Postul de televiziune şi de radio NDR şi publicaţia Süddeutsche Zeitung au relatat prima dată, luni, că 22 de universităţi şi institute de cercetare germane au primit finanţări de peste 10 milioane dolari de la Departamentul Apărării din SUA începând cu anul 2000. Potrivit articolului citat, proiectele de cercetare finanţate de americani au vizat cercetările de bază şi cercetări în scopuri militare, inclusiv privind explozivii. Spre exemplu, Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen a primit peste 470.000 dolari în anul 2012 pentru a descoperi modalităţile de a îmbunătăţi explozibilii militari.
Semne de întrebare...Potrivit Der Spiegel, această finanţare ridică o serie de întrebări serioase în Germania despre relaţia dintre Pentagon şi instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare. Ajută aceste institute SUA să dezvolte maşini de ucis? Încalcă unele dintre aceste universităţi germane propriile lor "clauze civile", potrivit cărora orice activitate de cercetare trebuie să vizeze exclusiv scopuri civile?
Citeşte şi România, prima ţară în care a fost lansat programul european de cercetare şi inovare Orizont 2020
Universităţile americane au o lungă tradiţie de cercetări militare, iar institutele solicită contracte finanţate generos de Pentagon. În Germania însă, cercetarea ştiinţifică în scopuri de război este privită critic şi mai multe grupuri de la diferite universităţi au presat oficialii acestor institute pentru a fi de acord să desfăşoare activităţi de cercetare exclusiv în scopuri paşnice şi civile. Între 2000 şi 2010, Ministerul Apărării de la Berlin a finanţat cu 46 de milioane de euro proiecte de cercetare în domeniul apărării la 48 de universităţi - o sumă meschină, prin comparaţie de cea oferită de către Pentagon universităţilor americane.
Pe de altă parte, 13 de universităţi germane au implementat deja clauze civile, care stipulează ca activităţile de cercetare şi predare să fie complet private de orice influenţă militară sau, în cazul existenţei unor dubii, decizia privind acceptarea sau respingerea unui proiect să fie luată în mod transparent.
Universitatea din Bremen a fost prima universitate germană care a adoptat o clauză civilă. Totuşi, o relatare recentă a indicat că două posturi la doctorat au fost finanţate de către Pentagon. Un fizician specializat pe probleme de mediu a încheiat contractele, fără a-şi informa decanul sau conducerea universităţii. În documentele contabile ale universităţii se preciza doar că proiectele primeau "finanţare de la terţi", fără ca publicul sau ministerele educaţiei să cunoască adevărata lor natură.
Deşi sună ciudat, aceasta procedură este la fel de întâlnită pe cât este de legală. Cercetătorii de la universităţile germane sunt obligaţi să caute finanţare de la părţi terţe, în parte deoarece instituţiile lor depind de aceasta. De asemenea, în condiţiile în care constituţia germană nu prevede restricţii în privinţa cercetării, oamenii de ştiinţă trebuie să se conformeze doar legilor corespunzătoare, cum ar fi cele ce reglementează tehnologia genetică, agenţii biologici, armele şi comerţul exterior. Dacă universitatea unui cercetător are prevăzută în regulament o clauză civilă, acesta este obligat, atunci când este în dubiu, să ceară o evaluare de la biroul decanului. Cu toate acestea, cercetătorii nu sunt obligaţi să respecte această evaluare.
Universităţile americane au o lungă tradiţie de cercetări militare, iar institutele solicită contracte finanţate generos de Pentagon. În Germania însă, cercetarea ştiinţifică în scopuri de război este privită critic şi mai multe grupuri de la diferite universităţi au presat oficialii acestor institute pentru a fi de acord să desfăşoare activităţi de cercetare exclusiv în scopuri paşnice şi civile. Între 2000 şi 2010, Ministerul Apărării de la Berlin a finanţat cu 46 de milioane de euro proiecte de cercetare în domeniul apărării la 48 de universităţi - o sumă meschină, prin comparaţie de cea oferită de către Pentagon universităţilor americane.
Pe de altă parte, 13 de universităţi germane au implementat deja clauze civile, care stipulează ca activităţile de cercetare şi predare să fie complet private de orice influenţă militară sau, în cazul existenţei unor dubii, decizia privind acceptarea sau respingerea unui proiect să fie luată în mod transparent.
Universitatea din Bremen a fost prima universitate germană care a adoptat o clauză civilă. Totuşi, o relatare recentă a indicat că două posturi la doctorat au fost finanţate de către Pentagon. Un fizician specializat pe probleme de mediu a încheiat contractele, fără a-şi informa decanul sau conducerea universităţii. În documentele contabile ale universităţii se preciza doar că proiectele primeau "finanţare de la terţi", fără ca publicul sau ministerele educaţiei să cunoască adevărata lor natură.
Deşi sună ciudat, aceasta procedură este la fel de întâlnită pe cât este de legală. Cercetătorii de la universităţile germane sunt obligaţi să caute finanţare de la părţi terţe, în parte deoarece instituţiile lor depind de aceasta. De asemenea, în condiţiile în care constituţia germană nu prevede restricţii în privinţa cercetării, oamenii de ştiinţă trebuie să se conformeze doar legilor corespunzătoare, cum ar fi cele ce reglementează tehnologia genetică, agenţii biologici, armele şi comerţul exterior. Dacă universitatea unui cercetător are prevăzută în regulament o clauză civilă, acesta este obligat, atunci când este în dubiu, să ceară o evaluare de la biroul decanului. Cu toate acestea, cercetătorii nu sunt obligaţi să respecte această evaluare.
Un comentariu:
"Considerăm îngrijorătoare evoluţia companiilor cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an şi peste 50 de angajaţi. Din păcate, putem aprecia că mai multe companii din această categorie au intrat în insolvenţă în acest an decât în anul precedent şi nu credem că această degradare se va opri anul următor. Nu vedem niciun motiv pentru ca acest trend să se schimbe în perioada următoare. Sunt trei elemente de bază: consumul, care nu simţim că urmează să crească, finanţarea, pe care nimeni nu o porneşte, şi programele guvernamentale de susţinere, inexistente", a declarat Vizental pentru MEDIAFAX.
În opinia sa, din cele circa 20.000 de firme care au intrat în insolvenţă în acest an aproximativ 4.000 au afaceri de peste un milion de euro şi mai mult de 50 de angajaţi.
Pe de altă parte, Vizental consideră că piaţa insolvenţei dă semne de maturizare, în condiţiile în care în acest an au apărut cazuri de restructurări de companii în afara acestei proceduri.
"Există o maturizare a participanţilor la piaţă, pentru un faliment ajunge să am un nebun şi acesta merge înainte, pentru restructurare este nevoie să am cel puţin zece oameni deştepţi ca să se întâmple. Toţi participanţii trebuie să susţină aceeaşi idee, şi acest lucru poate să se întâmple doar într-o piaţă care a evoluat. În 2008, când a apărut criza, nu puteam vorbi despre acest lucru. După cinci ani de criză şi experienţe pozitive şi negative pe pielea noastră, pe pielea altora, fiecare a învăţat câte ceva", a spus Vizental.
El precizează că restructurare este o măsură care depinde de situaţia companiei şi că nu poate fi aplicată în toate cazurile.
Trimiteți un comentariu