Germania este cel mai important partener comercial al României şi, cu peste
18.000 de întreprinderi cu capital german, unul dintre cei mai mari investitori
în această ţară, care au rămas fideli României şi în timpul crizei economice şi
financiare. Legăturile cultural-istorice vechi de secole, strâns legate de
prezenţa minorităţii germane în România, au constituit, la începutul anilor 90,
un factor de legătură pentru prietenia noastră. Minoritatea germană din România
este foarte activă în plan politic şi cultural. Rolul acesteia este adeseori
definit metaforic ca o „punte" între ţările noastre. De aceea, România şi
Germania depun împreună eforturi pentru păstrarea acestei culturi unice şi vechi
de sute de ani. Tratatul de prietenie româno-german constituie baza în acest
sens.Rădăcinile istorice ale cooperării noastre sunt solide, necesită însă o
continuă investiţie în viitor. Dezvoltarea schimburilor academice şi
parteneriatele între universităţi, prezenţa a peste 6.000 de studenţi români în
Germania şi numărul crescând al studenţilor germani în România constituie un
motiv de optimism. Exemplară este şi reforma în domeniul pregătirii
profesionale, căreia România îi acordă, în prezent, o deosebită atenţie:
sistemul german dual de pregătire este un model concret în acest sens. Companii
germane contribuie decisiv la definirea normelor referitoare la formarea
profesională şi la înfiinţarea de şcoli profesionale....Germania şi România au
semnat, cu douăzeci de ani în urmă, „Tratatul privind cooperarea prietenească şi
parteneriatul în Europa". Obiectivul, formulat în preambulul Tratatului, „de a
continua tradiţiile relaţiilor strinse dintre cele două ţări şi popoare şi de a
le aşeza pe o bază nouă, orientată spre viitor, în spiritul cooperării
prieteneşti" a fost atins în mare măsură şi constituie un exemplu pentru
dezvoltarea unei Europe unite şi paşnice. Dorim să dezvoltam şi mai mult această
cooperare.duminică, 22 aprilie 2012
Germania şi România au semnat...
Germania este cel mai important partener comercial al României şi, cu peste
18.000 de întreprinderi cu capital german, unul dintre cei mai mari investitori
în această ţară, care au rămas fideli României şi în timpul crizei economice şi
financiare. Legăturile cultural-istorice vechi de secole, strâns legate de
prezenţa minorităţii germane în România, au constituit, la începutul anilor 90,
un factor de legătură pentru prietenia noastră. Minoritatea germană din România
este foarte activă în plan politic şi cultural. Rolul acesteia este adeseori
definit metaforic ca o „punte" între ţările noastre. De aceea, România şi
Germania depun împreună eforturi pentru păstrarea acestei culturi unice şi vechi
de sute de ani. Tratatul de prietenie româno-german constituie baza în acest
sens.Rădăcinile istorice ale cooperării noastre sunt solide, necesită însă o
continuă investiţie în viitor. Dezvoltarea schimburilor academice şi
parteneriatele între universităţi, prezenţa a peste 6.000 de studenţi români în
Germania şi numărul crescând al studenţilor germani în România constituie un
motiv de optimism. Exemplară este şi reforma în domeniul pregătirii
profesionale, căreia România îi acordă, în prezent, o deosebită atenţie:
sistemul german dual de pregătire este un model concret în acest sens. Companii
germane contribuie decisiv la definirea normelor referitoare la formarea
profesională şi la înfiinţarea de şcoli profesionale....Germania şi România au
semnat, cu douăzeci de ani în urmă, „Tratatul privind cooperarea prietenească şi
parteneriatul în Europa". Obiectivul, formulat în preambulul Tratatului, „de a
continua tradiţiile relaţiilor strinse dintre cele două ţări şi popoare şi de a
le aşeza pe o bază nouă, orientată spre viitor, în spiritul cooperării
prieteneşti" a fost atins în mare măsură şi constituie un exemplu pentru
dezvoltarea unei Europe unite şi paşnice. Dorim să dezvoltam şi mai mult această
cooperare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
În cursa electorală pentru postul de la Palatul Elysee sunt înscrişi zece candidaţi, însă, potrivit sondajelor, actualul preşedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy, şi socialistul Francois Hollande sunt creditaţi cu cele mai mari şanse de câştig.
În Franţa, secţiile de votare se vor deschide la ora 08.00 (ora 9.00, ora locală) şi se vor închide în marile oraşe la ora 20.00 (ora 23.00, ora României). La acea oră vor fi anunţate estimările institutelor de sondare a opiniei, informează AFP. Sunt aşteptaţi la vot 44,5 milioane de alegători.
Peste două săptămâni, pe 6 mai, aceştia îl vor alege pe cel care va conduce în următorii cinci ani una dintre cele mai mari puteri mondiale, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU.
Campania electorală a luat sfârşit vineri, pentru ca francezii să aibă timp să se decidă pe care dintre cei zece candidaţi îi vor vota în primul tur al scrutinului prezidenţial francez. Autorităţile au interzis presei franceze, dar şi site-urilor electorale, să difuzeze materiale cu cei zece candidaţi. De asemenea, au fost interzise reuniunile publice, la fel şi distribuirea de pliante şi trimiterea de mesaje electronice electorale. Care vor îndrăzni să încalce această directivă riscă să fie amendaţi cu zeci de mii de euro.
G20 a anunţat recent că zona euro şi 20 de state membre vor majora resursele financiare ale FMI cu peste 430 de miliarde de dolari.Pe de altă parte, Christine Lagarde, directoarea generală a FMI, a declarat există un angajament faţă de ţările arabe aflate în tranziţie potrivit căruia până la reuniunea anuală de la Tokyo să se pună în aplicare mai multe programe pentru a ajuta aceste țări să traverseze perioada de tranziţie, conform AFP.
Oficialul nu a precizat și care sunt țările. În timpul summitului G8 de la Deauville (Franţa), FMI a anunțat că aproximativ 35 de miliarde de dolari ar putea fi puși la dispoziţia ţărilor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, importatoare de petrol şi angajate pe calea reformelor politice şi economice. Însă, niciuna dintre aceste ţări nu a primit vreun împrumut de la FMI.
- În percepţia americană comună actuală, blocajul uriaş de pe piaţa imobiliară a fost provocat de moralitatea îndoielnică a celor lacomi, care s-au folosit de credite exotice pentru a-şi mobila livingurile spaţioase şi a-şi decora garajul cu maşni noi-nouţe, neţinând cont de veniturile reale de care dispun, scrie editorul Peter Goodman în Huffington Post.
Acest tip de judecată reprezintă esenţa convingerilor americanului comun, care nu este de acord ca, acum, banii contribuabililor să fie folosiţi pentru a-i ajuta pe proprietarii de case ce se află în imposibilitate de plată.
“Oamenii au ales să trăiască într-o neruşinată ignorare a mijloacelor reale de care dispuneau. De ce ar trebui ca vecinii să fie responsabili acum şi să fie obligaţi să-i salveze?”
Acest punct de vedere nu se potriveşte, totuşi, cu realitatea, mai ales că milioane de americani au folosit, de-a lungul timpului, creditele pentru a începe o afacere, pentru a-şi rezolva problemele de sănătate şi pentru a-şi susţine copiii la facultate.
Acum, un nou studiu aduce în lumină un amănunt neglijat până acum, ce ajută la înţelegerea corectă a cauzelor acestui fenomen. Studiul, reaizat de Metropolitan Policy Program de la Brookings Institution, se concentrează pe diferenţa uriaşă dintre preţul locuinţelor din comunităţile care au şcoli publice de prestigiu şi cele aflate în cartiere în care şcolile nu sunt foarte bine cotate.
O decizie privind anularea contractelor Hidroelectrica sau modificarea preţurilor şi cantităţilor convenite va fi luată în cursul săptămânii viitoare, au declarat vineri, 20 aprilie, reprezentanţii companiei.
Rezultatele negocierilor contractelor bilaterale ale companiei, precum şi decizia Ministerului Justiţiei, vor fi cuprinse într-un raport de negociere ce va fi prezentat acţionariatului companiei, în cadrul unei adunări generale a membrilor săi, posibil săptămâna viitoare.
La începutul lunii aprilie, Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, a declarat că anularea contractelor încheiate de către Hidroelectrica presupune crearea unor probleme juridice dificile.
‘Problema contractelor Hidroelectrica este o problemă veche, ce s-a derulat în timp, care se doreşte rezolvată repede, dar nu există o soluţie clară. Sunt două variante. Prima este renegocierea lor, care este greu de realizat, pentru că fiecare negociază pentru el. A doua este să le anulăm, dar intrăm într-o problema juridică, din care nu ştim cum vom ieşi. Nu vrem sa punem problema asupra unei companii care deja se confruntă cu o perioadă dificilă’, a afirmat Tudor Şerban.
Autorităţile nu au anunţat, până în prezent, decizia Ministerului Justiţiei cu privire la posibilitatea rezilierii contractelor Hidroelectrica.
Tot la începutul lunii aprilie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa energiei electrice care vizează toate contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica.
Ţările bogate şi emergente din G20 s-au angajat vineri la Washington să majoreze resursele financiare ale Fondului Monetar Internaţional cu peste 430 de miliarde de dolari.
“Există angajamente ferme de creştere a resurselor puse la dispoziţia FMI cu mai mult de 430 de miliarde dolari”, au declarat miniştrii de finanţe ai grupului într-un comunicat publicat la sfârşitul unei reuniuni la Washington.
Într-un comunicat separat, citat de AFP, FMI anunţă repartizarea acestor angajamente, dintre care cele mai importante sunt de 150 de miliarde de euro de la zona euro, 60 miliarde de dolari de la Japonia şi 72 miliarde de dolari de la “China, Rusia şi alte ţări” neprecizate.
“Ei trebuie sa se întoarcă acasă, să comunice într-un mod adecvat”, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-o conferinţă de presă.
G20 a explicat că a luat această decizie în faţa unei conjuncturi incerte.
“Previziunile de creştere pentru anul 2012 rămân moderate, reducerea datoriilor împiedică creşterea consumului şi a investiţiilor, volatilitatea rămâne ridicată, ceea ce reflectă presiunile de pe pieţele financiare din Europa, precum şi riscurile persistente”, a explicat el.
Update - 19:43 PM Primele sondaje de rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa dau socialist François Hollande candidatului mai multe voturi decât preşedintelui în exerciţiu, Nicolas Sarkozy. În Franţa este interzisă prin lege să se ocupe cu previziunile pentru închiderea secţiilor de votare (la fiecare 20 de ore), dar pe site-urile de scufundare belgian şi mass-media elveţian estimează acum oricum. Hollande dat Potrivit sondajelor între 27 şi 29 la sută din voturi, în timp ce Sarkozy de a face face cu 25 la 26 la suta. Marine Le Pen, candidatul de extrema dreapta, devine 16 - 17 la suta din voturi. Aceasta este, de asemenea, locul al treilea interesant, deoarece extrema stânga candidat, Jean-Luc Mélenchon urmează la tocuri sale cu 14 la 16 la suta din voturi. Francois Bayrou centru suportă 10 la 10.5 la sută din francezi din spatele vot.
Candidatul socialist Francois Hollande este câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, cu 28,4% din voturi, fiind urmat de președintele în exercițiu Nicolas Sarkozy, cu 25% din sufragii. Acestea sunt rezultatele primelor exit-polluri, date publicității la închiderea urnelor.
Sursa: Reuters
1 /2.
Surpriza mare a scrutinului este dată de scorul mare obținut de candidata Frontului Național, de extremă dreapa, Marine Le Pen, de 20 de procente,
Considerat de mai multe luni câştigător clar în ambele tururi ale scrutinului prezidențial, socialistul Francois Hollande este în poziţia de a deveni primul preşedinte de stânga, după Francois Mitterand (1981-1995) și după 17 ani de dominație a conservatorilor.
Trimiteți un comentariu