În Bucureşti nu mai funcţionează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.
Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la începutul anilor ‘90, privatizările făcute la grămadă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme industriale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Republica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semănătoarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pipera din nordul Capitalei, majoritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).
Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare au fost mutate la marginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al cărei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acţionari Timpuri Noi au mutat fabrica în Jilava, dar de la 2.700 de angajaţi, câţi erau în anii ‘90, fabrica de motoare şi turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajaţi.
Republica şi Rocar sunt în faliment, Semănătoarea mai are nouă angajaţi, activitatea Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii - pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.
2 comentarii:
Nu ştiu alţii cum sînt, vorba lui Creangă, dar eu cînd mă gîndesc la avionul doborît în Ucraina îmi vin în minte turnurile gemene, puse la pămînt meşteşugit prin metoda imploziei, inspirată de la japonezi, din timpul celui de-Al doilea Război Mondial. Autorităţile americane au afirmat că atacurile de la 11 septembrie 2001 au fost săvîrşite de către 19 terorişti Al Qaeda, care au deturnat patru avioane comerciale, dintre care două au lovit W.T.C. din New York, unul ar fi izbit clădirea Pentagonului (fără urme vizibile de dimensiunea unui avion), iar un altul s-a prăbuşit în Shanksville (Pennsylvania). Aşa ceva era imposibil de realizat pe cerul atît de bine păzit al Americii. E la mintea cocoşului că un stat care dispune de cea mai performantă tehnologie militară, de sateliţi şi sisteme radar sofisticate, nu putea fi atacat atît de simplu şi masiv de către terorişti, nici din aer, nici de pe uscat. Chiar aţi crezut că ăia 19 indivizi au luat aşa avioanele alea de capul lor şi-au dat cu ele în turnurile gemene? Vă mai amintiţi de echipele de televiziune care erau deja pregătite şi poziţionate pentru spectacol? Tot unchiul Sam l-a creat din nimic pe Osama bin Laden. Adică nu prea a existat. Altfel nu l-ar fi alergat atîţia ani prin grotele de nisip fără să-l prindă. Şi cînd l-a prins, poc, a declarat că nu e voie să arate fotografiile cu el mort, pentru că „sînt groaznice” şi se sperie omenirea. Cum aţi putea crede într-un film prost regizat, la fel ca şi aselenizarea din 1969? Dacă ar fi existat un bin Laden mort, Obama ar fi fost obligat să predea trupul neînsufleţit familiei pentru îngropăciune. Washington-ul prosteşte de multă vreme lumea întreagă! Avea nevoie de un motiv care să incumbe sacrificii umane, pentru a declanşa războiul din Irak, chipurile, ca să elimine armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, care de fapt n-au existat, şi pentru a impune aşa-numita „Pax Americana”. La fel şi în Afganistan.
În cele două afaceri regizate, Malaysia Airlines a pierdut, în doar saşe luni, două avioane intercontinentale cu 536 de oameni la bord, primul dispărînd ingenios şi planificat deasupra Oceanului Indian, iar analiştii anticipează falimentul companiei. De ce avionul n-a ocolit Ucraina? Pentru că a fost deviat intenţionat. Cît priveşte interceptarea telefonică dată publicităţii, în care rebeli pro-ruşi discută cu agenţi ruşi de informaţii şi recunosc că au doborît un avion comercial, s-a demonstrat deja că este fabricată. Presupusa înregistrare a fost realizată anticipat în 16 iulie şi a fost postată pe YouTube în prima parte a zilei de 18 iulie. Un spaniol angajat la controlul de trafic aerian din Kiev avertiza pe contul său de Twitter, înainte de tragedie, despre devierea intenţionată a zborului MH17 deasupra zonei de conflict. Contul său Twitter, cu peste 10000 de postări, a fost şters imediat. Şi conturile se-mpuşcă. De ce nu?
Trimiteți un comentariu