Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi a fost negociată cu FMI şi Comisia Europeană în luna noiembrie.
Pe 9 decembrie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii. Şeful guvernului a adăugat că au avut loc discuţii informale cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene pe această temă, iar ministrul Bugetului, Liviu Voinea a plecat la Bruxelles să negocieze cu Comisia Europeană măsura. Premierul a adăugat că l-a informat de preşedintele Băsescu şi pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu despre această decizie.
”Domnul Voinea a plecat la Bruxelles cu o anumită misiune din partea mea, de a avea un acord final al CE pentru ca acciza de 7 cenţi să o aplicăm doar la benzină. Vrem să amânăm cu trei luni introducerea accizei astfel încât efectul asupra bunurilor de consum să nu fie imediat, urmând să găsim soluţii dacă putem în continuare doar pentru motorină să avem un regim fiscal special. Nu e nevoie să redeschidem legea bugetului prin recalcularea anumitor parametri de deficit. Putem acoperi cele trei luni, după care la începutul anului vedem care e efectul”, a spus Ponta, adăugând că ”primele semnale sunt că va fi de acord Comisia”.
Premierul a spus că acciza la benzină va fi menţinută. ”Acciza la benzină rămâne, nimeni nu transportă marfa pe benzină”, a arătat el referindu-se la protestele transportatorilor.
Şeful guvernului a comentat totodată că, în ceea ce-l priveşte, nu şi-ar dori deloc introducerea accizei suplimentare la carburanţi. ”Să vă spun cinstit: dacă pot să nu o introduc, n-aş introduce-o deloc”, a spus Ponta.
Republica Moldova care vrea să se unească cu România va fi o fundătură a Uniunii Europene. De această părere este vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî, citată de UNIMEDIA.
„Eu am lucrat patru ani la Bruxelles. Eu îi cunosc pe acești oameni. Politicienii europeni sunt duri și reci. Pentru dânșii România nu este în centrul atenției, ci se află undeva departe la periferie. Iar Republica Moldova care vrea să se unească cu România, îi am în vedere pe liberali, de fapt, niște outsideri, va fi o provincie îndepărtată, o fundătură a Uniunii Europene. Mi-e groază să mă gândesc la așa ceva”, a declarat Dmitri Rogozin.
2 comentarii:
Premierul Victor Ponta considera ca retragerea companiilor Enel si ArcelorMittal Galati din proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda nu reprezinta un semnal negativ pentru investitii, ci, dimpotriva, creeaza premisele unui progres cu investitori chinezi. In urma acestui raspuns, intrebat de jurnalisti daca nu este un semnal negativ pentru companiile europene, Ponta a afirmat ca investitorii din Europa nu au miliarde de euro pentru un astfel de proiect.
"Nici vorba. Dimpotriva, stiti foarte bine ca este un proiect destul de vechi la care, din pacate, investitorii europeni au anuntat din urma cu ceva ani ca nu dispun de toate resursele financiare. In acest moment, in baza memorandumului semnat cu companiile chineze, este vorba despre un actionariat foarte clar si sunt premisele ca in 2014 sa progresam cu realizarea investitiei', a explicat premierul intrebat daca retragerea europenilor din proiectul privind reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda reprezinta un semnal negativ pentru investitii", a spus Ponta.
Acesta a precizat ca in Europa investitiile in energie nucleara s-au diminuat considerabil.
"E vorba de decizia Germaniei de a renunta la acest tip de energie. Insa e o realitate pe care am constatat-o si care ne-a fost comunicata. Prima data, daca nu ma insel, s-au retras companiile franceze si germane in urma cu doi ani. Si, intr-adevar, este nevoie de o suma importanta pentru demararea investitiei. E vorba de miliarde de euro pe care companiile energetice europene nu le au in acest moment", a mai spus premierul.
Reamintim ca Nuclearelectrica a anuntat, printr-un comunicat de pressa, ca Enel Investment Holding B.V. si ArcelorMittal Galati S.A. se vor retrage din actionariatul companiei Energonuclear care gestioneaza proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Astfel, se retrag si ultimele doua firme private din acest proiect, Nuclearelectrica fiind pusa in situatia de a deveni actionar cu o participatie de 100% la Energonuclear.
•Motivul retragerii celor doua companii este legat de intentia statului de a atrage in proiect o firma chineza-China Nuclear Power Engineering Company.
Retragarea din proiect a Enel Investment Holding B.V., in acest moment, este motivata de incompatibilitatea strategiei investitionale initiale cu o noua potentiala structura a actionariatului, in care o alta companie decat Nuclearelectrica ar putea detine statutul de actionar majoritar, iar cea a ArcelorMittal Galati S.A. de provocarile mediului de afaceri care nu mai sustine continuarea implicarii companiei in Proiect.
Initial, din Energonuclear faceau parte 6 investitori privati pe langa compania de stat Nuclearelectrica. Insa, in decembrie 2010 si ianuarie 2011, s-au retras 4 dintre acestia. In ianuarie,2011, grupurile europene energetice, GDF Suez, Iberdrola si RWE au anuntat ca se retrag din proiectul nuclear care vizeaza constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Motivele invocate au fost conditiile dure de reglementare si situatia economica. La sfarsitul lui 2010, si CEZ a vandut actiunile detinute la compania de proiect, EnergoNuclear. Proiectul a continuat cu doar cei trei actionari ramasi: Nuclearelectrica, Arcelor Mittal si Enel. Din 2011 pana acum, Nuclearelectrica a tot incercat sa atraga si alti investitori.
•Singurii care s-au aratat interesati pana acum sunt chinezii de la China Nuclear Power Engineering Company (subsidiara a General Nuclear Power Corporation - CGN). In acest moment, partea romana se afla in negocieri cu partea chineza in vederea includerii acesteia in proiect. Insa, acest investitor nu a fost agreat de Enel si ArcelorMittal, motiv care ar sta si la baza retragerii lor din actionariatul Energonuclear.
Reamintim ca SN Nuclearelectrica si General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat la Bucuresti, cu ocazia vizitei premierului chinez in Romania, o scrisoare de intentie.
Peste 820.000 de români sunt înregistraţi oficial în Italia, aceştia reprezentând cea mai mare comunitate de străini din această ţară, 20 la sută din numărul total al imigranţilor, conform datelor recensământului din anul 2011, publicate de Institutul pentru statistici (ISTAT), relatează Mediafax.
Comparativ cu recensământul precedent, efectuat în 2001, numărul românilor a crescut de la 74.885 la 823.100.
Românii reprezintă 20 la sută din totalul străinilor care trăiesc în Italia, fiind cea mai mare comunitate de imigranţi. Conform datelor oferite de ISTAT, pe locurile următoare, ca număr de persoane, se clasează imigranţii albanezi, marocani şi chinezi.
Numărul imigranţilor moldoveni prezenţi în Italia a crescut de la circa 4.000, în 2001, la peste 130.000, în 2011. O creştere semnificativă o reprezintă şi numărul imigranţilor ucraineni, de la 8.647, în 2001, la peste 180.000, în 2011.
Trimiteți un comentariu