Proiectele referitoare la gazele si petrolul de sist nu vor fi supuse procedurilor sistematice si repetate de evaluare cu implicarea institutiilor publice si a comunitatilor locale, au decis reprezentantii permanenti ai statelor membre la Uniunea Europeana. Astfel, ambasadorii, reuniti pe 20 decembrie, in Comitetul COREPER I, au decis sa autorizeze Presedintia Consiliului UE sa transmita Parlamentului European o scrisoare conforma primei lecturi legislative asupra unei propuneri a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Potrivit publicatiei naturalgaseurope.com, reprezentantii statelor membre la UE au convenit sa "mearga mai departe cu noua reglementare in privinta evaluarii impactului exploararii gazelor si petrolului asupra mediului, fara sa se citeze in mod special special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de sist, asa cum recomandase o comisie a Parlamentului European". Practic, publicatia arata ca in cadrul COREPER ambasadorii au decis sa nu ia in considerare doua amendamente aduse de europarlametari la proiectul de directiva initiat de Comisia Europeana.Primul amendament prevede ca "in conformitate cu principiul precautiei", proiectele referitoare la gazele de sist si petrolul de sist, gazele din formatiuni compacte si metanul din straturile de carbune "sa fie supuse in mod sistematic evaluarii impactului asupra mediului". Un alt amendament face referire la o anexa a Directivei europene EIA, care cuprinde tipurile de proiecte pentru care trebuie facute informari intense ale comunitatilor locale si chiar ale comunitatilor statelor vecine care sunt afectate de acele proiecte, precum si obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile (centrale si locale) relevante. Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restrictii "explorarea, limitata la etapa ce implica utilizarea fracturarii hidraulice, si extractia titeiului si/sau a gazelor naturale capturate in straturi de sist care contin gaz sau in alte formatiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate si porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasa".
Practic, amendamentul neluat in considerare de COREPER ar fi insemnat faptul ca, printre altele, statele membre ar fi trebuit sa ia "masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la solicitarea de aprobare de dezvoltare" si in cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de sist".
3 comentarii:
A Treasury spokesman said the government's priority was to give the bailout money back to taxpayers and it had no interest in nationalizing Monte Paschi, ANSA news agency reported on Sunday evening. Sources said the Treasury will continue to encourage all parties involved to find a solution, ANSA reported.
Monte Paschi Chairman Alessandro Profumo, an internationally respected banker who was formerly the chief of UniCredit (CRDI.MI), said on Saturday he and chief executive Fabrizio Viola would decide whether to step down next month. A board meeting is expected around mid-January.
Profumo and Viola had already secured a pool of banks to guarantee the rights issue, but only if it was carried out by the end of January.
They said the delay makes fundraising harder because of likely competition from other Italian and European lenders prompted to seek new capital by an upcoming sector health check, and could precipitate the Tuscan bank's nationalization.
By forcing a postponement of the rights issue, the cash-strapped Monte dei Paschi foundation - whose stake in the bank is big enough to veto any unwanted decision - is hoping to win more time to sell down its 33.5 percent holding and repay its own debts.
The foundation head Antonella Mansi said that carrying out the capital increase in January would massively dilute the foundation's holding, leaving it with virtually nothing to sell to reimburse debts of 340 million euros.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu consideră necesară reducerea de urgenţă a dobânzii de politică monetară a zonei euro, aflată deja la minimul record de 0,25%, a declarat preşedintele BCE, Mario Draghi, adăugând că nu vede semne de deflaţie în uniunea monetară.
Criza din zona euro nu a fost încă depăşită, dar există multe semne încurajatoare, precum recuperarea economică din unele ţări, atenuarea dezechilibrelor comerciale şi a deficitelor bugetare, a afirmat Draghi într-un interviu pentru publicaţia germană Der Spiegel, citat de Reuters, potrivit Mediafax.
"E mai mult decât ne aşteptam anul trecut", a precizat Draghi.
Întrebat depre noi reduceri ale ratei cheie după ce BCE a scăzut dobânda de la 0,5% la 0,25% în noiembrie, Draghi a afirmat că "în acest moment, nu vedem nevoia unor acţiuni urgente".
De asemenea, şeful băncii europene a declarat că nu este "normal sau sănătos" ca dobânzile reale, excluzând impactul inflaţiei, să fie negative pentru deponenţi.
"În unele ţări sunt negative, în altele pozitive - chiar şi prea ridicate. Suntem foarte conştienţi de riscurile acestei fragmentări", a spus el.
În noiembrie, ratele anuale de inflaţie au variat de la o scădere a preţurilor de 2,9% în Grecia la un avans de 1,6% în Germania, arată date ale Uniunii Europene.
Riscurile unor bule speculative, de exemplu pe unele pieţe imobiliare din Europa, sau cele ale scăderii preţurilor sunt limitate, a adăugat preşedintele BCE.
"Nu vedem deflaţie în prezent (...) dar trebuie să avem grijă ca inflaţia să nu fie blocată sub 1% şi să alunece într-o zonă periculoasă", a afirmat Draghi.
În Europa, pieţele se aşteaptă ca inflaţia să se accelereze de ţinta BCE, de aproape de 2%.
Un cutremur cu magnitudinea 4,9 s-a produs duminică în jurul orei 18.00 (17.00 GMT) la nord-vest de Napoli (sudul Italiei), a anunțat Institutul național de geofizică și vulcanologie (INGV), transmite AFP.
Cutremurul, care nu a provocat pagube potrivit primelor informații, a fost resimțit în tot sudul Italiei, din Napoli până la Salerno (provincia Campania), din Abruzzo în Molise, din Latium în Apulia.
Conform directorului INGV, Alberto Michelini, seismul a fost urmat de patru replici cu magnitudinea între 2,3 și 2,8.
Comandamentul național al pompierilor a precizat că nu au fost solicitați pentru intervenții în zonele în care a fost resimțit cutremurul.
Locuitorii din Napoli au ieșit în stradă, cuprinși de panică, potrivit imaginilor difuzate de televiziunile italiene.
Trimiteți un comentariu