Articol semnat de Viviane Reding și Olli Rehn, vicepreședinți ai Comisiei EuropeneFinalul unui an este întotdeauna un moment de bilanț. La sfârșitul lui 2013 putem privi în urmă la anul în care UE a început să iasă din recesiune. Încă fragili, dar perfect vizibili, primii „muguri” au început să apară. Este clar că vremurile sunt în continuare grele pentru mulți cetățeni europeni. La intrarea în noul an însă, europenii au mai multe motive să se simtă încrezători și să răsufle ușurați.
Nu cu mult timp în urmă, numeroși erau cei care credeau că pericolul destrămării zonei euro era unul real. De fapt, nu doar că nu vor exista mai puține țări care folosesc moneda euro, ci, de la 1 ianuarie 2014, țărilor din zona euro li se va mai alătura una: Letonia. Ea va deveni astfel a optsprezecea țară care adoptă moneda noastră comună. În urmă cu numai doi ani, Letonia depășea, cu sprijinul unui program UE-FMI, o foarte gravă recesiune. Astăzi, economia sa prezintă cea mai rapidă rată de creștere din UE.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.
Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.
Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.
Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.
În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.
Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.
Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.
Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.
Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.
Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.
Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.
În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.
Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.
Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.
Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.
5 comentarii:
Rusia a subscris integral o emisiune de obligaţiuni de 3 miliarde de dolari derulată de guvernul Ucrainei, reprezentând o primă tranşă din linia de finanţare de 15 miliarde de dolari promisă de Moscova Kievului, a anunţat ministrul rus al Finanţelor Anton Siluanov, conform Mediafax.
Linia de finanţare acordată de Rusia va ajuta Ucraina să evite afundarea într-o criză economică şi va menţine totodată Kievul în sfera de influenţă a Moscovei.
"Operaţiunea a fost finalizată vineri", a anunţat azi Siluanov, citat de sursa de presă.
Oficialul a adăugat că anul viitor va fi plătită o nouă tranşă din bailout.
Pe lângă finanţarea de 15 miliarde de dolari, care va fi acordată integral prin emisiuni de eurobonduri derulate de guvernul de la Kiev, Rusia a redus şi preţul gazului importat de Ucraina.
Obligaţiunile emise vineri de Ucraina au maturitatea la doi ani, un cupon de 5% şi nu sunt tranzacţionabile.
Kievul are nevoie de bani pentru a-şi finanţa deficitul de cont curent, rezervele băncii centrale fiind aproape epuizate de intervenţiile pe piaţa valutară şi de eforturile de a plăti datoria externă.
Guvernul ucrainean are de plătit, anul viitor, datorii externe de aproximativ opt miliarde de dolari, fără a include sumele plătite în schimbul gazelor importate din Rusia.
În acest an, Ucraina a plătit aproximativ un miliard de dolari pe lună în contul importurilor de gaze.
Cyprus faces a decade of near slump conditions and debt deleveraging with no guarantee of success at the end as it tries to claw back competitiveness within Europe's monetary union, the International Monetary Fund has warned.
The unemployment rate will jump to 19.8pc next year amid a mounting risk to the country’s bail-out deal with the EU-IMF Troika, agreed under traumatic cicumstances in March after a collapse of the Cypriot banking system - a crisis caused by contagion from Greece's default.
The IMF said political support for the Troika progamme was “sputtering” as trade unions mobilise against the austerity measures and key parties balk at sales of state assets. A continuing dispute between the government and the central bank is sapping confidence, it said.
Wages for public sector workers were cut 8.2pc in the first half of the year. Pay cuts have deepened over the past few months, the spearhead of a drastic "internal devaluation" within the eurozone. Some salaries have been cut by 15pc at banks, while the building industry has just agreed to 25pc cuts with the unions.
The IMF praised Cyprus for delivering on demands in its quarterly review of the Troika's €10bn loan package and said the economy would contract by just 7.7pc this year, less than feared.
For those not familiar with Cyprus, its plight has relatively little to do with whether or not it's a member of the eurozone. The island is a total basket case with a bloated public sector, politicians who are inept, undisciplined and irresponsible and a general mindset which pre-dates the Dark Ages. Its institutions are openly corrupt and the judiciary worse than useless.
To prove the point, Cyprus is where developers, banks and lawyers have conspired to dupe tens of thousands of real estate purchasers and saddle them with the hidden mortgages of the developers on the properties they've supposedly bought, thus denying them their title deeds and legal ownership.
Steer well clear unless you wish to lose your health, wealth and sanity
Laggard and Blancmange having split their mandate into a BRIC et al IMF that does not cooperate with their €MF's singular objective - rescue the € - as is - to allow the Franco-Commission economic model (or oligarchy) to continue - is about to do it again.
Cyprus will be - well Cypressed again - and the idea will be applied to Greece and the next banking collapse candidate - Slovenia - very soon.
Persoana impozabilă stabilită în România poate beneficia de rambursarea TVA aferentă importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru al Uniunii Europene /UE/, fără a mai avea obligativitatea justificării achitării taxei, potrivit noilor prevederi fiscale care intră în vigoare în data de 1 ianuarie 2014.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală /ANAF/ a elaborat un proiect de act normativ prin care modifică procedura de primire a cererilor de rambursare a TVA achitate de persoanele impozabile stabilite în România pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru UE, în acord cu noile prevederi.
De asemenea, ţinând cont de faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2014, intră în vigoare nouă siglă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se utilizează şi pe formularele de declaraţii, vor fi modificate şi formularele 'Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 1472 alin. (2) din Codul fiscal' (formular 318) şi 'Declaraţie de ajustare a pro-ratei, potrivit dispoziţiilor art. 1472 alin. (2) din Codul fiscal şi ale pct. 491 alin. (8) din normele metodologice' (formular 319), prin inserarea noii sigle.
Trimiteți un comentariu