Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene, decizie în urma căreia domnia sa a ţinut un discurs cu principalele obiective ale mandatului său.Atfel, preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.
"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze nominalizarea sa.
"UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a mai spus Juncker. Acesta a mai amintit că 13 țări au aderat în ultimii 10 ani. "În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a încheiat Juncker, care mai menţionat încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
De asemenea, Juncker s-a pronunţat şi pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. "Există un al 29-a stat care este pe cale să se constituie, şi anume statul celor care nu au un loc de muncă (...). Mi-aş dori ca acest al 29-lea stat membru să fie reintegrat în celelalte şi propun un program de investiţii exigent cu scopul de atinge acest obiectiv", a declarat Juncker în Parlamentul European (PE), care supune la vot, marţi la prânz, nominalizarea sa în funcţie. "În următorii trei ani, aş vrea ca (suma de) 300 de miliarde de euro să fie mobilizată în vederea unor investiţii private şi publice", a adăugat fostul premier creştin-democrat luxemburghez. "Vom face acest lucru", a promis el.
Juncker a pledat pentru investiţii în "proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport". "Este necesară o reindustrializare a Europei", a subliniat el.
"UE şi-a pierdut competitivitatea deoarece stagnează. Este necesar să avansăm din nou", a dat asigurări Juncker. Dar "nu vom reuşi acest lucru în detrimentul (domeniului) social", a continuat el, adăugând că "economia trebuie să servească omul şi nu invers" şi că domeniul "social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene".
"Eu sunt pentru economia socială de piaţă, bunăstare pentru toţi", a subliniat Juncker. Mai mult, Juncker a subliniat că acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, "nu va fi încheiat cu orice preţ". Preşedintele-desemnat al Comisiei Europene (CE) a pledat în acest sens pentru mai multă "transparenţă". "Sunt pentru încheierea acestui acord", a dat asigurări Juncker, prezentându-şi programul în Parlamentul European (PE) şi pledând pentru ca "cele mai mari două democraţiii de pe planetă să-şi unească forţele". "Acestea fiind spuse, acordul nu va fi încheiat cu orice preţ", a adăugat el. "Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor", a insistat el. "Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri", a anunţat el. Jean-Claude Juncker a refuzat, de asemenea, "instituirea unor jurisdicţii paralele secrete", referindu-se astfel la procedura de arbitraj a conflictelor comerciale, apărată de către americani şi respinsă de o serie de state europene. "Suntem spaţii (cu state) de drept", a subliniat el.
Un comentariu:
Proiectul de Cod Fiscal a fost retras de pe site-ul Ministerului de Finanţe, după apariţia în mass media a informaţiilor privind creşterea taxelor pe clădirile nerezidenţiale deţinute de persoane fizice şi pentru maşini. În proiect a fost reintrodus impozitul forfetar, redenumit specific, pentru unele activităţi, cum ar fi restaurante, hoteluri, serviceuri auto.Totodată, taxele locale vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% de către primării. În prezent, autorităţile locale pot majora taxele cu cel mult 20%.
Impozitul pe maşini urma să crească, potrivit proiectului anterior, de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cmc inclusiv. Proiectul mai prevede o creştere a impozitului de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari.
Clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice ar urma să fie impozitate ca cele ale persoanelor juridice cu o cotă cuprinsă între 0,25 şi 1,5% din valoare.
Odată cu retragerea proiectului, Finanţele au anunţat într-un comunicat că proiectul va fi discutat în guvern şi va fi, din nou, supus dezbaterii publice.
Trimiteți un comentariu