Preluarea Prima TV de catre Cristian Burci a fost anuntata, initial, pe 9 decembrie de Reportervirtual.ro, dar, contactat de HotNews.ro, omul de afaceri a dezmintit categoric informatia in acel moment. Vineri, Paginademedia.ro l-a citat pe Burci confirmand preluarea statiei.
- Cristian Burci este cel care a lansat postul prima TV in 1997. In 2000, SBS cumpara prelua majoritatea actiunilor, dar se retragea in 2001, iar in anii imediat urmatori postul era implicat intr-o afacere complicata cu Minsterul Transporturilor condus atunci de Miron Mitrea. Prima TV avea sa fie vanduta definitiv catre SBS, alaturi de Kiss FM, in 2005. In prezent, Cristian Burci este si proprietarul ziarelor Click! si Adevarul.
Potrivit anuntului citat de Wall Street Journal, omul de afaceri roman Cristian Burci a cumparat Prima TV, in timp ce compania elena Antenna Group a cumparat postul Kiss TV si statiile de radio Kiss FM, Magic FM, One FM, Rock FM. Posturile erau controlate prin intermediul companiei SBS Broadcasting.
In Ungaria, statiile TV 2, PRO4 si Super TV2, operate de ProSiebenSat.1 au fost preluate de management.
Wall Street Journal precizeaza ca valoarea tranzactiilor nu a fost facuta publica.
Broadbandtvnews.com citeaza o declaratie facuta de Theo Kyriakou, CEO Antenna Group, potrivit caruia:
"Sunt incantat ca am putut achizitiona aceste active care sunt lideri de piata intr-o tara semnificativa precum Romania. Ele constituie prima prezenta a Antenna in Romania si asteptam cu nerabdare sa lucram alaturi de management pentru a le dezvolta si mai mult. Antenna Group isi mentine angajamentul de a-si extinde prezenta in Europa de Sud-Est. Aceasta este cea mai noua etapa in strategia noastra de crestere".
- Antena Group este cel mai mare grup de media elen. Potrivit prezentarii de pe propriul site, Antenna Group a reusit una dintre cele mai profitabile investitii pe piata media internationala, anume preluarea statiei Nova Televisia din Bulgaria, in anul 2000, vandand-o ulterior companiei Modern Times Group pentru o suma de zeci de ori mai mare - 628 milioane de euro - in 2008.
Potrivit Broadbandtvnews.com, acordurile au fost semnate pe 20 si 21 decembrie. Toate tranzactiile vor fi finalizate in primul trimestru din 2014.
Inaintea retragerii din Romania, ProSiebenSat.1 a vandut, in urma cu un an, posturile pe care le detinea in zona scandinava catre compania Discovery, in timp ce operatiunile din Belgia si Olanda au fost vandute in 2011.
Potrivit Broadbandtvnews.com, grupul Antenna si-a anuntat interesul de a se extinde in zona dupa succesul pe care l-a inregistrat cu investitiile in statiile PRVA din Muntenegru, Planet TV din Slovenia si PRVA Televisija din Serbia.
11 comentarii:
Parlamentarul Dinu Giurescu a furnizat informaţii către Securitate, însă CNSAS a decretat că nu i se poate atribui acestuia calitatea de colaborator. Politicianul a fost abandonat de securişti în 1988, când s-a mutat în SUA. Parlamentarul şi istoricul Dinu Giurescu a fost recrutat de către Securitate în martie 1967, potrivit unei adeverinţe CNSAS, postată pe site-ul instituţiei. El a „acceptat colaborarea, însă a insistat ca despre acest lucru să nu se ştie la M.A.E. şi nici să nu se facă vâlvă”, se mai arată în document. Scopul recrutării a fost de a informa „asupra problemelor importante ce se petrec în M.A.E (Ministerul Afacerilor Externe – n.r.)” deoarece „prin natura muncii sale, are posibilitatea să furnizeze unele informaţii care interesează organele D.G.I” şi „are şanse” de a ajunge „funcţionar-diplomat” şi „nu în ultimul rând că, prin natura funcţiei, poate intra în contact cu cetăţeni străini”. Potrivit documentelor, întâlnirile ofiţerilor Securităţii cu Giurescu au fost continuate până în anul 1968, fără însă a se obţine „materiale de valoare operativă deosebită”. Mai mult, o notă de analiză arată că în iulie 1975, Serviciul 140 din Securitatea Municipiului Bucureşti a obţinut aprobarea organelor de partid pentru folosirea lui Giurescu Dinu în calitate de colaborator. „Sus-numitul a furnizat un număr mare de materiale, unele semnate cu numele conspirativ DARIUS, referitoare la relaţiile sale cu diplomaţi străini, probleme din cadrul Institutului, date de studiu asupra unor istorici din Occident”, scrie în document. CNSAS mai arată că actualul parlamentar a fost instruit şi trimis cu sarcini în exterior în anul 1980 (S.U.A.), 1981 (Anglia şi Franţa), 1985 (R.F.G.).…
Parlamentarul Dinu Giurescu a furnizat informaţii către Securitate, însă CNSAS a decretat că nu i se poate atribui acestuia calitatea de colaborator. Politicianul a fost abandonat de securişti în 1988, când s-a mutat în SUA. Parlamentarul şi istoricul Dinu Giurescu a fost recrutat de către Securitate în martie 1967, potrivit unei adeverinţe CNSAS, postată pe site-ul instituţiei. El a „acceptat colaborarea, însă a insistat ca despre acest lucru să nu se ştie la M.A.E. şi nici să nu se facă vâlvă”, se mai arată în document. Scopul recrutării a fost de a informa „asupra problemelor importante ce se petrec în M.A.E (Ministerul Afacerilor Externe – n.r.)” deoarece „prin natura muncii sale, are posibilitatea să furnizeze unele informaţii care interesează organele D.G.I” şi „are şanse” de a ajunge „funcţionar-diplomat” şi „nu în ultimul rând că, prin natura funcţiei, poate intra în contact cu cetăţeni străini”. Potrivit documentelor, întâlnirile ofiţerilor Securităţii cu Giurescu au fost continuate până în anul 1968, fără însă a se obţine „materiale de valoare operativă deosebită”. Mai mult, o notă de analiză arată că în iulie 1975, Serviciul 140 din Securitatea Municipiului Bucureşti a obţinut aprobarea organelor de partid pentru folosirea lui Giurescu Dinu în calitate de colaborator. „Sus-numitul a furnizat un număr mare de materiale, unele semnate cu numele conspirativ DARIUS, referitoare la relaţiile sale cu diplomaţi străini, probleme din cadrul Institutului, date de studiu asupra unor istorici din Occident”, scrie în document. CNSAS mai arată că actualul parlamentar a fost instruit şi trimis cu sarcini în exterior în anul 1980 (S.U.A.), 1981 (Anglia şi Franţa), 1985 (R.F.G.).…
Investiţiile Kaufland în acest an în extinderea reţelei de magazine s-au situat între 48 şi 72 milioane euro, având în vedere că investiţia medie într-un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.
"În acest an calendaristic, Kaufland România a deschis 8 noi magazine în Paşcani, Rădăuţi, Fălticeni, Galaţi, Ploieşti, Petroşani, Bucureşti Militari şi Bucureşti Pantelimon. Şi în anul 2014 Kaufland România îşi va continua ritmul de expansiune de până acum şi va deschide noi magazine atât în ţară, cât şi în Bucureşti", au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.
În prezent, reţeaua Kaufland numără 89 de magazine la nivel naţional.
"Profit de acest mesaj cu ocazia sfârşitului anului pentru a-i cere statului să ne lase să votăm, să audă vocea poporului catalan şi să nu ridice ziduri pentru a-l înăbuşi", a declarat Mas, într-un mesaj pentru un post de televiziune.
Mas, care face parte din coaliţia conservatoare Convergenţă şi Uniune (CiU), a anunţat pe 12 decembrie că a ajuns la un acord cu alte trei forţe catalane, conduse de republicanii din Stânga republicană a Cataloniei (ERC), privind organizarea unui referendum pentru independenţă, la 9 noiembrie 2014.
Cele două întrebări ale referendumului sunt: "Doriţi să existe statul Catalonia? şi Doriţi ca acest stat să fie independent?".
România a solicitat în acest an rambursarea unei sume de 3,56 miliarde de euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o sumă mai mare decât totalul fondurilor europene absorbite în perioada 2007-2012, anunță Ministerul Fondurilor Europene.
Astfel, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie 2013, anunță sursa citată.
"Rata de absorbţie curentă este de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013", se menționează în comunicatul Ministerului.
Soldul creditului neguvernamental a scăzut, luna trecută, cu 0,6% faţă de luna precedentă, la 219,7 miliarde lei, pe fondul reducerii împrumuturilor în lei cu 0,4% şi a celor în valută exprimate în lei cu 0,7%, conform datelor publicate ieri de Banca Naţională a României (BNR).
"La 30 noiembrie 2013, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 4,1% (-5,8% în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2012, pe seama majorării cu 1,4% a componentei în lei (-0,4% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 5,9%)", se arată într-un comunicat al BNR.
În ceea ce priveşte depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei, acestea au crescut cu 0,3%, la 79,21 miliarde lei, iar faţă de luna noiembrie a anului trecut majorarea a fost de 5,6% (3,7% în termeni reali).
Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,8%, la 55,76 miliarde lei, iar comparativ cu luna similară a anului precedent, creşterea a fost de 12,5% (10,5% în termeni reali).
Economiile în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice, exprimate în lei, au crescut cu 0,5%, la 74,07 miliarde lei (exprimate în euro cu 0,3%, la 16,67 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, avansul a fost de 4,7% (în euro - 6,3%).
Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 5% (cu 6,5% în euro), iar ale firmelor cu 4,2% (cu 5,7% în euro).
Creditul guvernamental s-a majorat în noiembrie cu 1,7%, la 77,56 miliarde lei, în timp ce faţă de noiembrie 2012, acesta a înregistrat o scădere de 0,7% (-2,5% în termeni reali).
Totodată, conform datelor Băncii Naţionale, depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat, luna trecută, cu 0,5% faţă de octombrie, la circa 209,05 miliarde lei
Ordonanta de Urgenta care modifica Legea Educatiei a fost publicata in Monitorul Oficial: Universitatile sunt obligate sa vireze Ministerului 5% din taxele incasate de la studentii straini
de Raluca Pantazi HotNews.ro
Luni, 30 Dec 2013 Actualitate | Esenţial
Universitatile de stat vor vira incepand de astazi catre Ministerul Educatiei 5% din incasarile in valuta provenite din taxele de la studentii si cursantii straini. Prevederea face parte din ordonanta de urgenta adoptata de Guvern pe 23 decembrie si publicata astazi, 30 decembrie, in Monitorul Oficial. O alta modificare la legea educatiei nationale introduce restrictii in ceea ce priveste reducerile de care beneficiaza studentii la transport: vor beneficia de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun numai studentii in varsta de pana la 26 de ani, inmatriculati la forma de invatamant cu frecventa. Ordonanta este cea care statueaza invatamantul obligatoriu de 11 ani, amanarea examenelor interdisciplinare la Evaluarea Nationala si la Bacalaureat, precum si renuntarea la efectele clasificarii universitatilor.
La 7 ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie vor ridica restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. La cele 8 se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare.
Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019.
Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa "instalatorului polonez". Pentru cele zece ţări care au aderat la UE în 2004, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piaţa muncii, astfel că Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranţi din Polonia şi alte ţări din Estul Europei. Doar în 2004 aproape 250.000 de cetăţeni din ţările est-europene care au aderat la UE au intrat în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, numărul acestora depăşind de 15 ori estimările oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, în august 2005.
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), cu 0,72% mai mult decât în 2013, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvern.
Suma care trebuie plătită către FMI se ridică la 1,002 miliarde euro, cea către UE la 150,1 milioane euro, iar către BIRD — 20,5 milioane euro.
European Commissioner for economic affairs Olli Rehn wrote in a Monday editorial in the business daily Diario Economico that the EU would offer additional help to Portugal once its bailout ends in May, reports the AFP. Portugal received €78bn in 2011 from international creditors in exchange for deep reforms.
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), cu 0,72% mai mult decât în 2013, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Din peste un miliard de euro ce trebuie să ajungă la FMI, 984,8 milioane euro reprezintă rambursări de rate de capital și 17,2 milioane euro plăți de dobânzi și comisioane.
Astfel, suma care trebuie plătită către FMI se ridică la 1,002 miliarde euro, cea către UE la 150,1 milioane euro, iar către BIRD este de 20,5 milioane euro, informează Agerpres. În ceea ce privește plata către Uniunea Europeană, întreaga sumă reprezintă plăți de dobânzi și comisioane ca și în cazul BIRD.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaționali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autoritățile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a șapte dintre cele opt tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).
Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
Trimiteți un comentariu