Credeti ca ar trebui să ne aşteptăm la o revoltă populară? În orice caz, ea nu va veni "nici din partea partidelor politice, nici din partea sindicatelor", ci mai degrabă din partea unor persoane obişnuite "care nu s-au gândit vreodată că vor face aşa ceva", comenta recent cotidianul grec Kathimerini, referindu-se la situaţia din Grecia. Acest comentariu ilustrează însă ameninţarea care apasă asupra democraţiilor europene, unde mai multe ţări trăiesc un paradox: indicatorii lor economici incită la optimism, dar şomajul şi sărăcia afectează viaţa zilnică a locuitorilor.
Această "criză după criză" alimentează corporatismul şi populismul, cu câteva luni înaintea alegerilor europene.
Chiar în Franţa, unde nu a fost necesar să se recurgă la un plan de ajutor european, contrar Greciei, Spaniei, Italiei, Irlandei sau Ciprului, creşterea şomajului, planurile sociale şi creşterea impozitelor au generat recent mişcări de contestare spontane şi cu forme multiple. Eforturile preşedintelui François Hollande de a reforma în linişte ţara sunt atacate din toate părţile - unii considerându-le insuficiente (ca agenţia Standard & Poor's care a redus din nou ratingul ţării), iar alţii ca mergând prea departe. Ca urmare a acestei situaţii, popularitatea preşedintelui a scăzut drastic, în timp ce Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a crescut în sondaje. În Spania, unde partea cea mai rea a crizei pare să fi trecut odată cu ieşirea, anunţată pentru ianuarie, din planul de ajutor european - la fel ca şi pentru Irlanda - şi cu o reluare timidă a creşterii, şomajul, mai ales în rândul tinerilor, rămâne foarte ridicat.
"O ameliorare? Nu se vede", asigură Manuel Moreno, în vârstă de 34 de ani, care tocmai şi-a pierdut locul de muncă într-o organizaţie umanitară din Madrid.
"După criza din anii '90, a fost nevoie de 15 ani pentru a vedea o ameliorare. Cu această criză, care este şi mai rea, este posibil să nu vedem nimic înainte de 20 sau 25 de ani", se teme el.
De fapt, nu este aşteptată nicio scădere a numărului de şomeri (în prezent mai mult de o persoană din patru active) înainte de 2015 în Spania, potrivit Comisiei Europene, iar 21,6 la sută dintre spanioli riscă să fie afectaţi de sărăcie. O descindere în infern silenţioasă, deoarece mobilizarea în stradă este tot mai slabă.
Descurajarea se simte şi în Grecia, unde la 6 noiembrie, în ziua de grevă generală, sindicatul GSEE din domeniul privat a luat decizia, inedită, de a-şi anula marşul de la Atena, din cauza numărului redus de participanţi.
Cele două mari sindicate din public şi privat sunt desconsiderate pentru că sunt percepute drept "reprezentanţii Pasok", partidul socialist aflat la putere alături de conservatori, analizează politologul Ilias Nikolakopoulos.
Pentru prima dată în ultimii şase ani, Atena prevede o ieşire din recesiune în 2014. Acest rezultat este atribuit creditorilor internaţionali (UE, BCE şi FMI), care au impus Greciei măsuri de austeritate: reducerea salariilor şi pensiilor, creşterea impozitelor. Dar cu un şomaj în creştere cu 27,6 la sută (55 la sută în rândul tinerilor), pentru greci nu se întrevede nicio ameliorare.
"Când datoria a explodat în 2010, nimic nu s-a mişcat timp de un an. Concedieri puţine, plafonarea şi chiar creşterea salariilor! Este acelaşi lucru cu această pretinsă ameliorare economică. Pe când nişte efecte pozitive pentru populaţie?", se întreabă jurnalistul Polydefkis Papadopoulos. "Grecii se adaptează, mai bine decât alţii, dar există riscuri de explozie", potrivit lui.
Guvernul de coaliţie nu are decât patru voturi care îi garantează majoritatea în Parlament. Iar un succes al partidului neonazist Zori Aurii, în creştere în sondaje (la 10 la sută), la alegerile municipale şi europene din primăvară, va destabiliza clasa politică.
În Italia, care ar putea ieşi molcom din recesiune anul viitor, populiştii sunt şi ei în alertă pentru alegerile europene. În particular, mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, din ce în ce mai critic faţă de o Europă acuzată de neputinţă în privinţa imigraţiei şi şomajului.
În ceea ce priveşte Portugalia, constrânsă la sacrificii enorme de troică, ea afişează o creştere economică şi o scădere a şomajului, în orice caz pe hârtie: numeroase persoane rămase fără loc de muncă au renunţat să se mai înregistreze.
În 2014 vor avea loc noi reduceri de salarii pentru funcţionari.
"Se dă o mare bătălie: cea a unei Europe a popoarelor împotriva unei Europe a populismului", a avertizat preşedintele Consiliului italian, Enrico Letta, înaintea alegerilor europene din mai.
"Lupt pentru o Europă care înţelege că se poate muri de austeritate şi că doar linia austerităţii îi va face câştigători pe «Le Pen» (în Franţa) şi pe eurosceptici ca Grillo, la noi".
6 comentarii:
Un document oficial arată că, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti, sunt deja identificate aproximativ 300.000 de locuri destinate cazării persoanelor evacuate în caz de cutremur.
Conştientizând amploarea efectelor unui seism, autorităţile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este crearea "culturii preventive şi comportamentului proactiv în rândul comunităţii", inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată "Cutremurul pe înţelesul tuturor", modalităţi distractive pentru copii în a învăţa cum să fie "prevenite dezastrele", un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit "Cutremurul", jocuri cu caracter educativ denumite "Ţara riscurilor. Să învăţăm să prevenim dezastrele", "Împreună" şi "Supravieţuitorii cutremurului", filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea "Tu ţi-ai consolidat locuinţa ?".
Autorităţile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuinţelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.
În acelaşi timp, însă, nu există nici bani suficienţi alocaţi pentru aceste lucrări şi nici toţi proprietarii nu sunt contactaţi de către autorităţi pentru a începe consolidarea.
În luna octombrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, afirma, la Pro TV, că, potrivit legii, nu are dreptul să oblige bucureştenii să accepte consolidarea locuinţelor pe care le deţin şi să se mute temporar din acestea, însă face demersuri la Guvern pentru modificarea legii.
El admitea că în Capitală au fost consolidate, în ultimii ani, doar 30 de clădiri cu risc seismic.
O lună mai târziu, directorul onorific al Institututului de Fizica a Pamântului, Gheorghe Mărmureanu, anunţa că, potrivit analizelor, un cutremur "foarte adânc" ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala.
Tot atunci, Oprescu anunţa că elevii şi profesorii din Bucureşti vor învăţa cum să se comporte în caz de cutremur într-un "container special" care simulează seisme şi care va fi "plimbat" prin toate unităţile de învăţământ.
Un document prezentat de MEDIAFAX în luna mai prevede că fondurile de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumătate în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.
Experiţii în domeniu au atenţionat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul Bucureşti, sunt în pericol iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic.
Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 şi 1950, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure, şi alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.
Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.
“Nimeni nu invită Ucraina să adere la Uniunea Europeană”, a scris pe pagina sa de facebook premierul Ucrainei, Mykola Azarov, relatează Agerpres, citând agenţia rusă ITAR-TASS. Declaraţia vine în contextul nenumăratelor sondaje efectuate în ţara asta care arată câţi dintre cetăţeni au afinităţi faţă de UE şi câţi doresc apropierea de Rusia. “La momentul actual, se desfăşoară o multitudine de cercetări sociologice ale căror rezultate sunt analizate în diverse conferinţe de presă şi dezbateri. Cel mai interesant aspect este faptul că, în realitate, nimeni nu invită Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Prin urmare, întrebarea este lipsită de sens. Acesta poate fi parafrazată astfel: 'Doriţi să aderaţi, când, de fapt, nu sunteţi invitaţi?”, scrie Azarov. Pe de altă parte, Agerpres arată că oficialii europeni au vorbit adesea despre uşile deschise ale UE pentru Ucraina. Un fapt, ce-i drept, este menţionat – proiectul de Acord de asocieare al Ucrainei cu UE nu conţine o invitaţie clară din partea Bruxelles-ului de aderare a acestei ţări la UE.
Belgia expulzează tot mai mulţi cetăţeni ai Uniunii Europene care abuzează de sistemul de protecţie socială din această ţară. Altfel spus, oameni care nu par să facă ceva în ţara asta, ci doar să beneficieze de clemenţa autorităţilor belgiene. Numai în acest an au fost expulzaţi 1.130 de cetăţeni, între care 133 de francezi, arată Agerpres, citând AFP. Numărul de acum e mult mai mare faţă de 2010, când au fost expulzaţi numai 343 de cetăţeni de diverse naţionalităţi. belgia aplică astfel o directivă europeană din 2004, referitoare la libera circulaţie în UE. Legea arată că un stat poate să pună capăt ajutoarelor sociale pentru un cetăţean în cazul căruia se constată că respectivul reprezintă o „încărcare nerezonabilă” pentru sistemul de ajutor social al ţării-gazdă. Presa belgiană relatează despre cazuri ale unor familii cu copii, care stau de mai mulţi ani în ţara asta, dar care acum sunt în pericol de-a fi expulzaţi.
Premierul ucrainean Mykola Azarov a calificat "fără sens" sondajele de opinie efectuate în ultimul timp pe tema aderării țării sale la Uniunea Europeană, declarând tranșant că "nimeni nu a invitat Ucraina să adere la UE", potrivit agenției ITAR-TASS.
"La momentul actual, se desfășoară o multitudine de cercetări sociologice ale căror rezultate sunt analizate în diverse conferințe de presă și dezbateri", a afirmat premierul ucrainean, indicând că, potrivit unora dintre acestea, 45% dintre ucraineni se pronunță pentru aderarea la UE, în timp ce 35% sunt favorabili alăturării la Uniunea vamală formată din Rusia, Kazahstan și Belarus.
"Cel mai interesant aspect este faptul că, în realitate, nimeni nu invită Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Prin urmare, întrebarea este lipsită de sens. Acesta poate fi parafrazată astfel: 'Doriți să aderați, când, de fapt, nu sunteți invitați?", a scris premierul ucrainean pe pagina sa de Facebook, indicând că și aceste sondaje se înscriu în diversele speculații cu privire la integrarea europeană a Ucrainei.
Oficiali europeni au declarat în repetate rânduri că ușile UE sunt deschise pentru Ucraina, deși Acordul de asociere nu conține clar o invitație de aderare la Uniunea Europeană.
Negocierile tehnice între experţii din Iran şi cei ai grupului 5+1 se vor relua luni, la Geneva, anunţă Abbas Araghchi, negociatorul-şef iranian, conform presei internaţionale.
"Reuniunea tehnică va avea loc pe 30 decembrie la Geneva", a confirmat Maja Kocijancic, purtătorul de cuvânt al lui Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
Două serii de negocieri tehnice au avut loc până acum între specialiştii din Iran şi cei ai Grupului 5+1 (SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania).
Acordul preliminar încheiat pe 24 noiembrie între Iran şi marile puteri prevede relaxarea, timp de şase luni, a sancţiunilor economice impuse Teheranului, în schimbul stagnării programului nuclear.
Nu înţeleg de ce autorităţile abilitate nu se sesizează din oficiu, nu fac cercetările de rigoare, nu solicită expertize ştiinţifice cu privire la plagiat şi nu clarifică definitiv d.p.d.v. penal situaţia Primului Minisitru şi chiar la nivel naţional, a deţinătorilor de titluri ştiinţifice. Ne facem un imens deserviciu. Să se facă odată lumină şi în domeniul titlurilor academice obţinute de personaje dubioase, care nici nu au fost văzute la prezentarea referatelor, a comunicărilor ştiinţifice şi chiar la prezentarea şi susţinerea lucrării de doctorat, fără minim de expertiză pe domeniile abordate, etc.
Trimiteți un comentariu