Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat: "Noua funcţie a lui Blejnar va fi confirmată sau nu de noul şef al ANAF. Noul şef ANAF încă nu poate face numiri în funcţie".
* Update
Şerban Pop a fost numit şef al ANAF, în locul lui Blejnar.
Primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a semnat astăzi decizia de revocare a domnului Sorin Blejnar din funcţia de preşedinte şi decizia de numire a domnului Şerban Pop în locul acestuia.
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, a demisionat astăzi. Ultimatumul primului-ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, privind strângerea a 1,5% din PIB de către agenţia pe care o conducea, expirase astăzi, fără ca Blejnar să fi strâns această sumă....Blejnar a fost numit şef la Departamentul Controlului Marilor Averi.
* Update
Şerban Pop a fost numit şef al ANAF, în locul lui Blejnar.
Primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a semnat astăzi decizia de revocare a domnului Sorin Blejnar din funcţia de preşedinte şi decizia de numire a domnului Şerban Pop în locul acestuia.
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, a demisionat astăzi. Ultimatumul primului-ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, privind strângerea a 1,5% din PIB de către agenţia pe care o conducea, expirase astăzi, fără ca Blejnar să fi strâns această sumă....Blejnar a fost numit şef la Departamentul Controlului Marilor Averi.
3 comentarii:
Curry, un condiment des întâlnit în bucătăria indiană şi chineză, previne apariţia atacurilor de cord în rândul pacienţilor care au suferit o intervenţie de bypass. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă de la Universitatea Chiang Mai University, din Thailanda. Potrivit oamenilor de ştiinţă, acest condiment are proprietăţi antioxidante şi antiinflamatoare, informează Daily Mail.
Deşi operaţia de bypass are scopul de a ajuta la irigarea mai bună a muşchiului inimii cu sânge, această intervenţie nu este lipsită de riscuri, printre ele numărându-se apariţia unui atac de cord.
În urma testelor realizate, savanţii din Thailanda, coordonaţi de Wanwarang Wongcharoen, au constatat că acest condiment are capacitatea de a diminua considerabil apariţia unui atac de cord. Astfel, aceştia promit ca pe viitor să scoată pe piaţa farmaceutică un medicament care să aibă la bază substanţele active din curry.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au monitorizat 121 de pacienţi care au suferit o operaţie de tip bypass în perioada 2009 - 2011. Voluntarii incluşi în cercetare au fost împărţiţi în două grupuri: unii primeau un supliment care conţinea curry, iar ceilalţi erau trataţi cu placebo.
La finalul monitorizării s-a constatat că subiecţii care au primit curry prezentau un risc cu 60% mai mic de a suferi un atac de cord, în timp ce participanţii care au fost trataţi cu placebo prezentau un risc cu 30% mai mic de a se confrunta cu un atac de cord.
Deşi primele rezultate au fost îmbucurătoare, Wanwarang Wongcharoen a precizat că studiul este abia la început, iar pe viitor vor continua să cerceteze efectele acestui condiment asupra bolilor cardiovasculare.
"Curry ar trebui folosit cât mai des la gătit, deoarece este benefic chiar şi pentru oamenii sănătoşi. Previne apariţia bolilor de inimă şi ţine sub control afecţiunile cardiovasculare în rândul pacienţilor care au fost deja diagnosticaţi cu aceste boli", a spus Jawahar Mehta, medic cardiolog de la University of Arkansas for Medical Sciences, care nu a fost implicat în studiu.
Presiunea ca Guvernul să rezolve problema despăgubirii foştilor proprietari spoliaţi de regimul comunist este atât de mare, încât Executivul a ajuns să ia în calcul chiar şi o variantă de lucru, declarată neconstituţională încă din 2008. CEDO a impus ca România să eficientizeze procesul de despăgubire, până la vară, iar plafonarea la 15% din valoarea reală a bunului, propusă de Guvern, a stârnit un val de nemulţumiri, iar juriştii au catalogat proiectul drept ruşinos şi discriminatoriu, prefigurând un val de procese contra statului. Astfel, guvernul a ajuns să analizeze varianta ca viitorul proiect de lege să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse la Autoritatea Naţională Restituirea Proprietăţilor, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluţionate tot cu retrocedări în natură, potrivit Mediafax. Ministerul Justiţiei a fost mandatat să analizeze din punct de vedere juridic o soluţie pentru amendarea proiectului de lege în acest sens. Iniţial, proiectul prevedea eliminarea posibilităţii restituirii în natură. Înlocuirea restituirii în natură a proprietăţii confiscate de statul comunist cu despăgubirea în bani pentru cereri deja depuse a fost respinsă de Curtea Constituţională în 2008, într-un proces privind bunurile companiilor privatizate, cu argumentul că astfel sunt create discriminări şi legea este aplicată retroactiv, mai anunţă agenţia de presă: "Impunerea exclusiv a despăgubirilor în locul retrocedării în natură, variantă analizată în prezent de Guvern, nu a fost acceptată de către Curtea Constituţională (CC) printr-o decizie emisă încă din 2008, la acel moment arătându-se că toate persoanele care au depus cereri în termenul legal se află într-o situaţie juridică identică, şi anume au dobândit dreptul la restituirea în natură.
Modificarea Directivei nr. 96 din 2003 privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, ce urmează să fie dezbătută de PE, are ca obiectiv o economie cu emisii reduse de carbon şi eficace pe plan energetic.
Potrivit propunerii Comisiei Europene ce intră în dezbaterea Parlamentului, impozitele pe energie vor avea două componente: prima legată de emisiile de CO2, iar a doua - de conţinutul energetic. Astfel, va fi introdus un nivel minim de impozitare unic pentru emisiile de CO2, de 20 de euro/tonă în varianta CE şi de 12 euro/tonă în varianta PE, pentru toate sectoarele în care nu se aplică schema UE de comercializare a certificatelor de emisie. „Aceste sectoare, în special gospodăriile, transporturile, IMM-urile şi agricultura, vor face astfel obiectul unui impozit pe carbon”, se arată în Expunerea de motive pentru modificarea directivei.
Marea schimbare se înregistrează la impozitarea produselor energetice, care, în noua variantă, se va face în funcţie de cantitatea de energie degajată, ceea ce va recompensa eficienţa energetică. Nivelul minim de impozitare va varia de la 1 euro/GJ (n.r. – J, joule, unitate de măsură a energiei) pentru gaze naturale şi până la 9,6 euro/GJ pentru alte produse energetice.
Agricultura va beneficia în continuare de impozite reduse, dar va trebui să ţină seama de obiectivele de mediu.
Statele membre vor avea libertatea de a-şi stabili propriile impozite peste limitele minime impuse de UE. Directiva revizuită ar trebui să se aplice începând cu 2013.
Trimiteți un comentariu