna iunie a acestui an, Corpbank a fost trecută sub controlul Băncii centrale din Bulgaria după ce deponenţii s-au grăbit să-şi retragă economiile în urma unei serii de articole din presă dar şi emailuri şi SMS-uri care ridicau semne de întrebare cu privire la solvabilitatea băncii. Un audit derulat între timp de Banca centrală a Bulgariei a descoperit că există informaţii cheie care lipsesc cu privire la o serie de credite în valoare de 3,5 miliarde de leva (2,44 miliarde de dolari) şi, în plus, o parte importantă din portofoliul de credite al băncii este legat de părţi care au legătură cu principalul acţionar, Tsvetan Vassilev. Acesta deţine 50,66% din acţiunile Corpbank, în timp ce Fondul Suveran de Investiţii din Oman deţine o participaţie de aproximativ 30%, iar VTB Asset Management din Rusia are o participaţie de 9,9%.
Banca centrală va menţine controlul la Corpbank până la data de 21 septembrie însă deocamdată nu există un consens politic cu privire la modul cum ar trebui salvată. Situaţia este complicată şi mai mult de faptul că Guvernul condus de premierul tehnocrat Plamen Oreşarski a pierdut majoritatea în Parlament, iar demisia sa este aşteptată pentru săptămâna viitoare, pentru a permite aplicarea acordului convenit de partidele politice pentru organizarea alegerilor legislative anticipate în luna octombrie. AGERPRES

marți, 22 iulie 2014

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a decis să reducă în continuare dobânda de politică monetară, pentru a 24-a lună consecutiv, depăşind estimările analiştilor, după ce preţurile de consum au înregistrat cel mai semnificativ declin din 2008, transmite Agerpres.  Astăzi, comitetul de politică monetară de la NBH a redus dobânda-cheie cu 20 puncte de bază, până la nivelul record de 2,1%. Toţi economiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteptau la o rată a dobânzii de 2,2%. Autorităţile de politică monetară au redus dobânda de referinţă de la 7% în 2012, profitând de creşterea extrem de mică a preţurilor de consum.  În iunie, preţurile de consum au scăzut cu 0,3%, pe fondul reducerii preţurilor la energie şi alimente, iar Banca Naţională a Ungariei estimează o rată zero a inflaţiei în 2014 şi de 2,5% în 2015, în timp ce avansul PIB-ului ar urma să fie de 2,9% anul acesta şi de 2,5% anul viitor. Anul acesta, forintul s-a depreciat cu 3,9% faţă de euro, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa în 2018 a scăzut la 3,5%. Avansul economiei Ungariei a accelerat la 3,5% în primul trimestru din 2014, comparativ cu perioada similară din 2013, cel mai rapid ritm de creştere din 2006.
În problema ucraineană, UE si aliatii de peste ocean urmăresc scopul izolării complete a Rusiei pe scena internaţională şi nu normalizarea situaţiei sau rezolvarea paşnică a conflictului din estul Ucrainei, a opinat Leonid Kalasnicov,vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma Rusiei.
'Există doar lozinci goale că Rusia ar trebui să întreprindă unele măsuri. Noi am invitat deja OSCE la graniţă pentru a demonstra că Rusia nu livrează arme rebelilor din sud-est', a afirmat liderul parlamentar rus, potrivit căruia SUA şi-au gândit politica faţă de Rusia prin prisma Georgiei şi a Ucrainei.
'Ucraina este doar o verigă în lanţul politicii americane împotriva Rusiei. Sancţiunile ar fi fost impuse indiferent de situaţie, chiar şi în cazul în care Rusia ar fi ridicat un zid la graniţa cu Ucraina', consideră Leonid Kalaşnikov.
În opinia sa, europenii conştientizează pe deplin 'ceea ce sunt SUA şi politica lor'. 'Dar Europa este inserată în această politică şi este forţată să ţină cont de ea. Rămâne de sperat doar că relaţiile economice pe care le are cu Rusia să nu-i permită (Europei) să adopte măsuri pripite', a mai spus parlamentarul rus.
Tratatul între Rusia şi SUA privind reducerea în continuare şi limitarea armelor strategice ofensive (START-3) a fost semnat la 8 aprilie 2010, la Praga, de preşedintele de atunci Dmitri Medvedev şi Barack Obama. Documentul a intrat în vigoare în februarie 2011 pe o perioadă de zece ani, cu posibilitatea de prelungire pe cinci ani.
Referitor la cooperarea NATO cu Rusia în privinţa Afganistanului, se ştie că aceasta fusese suspendată până în iunie. Nu a existat nicio informare cu privire la reluarea ei. Potrivit unor media, Alianţa Nord-Atlantică a propus Azerbaidjanului o nouă platformă de cooperare privind tranzitul de echipamente destinate coaliţiei internaţionale în Afganistan, scrie agenţia rusă de presă.AGERPRES
Despre Rusia: pe 1 septembrie 1939 trupele Germaniei naziste au invadat Polonia. Pe 17 septembrie 33 de divizii sovietice au atacat din spate trupele poloneze care se retrăgeau luptând. Astfel, in timp ce o parte a teritoriului Poloniei a fost ocupata samavolnic de Hitler, o alta parte a fost eliberata "providențial" de tătuca Stalin (KGBistul Putin a avut de unde sa invete). Alb-gardiștii ucrainieni care refuzaseră sa moara de foame in timpul Holodomorului din iarna `32-`33 nu mai puteau visa astfel la sprijinul Poloniei albgardiste, iar la Katyn, in URSS, peste 20000 de ofițeri polonezi, vinovați ca erau prizonieri, au fost împuscați de trupele NKVD-ului, „tatăl” KGB-ului de ieri si „bunicul” FSB-ului de azi. Asa a declanșat Germania nazista al doilea război mondial. Cu ajutorul frățesc al celuilalt stat totalitar, mai vechi in ale răului si violentei: URSS, după care plânge Putin si nu numai. 

luni, 21 iulie 2014

O VARIANTA RUSEASCA - Zborul MH17 al Malaysia Airlines era plin de cadavre inca de la decolarea din Amsterdam. Dintr-un motiv inexplicabil, MH17 s-a mutat de pe traiectoria de zbor standard pe o ruta necunoscuta, mutandu-se spre nord, in zonele controlate de rebeli in apropierea orasului Donetsk. Avionul a fost reasigurat recent si accidentul a fost rezultatul greselilor militare ucrainiene care au confundat avionul cu avionul prezidential al lui Vladimir Putin. In plus, catastrofa aeriana din Ucraina face parte dintr-o conspiratie americana de a provoca un razboi cu Rusia. Acestea sunt unele dintre variantele pe care presa din Rusia le ofera telespectatorilor, in incercarea de a explica tragedia prabusirii cursei MH17. Imaginea catastrofei prabusirii cursei MH17 apare complet diferit pe ecranele telespectatorilor rusi fata de informatiile care le sunt prezentate occidentalilor in ultimele zile, noteaza The New Republic. In Rusia, televiziunile, in mare parte controlate de Kremlin, incearca sa ofere posibile explicatii ale prabusirii cursei MH17, apeland la diferiti experti care insista ca este imposibil ca o racheta SA-11 sa doboare un avion care zboara la o distanta atat de mare. O alta teorie promovata in presa ruseasca spune ca zborul MH17 este de fapt zborul MH370, avionul companiei Malaysia Airlines care a disparut in Oceaul Indian. Potrivit acestei teorii, avionul nu a disparut deloc, ci "a fost dus la o baza militara americana, Diego-Garcia". Conspiratia referitoare la cele doua avioane merge mai departe, mass-media din Rusia evidentiand faptul ca pasapoartele victimelor, gasite la locul accidentului, sunt noi, desi a existat o explozie si un incendiu. Ceea ce, potrivit televiziunilor rusesti, poate insemna ca "pasapoartele au fost aruncate acolo dupa prabusirea avionului".
"Se vorbeste foarte putin despre costul uman al acestei catastrofe. In schimb, vedem aceste versiuni de necrezut. De exemplu, ca cineva a vanat presedintele sau ca unii dintre localnici au vazut parasutisti care coborau de la o intaltime de 10.000 de metri", a declarat Arina Borodina, analist de televiziune independent, fost redactor la cotidianul rusesc Kommersant.
Rezultatul modului in care presa ruseasca trateaza catastrofa aeriana din Ucraina este ca cetatenii rusi stiu ca, in cel mai bun caz, prabusirea este un accident nefericit cauzat de armata ucraineana, dar pe care Occidentul incearca sa il puna pe seama Rusiei.(sursa hotnews)
În Bucureşti nu mai func­ţio­nează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.
Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la înce­putul anilor ‘90, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Re­pu­blica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semă­nă­toarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, ma­jo­ritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).
Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor pro­iecte imobiliare au fost mutate la mar­ginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acţionari Timpuri Noi au mutat fabrica în Jilava, dar de la 2.700 de angajaţi, câţi erau în anii ‘90, fabrica de motoare şi turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajaţi.
Republica şi Rocar sunt în faliment, Semănătoarea mai are nouă angajaţi, activitatea Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii - pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.

duminică, 20 iulie 2014

Authorised rallies took place in many French cities on Saturday. French President Francois Hollande said the ban on the Paris protest was needed to preserve "public order" after last weekend's clashes. The ban, which was considered rare in France, was criticised by some activists and the Greens party. In London, thousands of people also took part in a protest, calling for an end to Israel's ground campaign and rocket attacks on Gaza....Pro-Palestinian protesters in France have clashed with police at a rally against Israel's action in Gaza. Thousands took part in the protest in Paris, despite it being banned. Some threw stones and bottles at riot police, who responded with tear gas. The ban was imposed after protesters attempted to storm two synagogues at a similar protest last week. Israel launched ground operations in Gaza on Thursday, after air strikes failed to stop Hamas firing rockets. Israel says the ground offensive is necessary to target a network of Hamas tunnels. More than 330 Palestinians have been killed since 8 July, officials in Gaza report.  During the same period, three Israeli soldiers and two Israeli civilians have been killed, officials say. Several Israelis have also been seriously injured.
Președintele detronat al Ucrainei, Victor Ianukovici a acționat în judecată Uniunea Europeană pentru sancțiunile Bruxelles-ului aplicate asupra lui și a celor doi fii ai săi. O iniţaitivă similară au avut şi fostul premier Nicolai Azarov şi al său fiu. Ianukovici solicită anularea deciziilor Consiliului Uniunii Europene prin care i-au fost blocate activele din Europa.
Actuala conducere a Ucrainei presupune că fosta guvernare ar fi deturnat 3 miliarde de dolari din bugetul de stat. Drept urmare, UE a blocat conturile pe care Ianukovici le deține în băncile europene, dar și conturile altor persoane din Guvernul ucrainean anterior.
Curtea Europeană de Justiţie l-a acţionat în justiţie pe preşedintele Ianukovici alături de alte personaje importante din politica ucraineană implicate în criza care a izbucnit atunci când liderul de la Kiev a refuzat să semneze Acordul de Asociere la UE, în noiembrie 2013. Printre numele celor prezenţi pe site-ul CEJ se află cele ale fostului premier ucrainean, Mikola Azarov şi al fiului său.  UE i-a penalizat pe Ianukovici şi camarila sa impunând o îngheţare a activelor deţinute în statele UE, în luna martie, sub acuzaţia de deturnare de fonduri publice. Noul guvern de la Kiev estimează Ianukovici şi apropiatii săi au deturnat circa 3 miliarde de dolari.
Ianukovici a părăsit Ucraina după ce, pe 20 februarie, la Kiev au murit zeci de persoane în urma confruntărilor dintre protestatari şi forţele de ordine, în care au intervenit şi lunetişti misterioşi. Pe 22 februarie, Rada Supremă l-a destituit pe Ianukovici.

sâmbătă, 19 iulie 2014

UE si moneda otravita "euro" trebuie desfiintate imediat ...

La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat vineri mesajul la o conferinţă organizată la Paris. 'Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele', a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.
FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. 'Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor', a avertizat Lagarde.
De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.
La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare. AGERPRES
Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene, decizie în urma căreia domnia sa a ţinut un discurs cu principalele obiective ale mandatului său.
Atfel, preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.
"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze nominalizarea sa.
"UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a mai spus Juncker. Acesta a mai amintit că 13 țări au aderat în ultimii 10 ani. "În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a încheiat Juncker, care mai menţionat încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
De asemenea, Juncker s-a pronunţat şi pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. "Există un al 29-a stat care este pe cale să se constituie, şi anume statul celor care nu au un loc de muncă (...). Mi-aş dori ca acest al 29-lea stat membru să fie reintegrat în celelalte şi propun un program de investiţii exigent cu scopul de atinge acest obiectiv", a declarat Juncker în Parlamentul European (PE), care supune la vot, marţi la prânz, nominalizarea sa în funcţie. "În următorii trei ani, aş vrea ca (suma de) 300 de miliarde de euro să fie mobilizată în vederea unor investiţii private şi publice", a adăugat fostul premier creştin-democrat luxemburghez. "Vom face acest lucru", a promis el.
Juncker a pledat pentru investiţii în "proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport". "Este necesară o reindustrializare a Europei", a subliniat el.
"UE şi-a pierdut competitivitatea deoarece stagnează. Este necesar să avansăm din nou", a dat asigurări Juncker. Dar "nu vom reuşi acest lucru în detrimentul (domeniului) social", a continuat el, adăugând că "economia trebuie să servească omul şi nu invers" şi că domeniul "social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene".
"Eu sunt pentru economia socială de piaţă, bunăstare pentru toţi", a subliniat Juncker. Mai mult, Juncker a subliniat că acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, "nu va fi încheiat cu orice preţ". Preşedintele-desemnat al Comisiei Europene (CE) a pledat în acest sens pentru mai multă "transparenţă". "Sunt pentru încheierea acestui acord", a dat asigurări Juncker, prezentându-şi programul în Parlamentul European (PE) şi pledând pentru ca "cele mai mari două democraţiii de pe planetă să-şi unească forţele". "Acestea fiind spuse, acordul nu va fi încheiat cu orice preţ", a adăugat el. "Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor", a insistat el. "Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri", a anunţat el. Jean-Claude Juncker a refuzat, de asemenea, "instituirea unor jurisdicţii paralele secrete", referindu-se astfel la procedura de arbitraj a conflictelor comerciale, apărată de către americani şi respinsă de o serie de state europene. "Suntem spaţii (cu state) de drept", a subliniat el.

vineri, 18 iulie 2014

Grupul energetic italian Enel a anunţat ieri că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România, informează Reuters, în ediţia online.
Vânzarea activelor din Slovacia şi România sunt parte a unui program mai larg de 6 miliarde de euro de vânzări de active început în 2013 şi care vizează reducerea datoriei Enel.
Activele din Slovacia şi România, împreună cu alte active non-strategice, vor contribui cu peste 4,4 miliarde de euro, circa 6 miliarde dolari, a anunţat compania într-un comunicat.
Vânzările vor implica o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia; 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA; 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA; şi totul din Enel România SRL.
În cazul activelor din România este vorba despre companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.
În anul 2013 aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.
Grupul italian Enel precizează că a informat în mod oficial subsidiarele sale din Slovacia şi România, precum şi acţionarii minoritari (companii sau entităţi controlate de stat) despre debutul procesului de vânzare şi a desemnat drept consultanţi financiari BNP Paribas şi Deutsche Bank pentru activele din Slovacia şi Citigroup şi Unicredit pentru activele din România în sprijinul operaţiunilor de vânzare.

joi, 17 iulie 2014

Coincidente...

Primul zbor al avionului Boeing 777, cu codul MH 17, a avut loc în data de 17.07.1997, ajungând să fie distrus exact 17 ani mai târziu, tot într-o zi de joi. Mai mult, avionul a fost deturnat în jurul orei 17.
Citeşte şi Un Boeing 777 s-a prăbuşit în Ucraina, la graniţa cu Rusia. Toţi cei 295 de pasageri au murit VIDEO

Potrivit primelor informații, avionul ar fi căzut la 80 km de orașul Donețk din Ucraina. Avionul malaezian prăbuşit pe teritoriul Ucrainei ar fi fost doborât de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk, a notat consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşenko, pe pagina sa de Facebook.

"Avionul zbura la înălţimea de 10.000 de metri. Au murit 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului", a precizat Gheraşenko.
Citeşte şi Avionul Boeing 777 PRĂBUŞIT in Ucraina: Primele imagini de la tragedia în care au MURIT 295 de persoane FOTO
Potrivit expertului militar ucrainean Dmitry Tymciuk, catastrofa s-a petrecut în jurul orei 16.20 lângă orașul ucrainean Torez, regiunea Donețk. Avionul se deplasa pe cursa Kuala Lumpur - Amsterdam. Tymciuk susține că forțele armate ucrainene nu dețin sisteme anti-aeriene în regiune.
Avionul companiei aviatice malaeziene a început să piardă altitudine la 50 de kilometri de spaţiul aerian rusesc, iar la scurt timp a fost descoperit în flăcări pe teritoriul Ucrainei.
Propunerile de proiecte pentru contractarea finanţărilor de 200 milioane euro pentru dezvoltarea economiei sociale vor putea fi încărcate în sistemul Action Web în perioada 28 iulie-11 august, conform prevederilor documentelor publicate astăzi în Monitorul Oficial. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, potrivit unui comunicat primit de redacţie: "Lansarea acestui apel dedicat dezvoltării economiei sociale reprezintă încă un pas în a începe să finanţăm în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane proiecte care sprijină semnificativ incluziunea socială şi care pot produce schimbări de anvergură la nivelul societăţii. Odată cu lansarea cererii de proiecte de 200 milioane de euro pentru finanţarea economiei sociale prin POS DRU marcăm importante schimbări de abordare: proiectele vor fi evaluate încă din prima zi de depunere - nu mai stăm să aşteptăm închiderea apelului pentru a începe evaluarea-, respectiv am plafonat nivelul salariilor şi al altor cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor". Ministerul Fondurilor Europene (MFE) relatează că, în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte, va fi încurajată înfiinţarea de noi grupuri şi parteneriate funcţionale între cooperative, asociaţii de întrajutorare, fundaţii şi asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale. Scopul acestora va fi oferirea de noi servicii şi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii în special din zonele rurale, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de muncă în special din zonele rurale prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială.
Finanţările vor susţine grupurile defavorizate precum: persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilităţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, copii şi femei în situaţii de risc, familii monoparentale sau care au mai mult de doi copii, persoane care au părăsit timpuriu învăţământul şcolar, victime ale violenţei în familie, persoane care trăiesc din venitul minim garantat sau care locuiesc în comunităţi izolate, victime ale traficului de persoane etc. Din categoria beneficiarilor şi partenerilor eligibili pentru contractarea de finanţări în cadrul acestui apel, fac parte ONG-urile, furnizorii de servicii sociale, furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi (publici şi privaţi), autorităţi ale administraţiei publice locale etc, conchide comunicatul MFE.(sursa bursa)
 

miercuri, 16 iulie 2014

În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European urmează să aibă loc discuţii privind numirea unor persoane în posturi cheie ale instituţiilor europene. Potrivit programului publicat pe site-ul Consiliului European, discuţiile vor viza succesorul lui Herman Van Rompuy şi funcţia de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate, deţinută în prezent de Catherine Ashton.
Conform Articolului 15 din Tratatul Uniunii Europene, preşedintele Consiliului European este ales cu o majoritate calificată pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Herman Van Rompuy a devenit primul preşedinte al Consiliului European în noiembrie 2009 şi a fost reales în martie 2012. Mandatul său expiră la 1 decembrie 2014 astfel că belgianul a fost însărcinat să înceapă consultările cu şefii de stat şi de guvern în scopul găsirii celui mai bun candidat care să-i succeadă în acest post, se arată în comunicat.  Totodată, pe agenda Consiliului European se află chestiunea nominalizărilor pentru viitorul Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate.
Potrivit Art. 18 din Tratatul UE, şeful diplomaţiei europene este numit de Consiliul European, cu o majoritate calificată şi cu acordul preşedintelui Comisiei Europene.
Mandatul Înaltului Reprezentant este de 5 ani. Acesta deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CE. Catherine Ashton îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii octombrie. Pe de altă parte, marţi, creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, relatează AFP. Juncker, desemnat la 27 iunie de către 26 dintre cei 28 de şefi de stat şi de guvern din cadrul UE, a obţinut 422 de voturi din totalul de 751. Statele membre UE trebuie să-şi desemneze în următoarea perioadă candidaţii pentru posturile de comisar european. Conform procedurii, nominalizările sunt trimise preşedintelui CE, care este responsabil cu distribuirea portofoliilor. Lista cu persoanele nominalizate este apoi adoptată în Consiliu. Componenţa Comisiei Europene va fi supusă apoi votului Parlamentului European
Romania a inregistrat o rata de absorbtie a fondurilor europene de numai 2,56 % in primele 6 luni ale anului 2014, in termeni de cereri de rambursare a cheltuieilor transmise de autoritati la Comisia Europeana. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, recunoaste oficial ca implementarea tuturor programelor operationale prin care Romania trage bani europeni inregistreaza sincope.
In prima jumatate a anului 2014, autoritatile romane au transmis la Bruxelles cereri de rambursare a cheltuielilor din proiectele pe fonduri structurale si de coeziune de circa 492 de milioane de euro, reprezentand doar 2,56 % din banii alocati tarii pe intreaga perioada de programare 2007-2013, conform datelor oficiale ale Ministerului Fondurilor Europene.
Din 2007 pana in 30 iunie 2014, tara a cerut de la Comisia Europeana 6,92 miliarde de euro, reprezentand 36,03% din totalul de 19,2 miliarde de euro alocati Romaniei.
In urma acestor cereri de rambursare Romania a primit de la Comisia Europeana, in perioada 2007-30 iunie 2014, suma de  6,79 miliarde de euro, reprezentand 35,36% din fondurile structuarel si de coeziune alocate tarii.
Aceasta inseamna ca Romania mai asteapta sa primeasca 130 de milioane de euro de la Bruxelles in baza cheltuielilor efecuate in proiectele europene derulate de diferiti beneficiari.
In total, in prima jumatate a anului 2014, Romania a incasat de la Comisia Europeana 1,7 miliarde de euro, insa din acesti bani 1,3 miliarde au venit din cereri de rambursare transmise la Bruxelles anul trecut.
Potrivit unor surse europene, cifrele Romaniei reflecta un avans greoi al procesarii documentelor in proiectele europene de catre autoritatile nationale.

Rezultatele slabe in absorbtia fondurilor europene in termeni de bani ceruti d ela Bruxelles au fost anticipate si de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

"In primele cinci luni ale acestui an, ceea ce am estimat se afla sub asteptarile pe care le-am avut initial, pentru ca sunt multe facturi care nu ajung inca la noi, din partea marilor companii de lucrari, in special la mediu si transport", a declarat el, in 15 iunie, potrivit Mediafax.

Dupa aproape o luna, ministrul Fondurilor Europene constata "in continuare sincope" la toate cele 7 programe operationale prin care tara atrage fonduri structurale si de coeziune.

"La nivelul tuturor programelor operationale se inregistreaza in continuare unele sincope in implementarea programelor, cauzate atat de modul in care a fost conceput intregul sistem de implementare, cat si de problemele de implementare din perioada 2009-2011", a declarat, miercuri, ministrul Teodorovici, intr-un comunicat remis HotNews.ro.

El da, insa, asigurari ca "tintele asumate de MFE pentru acest an vor fi indeplinite".

"Romania nu va pierde bani si va solicita rambursarea unei sume mai mari decat in anul 2013", promite ministrul Eugen Teodorovici.

Romania mai are la dispozitie un an si jumatate pentru a absorbi fonduri europene pentru perioada de programare 2007-2013.

In luna ianuarie, Comisia Europeana a avertizat Guvernul Romaniei ca tara va fi nevoita sa incheie proiectele europene din bani de la bugetul de stat si de la beneficiari, daca acestea nu vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2015.

Intr-o scrisoare din data de 8 ianuarie 2014, directoarea pentru afaceri bugetare din cadrul Directoratului General pentru Politica Regionala (DG REGIO) al Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, ii comunica ministrului roman al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca Romania trebuie sa depuna in anul 2014 noi proiecte, pentru a acoperi alocarile acordate Romaniei si neutilizate inca, pentru a nu pierde banii. Scrisoarea este transmisa in urma Intalnirii anuale cu autoritatile romane din 10 decembrie 2013.

Potrivit scrisorii intrate in posesia HotNews.ro, oficialul european avertizeaza Romania ca trebuie sa-si incheie pana la finele anului 2015 proiectele europene nou lansate sau deja adoptate. In caz contrar, Romania va fi obligata sa plateasca de la bugetul de stat si din banii beneficiarilor pentru terminarea proiectelor, pentru ca, altfel, Uniunea Europeana va retrage tarii si  banii europeni deja rambursati de Comisie in proiectele neterminate.

"Ambele parti (Comisia Europeana si Ministerul Fondurilor Europene - n.r.) au fost de acord ca in aceasta etapa a punerii in aplicare, riscul de a nu finaliza proiectele nou lansate sau deja adoptate pana la sfarsitul anului 2015 ar trebui sa fie gestionat cu atentie. In cazul proiectelor neterminate, beneficiarii si autoritatile romane ar trebui sa-si asume responsabilitatea (financiara) de a le finaliza, pentru a nu pierde finantarea UE deja rambursata. De aceea, fiecare proiect are nevoie de monitorizare atenta si de masuri corectoare", se arata in scrisoarea CE catre ministrul Teodorovici.
 

marți, 15 iulie 2014

Ponta, huiduit la arenele BNR - yessssssss

Victor Ponta, huiduit la arenele BNR. Ia sa ne imaginam ca premierul Emil Boc sau presedintele Traian Basescu erau huiduiti copios cum a fost Ponta la finala turneului de tenis de la Bucuresti castigata de Somona Halep. Nu aveam noi parte azi de dezbateri 48 de ore dupa eveniment? Asa, noroc cu pasiunea lui CTP pentru tenis. Doar CTP mai pune serios discutie corul de huiduieli, comparandu-l cu evenimente similare avandu-i protagonisti pe Nastase sau Geoana: "(...)Performanţa d-lui Ponta e superioară. El a fost huiduit şi fluierat aproape un minut în vreme ce stătea cuminte în lojă, doar la rostirea omagială a numelui său de către dl. Cosac, care acum probabil că îşi dă cu racheta în fluierul piciorului. Echivalentul în tenis al meciului politic pierdut de premier ar fi cam o „lăptăreasă” dublă, 0-6, 0-6. Au fost 5000 de spectatori, un eşantion deloc neglijabil pentru un sondaj, în majoritate tineri, care l-au respins aproape la unison pe cel ce se autoanunţă drept „cel mai tânăr preşedinte”.
In realitate, incidentul are o semnificatie mult mai profunda. Sfatuit de noii sai consilieri americani (a semnat intre timp contractul), liderul PSD cauta sa castige cat mai multe voturi de dreapta. Asa cum arata sondajele, cu un PSD cantonat in 40%, Ponta nu va trece de turul doi daca nu dizolca voturi din zona dreptei. Prin urmare, face tot ce poate. Asa se explica anuntul reducerii CAS (a scris bine Ioana Lupea pe tema asta in Adevarul), tot asa se explica vizita la EVZ unde a anuntat in primul rand ca Laura Codruta Kovesi este propunera lui la DNA si ca Basescu nu a sustinut-o (mesaj tot pentru publicul de dreapta, eu sunt marele sustinator al luptei anticoruptie) etc, etc.
Si tot din dorinta de  a seduce electorat de dreapta defileaza cu Tariceanu, il pune pe Catarama sa candideze, in fine, cauta sa ciuguleasca prin toate mijloacele voturi. Din fericire, schema asta cu marit bazinul electoral i-a spus-o de ceva timp Johnatan Powell, fostul director de cabinet a lui Tony Blair si de atunci tot incearca sa mute partidul mai spre dreapta fara prea mult succes. Publicul asta ceva mai educat il fluiera, pe ceilali ii cumpara sau pacaleste mai usor. Dovada la TV nu veti auzi mare lucru despre toate astea, ceea ce inca il ajuta sa se mentina la un scor bun in sondaje (Vezi INSCOP -ul comandat de Adevarul, CSOP-ul realizat la comanda PDL)

luni, 14 iulie 2014

Criza cu care se confrunta una dintre cele mai mari banci din Portugalia si semnalele tot mai evidente cu privire la incetinirea ritmului cresterii economice in Europa au transmis unde de soc pe pietele financiare, provocand o scadere puternica a burselor si retrageri de capital catre regiuni considerate mai sigure.
Actiunile Banco Espirito Santo din Portugalia au fost suspendate de la tranzactionare dupa ce au cunoscut un declin de peste 17%, readucand in primplan ingrijorarile cu privire la soliditatea bancilor europene, scrie Telegraph.
Indicele STOXX al creditorilor europeni a ajuns la cel mai scazut nivel al anului ca urmare a crizei bancare din Bulgaria si a pierderilor de pana la 1,6 miliarde de euro anticipate de grupul austriac Erste Bank, din cauza majorarii provizioanelor in Ungaria si Romania. Randamentul pentru obligatiunile cu maturitate la zece ani ale Portugaliei au crescut cu 20 de puncte de baza joi, la 3,95%, cu efecte de contagiune asupra obligatiunilor Greciei, Spaniei si Italiei. Potrivit analistilor Capital Economics, aceste perturbari pe piata obligatiunilor confirma temerile cu privire la faptul ca uniunea bancara avuta in vedere la nivel european nu a reusit sa stabilizeze sistemul, iar liderii politici nu au facut prea multe pentru a slabi dependenta dintre banci si guverne.
"Banco Espirito Santo este mult prea mica pentru a avea un impact sistemic de una singura. Din august 2012, fondurile straine au investit 430 de miliarde de euro in actiunile europene si 230 de miliarde de euro in obligatiuni. Daca acestia considera ca redresarea Europei stagneaza, atunci ar putea retrage aceste investititii din nou", a spus Hans Redeker analist la Morgan Stanley. Conform datelor pentru luna mai, publicate joi, productia industriala a scazut cu 1,7% in Franta si cu 1,2% in Italia. In Germania a fost consemnata a treia luna consecutiva de declin, pe fondul recesiunii din Rusia si al vulnerabilitatii economice din China si Japonia. Jacques Cailloux, analist la Nomura, considera ca Europa a atins un punct de inflexiune.
"Ne aflam intr-un fel de 'japonizare' in Europa si nu cred ca vom iesi din aceasta situatie curand", a afirmat analistul.
Banca Centrala Europeana a redus sub zero ratele de dobanda la depozite si pregateste un program de finantare de 1 trilion de euro pentru bancile europene, disponibil de la sfarsitul acestui an, insa va fi nevoie de cateva luni pentru ca efectele acestor masuri sa fie vizibile in economia reala. La inceputul saptamanii, grupul Espirito Santo International, care detine un sfert din actiunile Banco Espirito Santo, a admis ca se confrunta cu "probleme materiale", dupa ce nu a reusit sa rascumpere obligatiuni pe termen scurt detinute la mai multi clienti. In pofida asigurarilor date de banca centrala a Portugaliei cu privire la "imunitatea" Banco Espirito Santo la problemele grupuluo, panica a cuprins pietele, ajungandu-se la suspendarea actiunilor bancii de la tranzactionare. Guvernul de la Lisabona a anuntat in luna mai a acestui an ca Portugalia va iesi din programul de asistenta financiara derulat cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala si ca nu va solicita o linie de credit preventiva.

duminică, 13 iulie 2014

Guvernul de la Budapesta vrea ca băncile să convertească în monedă locală credite ipotecare în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari, majoritatea fiind împrumuturi în franci elveţieni şi euro.
Antal Rogan a declarat pentru postul de televiziune HirTV că, în decembrie, băncile din Ungaria vor trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută. Acesta nu a specificat la ce rată de schimb vor fi convertite creditele ipotecare, dar a declarat că Executivul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
Vineri, acţiunile OTP Bank şi Erste Group au scăzut la bursă, după adoptarea noilor reglementări.
Creditele în valută, în principal în franci elveţieni, erau populare în Ungaria înaintea crizei financiare din 2008 însă, ulterior, s-au dovedit a fi păgubitoare după ce forintul ungar s-a depreciat, ceea ce a făcut mai scumpă rambursarea împrumuturilor.
Principalele bănci din Ungaria sunt OTP, K&H Bank, precum şi diviziile ungare ale băncilor austriece Raiffeisen şi Erste, băncii belgiene KBC, băncilor italiene Unicredit şi Intesa Sanpaolo, precum şi subsidiara băncii germane Bayerische Landesbank.

sâmbătă, 12 iulie 2014

 

 
Ewald Nowotny, membru în consiliul director al Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut astăzi Ungariei să fie atentă la necesităţile economiei sale când va "împovăra" băncile cu o nouă rundă de pierderi, inclusiv subsidiarele creditorilor austrieci, informează Bloomberg.
Nowotny (în acelaşi timp, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei - OeNB) a identificat Ungaria drept una dintre "zonele cu probleme" pentru creditorii austrieci, printre cei mai mari în fostele state comuniste din Europa.  Oficialul austriac a avertizat că această "expunere majoră" a creditorilor, incluzând Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG (RBI) şi UniCredit Bank Austria AG, ar putea face din Ungaria "o problemă mult mai sensibilă" chiar decât Ucraina. "Problemele sunt mai degrabă politice decât economice. Sperăm că Executivul de la Budapesta va înţelege că este în propriul său interes să aibă un sistem bancar solid", a mai spus Nowotny. Acţiunile Erste Group au scăzut astăzi cu 3% la bursa austriacă. Grupul estimează costuri de până la 300 milioane euro după aplicarea noilor reglementări. Săptămâna trecută, Erste avertiza că va înregistra pierderi-record în acest an, de până la 1,6 miliarde euro. La rândul ei, Raiffeisen a evaluat valoarea costurilor rezultate din noua legislaţie la 120-160 milioane euro. Bank Austria (divizia din Europa Centrală şi de Est a UniCredit) calculează încă impactul noii legislaţii, dar se aşteaptă să fie profitabilă în Ungaria anului 2014.  În ciuda acestor condiţii, Nowotny susţine: "Expansiunea băncilor austriece în Europa de Est, în state dintre care cele mai multe au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial, este benefică pe termen lung. Încă mai cred că angajamentul creditorilor austrieci în Europa de Est este o poveste de succes. În toţi aceşti ani, băncile din Austria, per ansamblu, au fost profitabile în Europa Centrală şi de Est, ceea ce nu se poate spune despre alte regiuni de pe glob".
     Creditele în valută acordate de băncile austriece în regiune continuă să se ridice la peste 74 miliarde euro (101 miliarde dolari), dar instituţiile de credit încep să modifice această tendinţă, a explicat recent Ewald Nowotny.
     Pe de altă parte, în această săptămână, Andreas Ittner, adjunctul guvernatorului Nowotny, a dezminţit speculaţiile potrivit cărora ar fi mai bine dacă bănci precum Erste, Raiffeisen Bank International sau Bank Austria (divizie a UniCredit) ar părăsi regiunea.
Oficialul a adăugat: "Nu cred că a sosit momentul pentru majoritatea băncilor să ia în considerare astfel de scenarii; poate doar în puţine ţări. Din contră: în multe ţări, ratele de creştere ar urma să fie mai ridicate decât cele din Europa Occidentală".
Raportul de stabilitate financiară publicat de OeNB transmite că indicele de adecvare a capitalului la principalii trei creditori austrieci se ridică la 11,4%, în timp ce la competitorii europeni rata este de 13,6%, iar la cele active în Europa Centrală şi de Est se cifrează la 12,7%.  Andreas Ittner consideră că Erste Bank pare cea mai expusă dintre băncile austriece la măsurile ce urmează să fie adoptate în Ungaria, deşi susţine că impactul acestora nu va fi atât de sever ca deciziile similare adoptate de Budapesta în 2011.
În decembrie, băncile din Ungaria va trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat sâmbătă preşedintele grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
Parlamentul ungar a adoptat recent un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută. Banca Centrală estimează că iniţiativa legislativă ar putea provoca sectorului financiar costuri de 600-900 miliarde forinţi (2,6-3,9 miliarde dolari). Legea anulează practica folosirii unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor fi nevoite să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al OeNB. În plus, legea declară ilegală creşterea în mod unilateral a dobânzilor şi a comisioanelor din contractele de credit.  Băncile austriece (în special Bank Austria, Erste Group şi RBI) sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.(sursa bursa)
 
Verificarea telefoanelor mobile de către poliţişti este "în general" neconstituţională, în lipsa unui mandat în acest sens emis de justiţie, în cadrul unei arestări neprevăzute, a stabilit Curtea Supremă americană, motivând că afectează în mod excesiv viaţa privată, informează AFP.
Cei nouă judecători, care în cursul audierii păreau împărţiţi între necesitatea demascării unui suspect şi protecţia vieţii private, au tranşat în unanimitate în favoarea a doi americani care au fost găsiţi vinovaţi de comiterea unor infracţiuni grave cu ajutorul unor elemente compromiţătoare de pe telefoanele mobile ale acestora.
"Telefoanele mobile sunt diferite, atât calitativ, cât şi cantitativ, de celelalte obiecte pe care o persoană arestată le poate avea asupra ei. Telefoanee celulare moderne au o capacitate de stocare imensă şi (...) există în joc mult mai multe interese private în privinţa datelor electronice", scrie preşedintele Înaltei Curţi, John Roberts, în decizia unanimă.
Potrivit acestei lecturi moderne a Constituţiei, Curtea Supremă a apreciat că verificarea telefoanelor mobile "implică în esenţă mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală" şi necesită, ca atare, un mandat prealabil emis de justiţie.
"Telefoanele mobile pot stoca milioane de pagini de text, mii de imagini şi sute de înregistrări video", se mai arată în decizie. Iar "percheziţia se poate extinde dincolo de documentele şi efectele din imediata apropiere a persoanei arestate", existând posibilitatea consultării datelor stocate pe un server aflat la distanţă, şi-au exprimat ei îngrijorarea.

vineri, 11 iulie 2014

Două rachete lansate miercuri din Fâşia Gaza au căzut în apropiere de oraşul israelian Dimona (sudul ţării), unde se află o centrală nucleară, a anunţat armata într-un mesaj pe Twitter, transmite AFP.
"Acum câteva minute, terorişti palestinieni din Gaza au tras trei rachete asupra oraşului Dimona. Două au căzut, iar Iron Dome a interceptat-o pe a treia", a precizat armata israeliană, referindu-se la sistemul de apărare antirachetă israelian.
Brigăzile Ezzedin Al-Qassam, aripa militară a Hamas, mişcarea islamistă care controlează Fâşia Gaza, au afirmat într-un comunicat că au "lansat trei rachete M75 asupra Dimona". Aceste rachete au o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri.

joi, 10 iulie 2014

Bulgarii speculează în prezent puternic pe marginea legăturilor dintre criza politică şi cea bancară. Potrivit analistului Stoicev, instabilitatea cronică a Bulgariei e intenţionat creată în vederea menţinerii "sistemului unor dependenţe tenebroase". Şi din perspectiva lui Steve Hanke corupţia e, pentru Bulgaria, călcâiul lui Ahile. E vorba de creditele "rele", care nu se mai rambursează, afirmă doi economişti. Profesorii Nansen Behar şi Crasen Stancev bănuiesc că îndărătul turbulenţelor se ascund anumiţi mari datornici aflaţi în plină tentativă de a-şi "arde" datoriile, speculând declanşaraea unui crash bancar.
Din acest motiv majoritatea oamenilor politici bulgari lansează în prezent apeluri populaţiei, cerându-i să-şi păstreze calmul şi să nu se atingă de banii depuşi în bănci. La o întâlnire de criză la preşedintele statului, Rosen Plevneliev, desfăşurată duminică, toţi liderii politici au insistat că moneda naţională şi sistemul bancar ar fi stabile. La aceiaşi întâlnire s-au fixat şi termenele în vederea dizolvării parlamentului şi derulării alegerilor anticipate.
Conform fostului diplomat şi expert german, Klaus Schrameyer, un bun cunoscător al Bulgariei, mai nimeni în această ţară nu e interesat de o stabilizare a situaţiei. "Toţi vor doar să-şi asigure o felie din cozonacul puterii". Pe moment, în Bulgaria domneşte haosul, a spus Schrameyer, care a riscat şi o predicţie pesimistă, devreme ce a estimat că problemele vor continua şi după alegeri, întrucât oligarhii, fie cei de până acum, fie alţii, vor reveni la cârmă. Până la dizolvarea parlamentului rămâne în funcţie Oleşarski. Ulterior, preşedintele ţării va învesti un guvern de tranziţie.

miercuri, 9 iulie 2014

"Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deşi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare si/sau de reducerea unor cheltuieli", se arată într-un comunicat al Consiliului.... Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
În opinia sursei citate, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, dezirabilă din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii.
De asemenea, Consiliul fiscal îşi reiterează recomandarea făcută anterior cu privire la alternativa unui angajament ferm pentru o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuţii sociale, care ar putea fi mai uşor compensate cu măsuri discreţionare echivalente ori eventual, acoperite expost de o îmbunătăţire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (şi implicit în deficite mai mici decât cele programate).... "Un astfel de plan multi-anual ar avea avantajul de a ancora aşteptările agenţilor economici şi, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor", se mai arată în comunicat.
În plus, în opinia Consiliului fiscal, o reducere de CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil
al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.
O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii "la negru", dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor.
"Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziţiei financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent,
cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate. (...) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecţiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 şi 21,1 mld de lei în condiţiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menţinerii cotelor actuale de CAS", menţionează Consiliul Fiscal.
Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficienţă scăzută a sistemului de taxe şi impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are potenţialul de a genera spaţiu fiscal pe termen mediu.
"Totuşi, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potenţialelor creşteri de eficienţă trebuie să aibă loc expost, după ce procesul de reformă se dovedeşte ireversibil şi capabil să genereze rezultate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât măsura fiscală propusă este una cu caracter permanent", mai arată Consiliul.
Astfel, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea ţintelor de deficit pe termen mediu.
Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Numărul actual al salariaţilor din România este de aproximativ 4,6 milioane. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

marți, 8 iulie 2014





Banca Centrală Europeană (BCE) menţine neschimbată dobânda de politică monetară, la un nivel minim record de 0,15%, confirmând estimările preşedintelui instituţiei, Mario Draghi. Acesta a declarat, în cursul săptămânii trecute, că BCE ar putea menţine dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016. Decizia Consiliului guvernatorilor BCE de a menţine nemodificat costul creditului era una aşteptată şi de analişti, după ce la precedenta reuniune de politică monetară BCE a decis să introducă, pentru prima dată în istorie, dobânzi negative la depozitele overnight şi, de asemenea, a lansat o nouă rundă de credite ieftine pentru a stimula creşterea economică. Tot la reuniunea de joi, BCE a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la nivelul de minus 0,10%, ceea ce înseamnă că băncile comerciale plătesc pentru a plasa la BCE fondurile în exces pe care le deţin, precum şi dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,40%. BCE a redus, la începutul lunii iunie, dobânda de politică monetară la un nou minim record: 0,15%, de la 0,25%.

Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei, a aprobat, joi, introducerea primului salariu minim din istoria țării, de 8,5 euro pe oră, acest nivel fiind mai ridicat decât în Statele Unite și Marea Britanie, informează BBC News.
Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost de acord cu introducerea salariului minim în cadrul acordului de coaliţie cu Partidul Social Democrat.
Până în prezent, stabilirea nivelului minim de salarizare din Germania a revenit sindicatelor și patronatelor, fiind unul dintre cele şapte state din Uniunea Europeană unde nu exista un salariu minim la nivel naţional.
Salariul minim a făcut obiectul multor controverse în Germania, liderii de afaceri avertizând că efectul va fi un număr mai mic de locuri de muncă, sau transferarea activităţilor de producţie în alte ţări, unde costul forţei de muncă este mai scăzut.
Criticii măsurii au mai avertizat că introducerea salariului minim va face Germania mai puţin competitivă.
Pe de altă parte, susţinătorii deciziei au fost nemulţumiţi de unele concesii, între care o perioadă de graţie de doi ani pentru unii angajatori, înainte de introducerea salariului minim.
Această prevedere nu se referă la minori, stagiari, ucenici sau șomerii de lungă durată, în primele şase luni de la reangajare.
Pentru restul angajaţilor, reglementările intră în vigoare la 1 ianuarie 2015, iar salariul minim va fi revizuit anual, începând din 1 ianuarie 2018. Totuși, legea necesită şi acordul camerei superioare a Parlamentului, Bundesrat.

În baza acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) reglementatorul pieţei bancare româneşti a recomandat măsuri pentru reducerea stocului de credite neperformante aferente sistemului bancar local, precizează un comunicat BCR. Astfel, angajamentul reglementatorului de a aborda situaţia este de înţeles, iar recomandările adresate instituţiilor bancare de a curăţa bilanţurile de împrumuturi neperformante, prin măsuri adecvate, stabilizează şi îmbunătăţesc perspectivele sectorului bancar local, notează documentul. Urmând recomandările menţionate prin provizionare adecvată în trimestrele următoare, BCR se aşteaptă ca rezultatul operaţional aferent anului 2014 să fie depăşit considerabil de costurile cu riscul, afirmă reprezentanţii instituţiei de credit.
"Aceste măsuri vor permite băncii să rezolve portofoliul istoric de credite neperformante într-un interval mult mai scurt decât cel asumat prin strategia iniţială de redresare a băncii (2013 - 2017), precum şi să îmbunătăţească semnificativ calitatea bilanţului şi performanţa financiară in perioada imediat următoare", conform domniilor lor, care susţin că banca are o capitalizare excelentă, care ar urma să îi permită să absoarbă fără dificultate măsurile de curăţare a bilanţului.