Comisarul Vivianne Reding are principala responsabilitate pentru oprirea publicaţiei online Presseurop. Acest proiect, început acum patru ani şi jumătate, este blocat de comisarul UE Reding pe motivul lipsei de fonduri . Reding nu a mai dat nicio şansă publicaţiei de a continua activitatea după 20 decembrie 2013 , blocând licitaţia pentru o noua finanţare.Presseurop asigura zilnic apariţia în zece limbi, inclusiv în română, a celor mai interesante articole din presa europeană, fiind cea mai vizualizată platformă media din interiorul UE. La asigurarea recenzării, traducerii şi vizualizării articolelor din circa 200 de titluri din presa europeană au participat din 2009 până acum, o sută de jurnalişti. Editorialui din ultima ediţie este intitulat "La revedere".
Reding este cunoscută pentru adversitatea pe care o manifestă faţă de părerile critice ale presei, propunând măsuri de reglementare suplimentare în media din Romînia. Comisarul pentru Justiţie şi libertăţi cetăţeneşti refuză de două luni să răspundă întrebărilor pe care JURNALUL NAŢIONAL i le-a adresat într-o scrisoare deschisă.
7 comentarii:
România, se zice, se zbate, într-o criză economică prelungită. Asta nu-i împiedică, însă, pe unii români să-şi împlinească cele mai îndrăzneţe vise.
Dealerii de maşini de lux au înregistrat, în România, vânzări cu mult peste aşteptări. De pildă, anul trecut, o singură marcă de maşini sport de lux a înregistrat vânzări de aproape 8 milioane de euro, iar cererea a depăşit oferta!
Este vorba despre celebra firmă Ferrari, care a vândut, în ţara noastră, în 2013, nu mai puţin de 37 de autoturisme, în condiţiile în care dealer-ul se aştepta să dea cel mult 35. Atâtea a comandat. România a oferit, însă, o mare surpriză, desigur plăcută, cerând un supliment de două maşini.
Mai mult, un client pretenţios a comandat un Ferrari de un milion de euro, maşină pe care dealer-ul nu se gândise s-o comande producătorului nici măcar spre a o expune în showroom, spre vizionare.
Potrivit România TV, românii au cumpărat multe maşini de lux cu preţuri cuprinse între 160.000 şi 300.000 de euro. Informaţia ar putea fi, poate, utilă celor de la ANAF, care ar avea ocazia să verifice – dat fiind, totuşi, numărul redus al persoanelor care-şi permit asemenea mofturi de lux – cum de reuşesc respectivii să adune atâta amar de bănet, într-o ţară în criză.
Un nou curent face furori printre istoricii germani: cercetarea trecutului din perspectiva lui „ce-ar fi fost dacă..."
În 1989, cu puține zile înainte de prăbușirea Zidului Berlinului, președintele francez Francois Mitterrand afirma că aceia care vorbesc despre o ipotetică reunificare a Germaniei „nu au capacitatea de a înțelege realitățile politice." Într-adevăr, spun istoricii germani, colapsul blocului estic sovietizat este probabil cel mai puțin anticipat moment al istoriei moderne. Iar partizanii nemți ai scenariilor de istorie alternativă adaugă, nu fără o doză de malițiozitate, că mulți și-ar fi dorit probabil, asemenea lui Mitterrand, ca Uniunea Sovietică să înflorească în continuare și Germania să nu izbutească să renască din ruinele fostei sale fărâmițări.
Principiul de bază al istoriei alternative pornește de la teoria „analizei contrafactuale", elaborată de deținătorul premiului Nobel pentru Economie, Robert Fogel, și se reduce la răsturnarea deznodământului unor momente cheie ale istorie - „momentele astrale" invocate de Stefan Zweig - după care urmează construirea unui set de ipoteze cu grad mare de potențialitate. Rezultă, fără îndoială, un mix fascinant și tulburător de cercetare științifică și ficțiune speculativă. Din sintezele Der Spiegel, realizate pornind de la studiile mai multor cercetători germani ai genului, se desprind trei scenarii istorice inedite pentru secolul 20, toate centrate pe evoluții alternative ale Germaniei.
Potrivit calculelor realizate de Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat, costurile pentru încălzire şi apă caldă aferente lunii noiembrie vor fi mai mici decât în aceeaşi lună a ultimilor doi ani. Factura mai mică se explică atât prin temperatura medie exterioară mai ridicată decât în ultimii doi ani, dar şi prin reducerea consumului.
Astfel, încălzirea şi apa caldă pentru o persoană, o cameră, va costa 72 de lei (consum 0,424 Gcal), faţă de 81,88 lei (0,482 Gcal) în noiembrie 2012 şi 98,70 de lei în noiembrie 2011. Factura pentru 2 camere, 2 persoane va fi de 110 lei pe noiembrie 2013, faţă de 125,03 lei în noiembrie 2012 sau 149,83 lei în aceeaşi lună din 2011. 3 persoane în 3 camere vor consuma 0,822 Gcal pentru care vorplăti 139,64 lei, faţă de 158,5 lei în noiembrie 2012 sau 189,07 lei în noiembrie 2011. De asemenea, factzra de căldură şi încălzire pentru 4 camere, 4 persoane va ajunge la 177,69 lei (consum 1,046 Gcal) în noiembrie 2013, faţă de 201,65 lei în 2012 sau 240,12 lei în 2011.
Banca centrală a Sloveniei a anunţat pe 12 decembrie că, în conformitate cu rezultatele “testelor de stres” la care au fost supuse băncile slovene, lipsa de capitalizare ar putea ajunge până la maxim 4,78 miliarde de euro pentru opt dintre acestea, cele mai îndatorate.
Această sumă se apropie de cele 4,7 miliarde prevăzute de către guvern pentru a rezolva această problemă, evitându-se astfel ca Slovenia să solicite asistenţă internaţională şi permiţând băncilor să se întoarcă pe pieţele financiare internaţionale, scrie Dnevnik.
Deocamdată, guvernul a prevăzut să cheltuiască 3,66 miliarde de euro pentru a salva sistemul bancar, dintre care o mare parte va fi consacrată recapitalizării principalelor trei bănci de stat din ţară: Nova Ljubljanska Banka (NLB), Nova Kreditna Banka Maribor (NKB), şi Abanka. Operaţiunea va fi efectuată “după ce Comisia Europeană, care se angajează să ia o decizie rapidă, va da undă verde”, precizează ziarul.
Acesta este doar primul pas spre reabilitarea economiei slovene, mai adaugă Dnevnik, conform căruia băncile nu vor fi în măsură să împrumute din nou bani decât în 2015.
Banca centrală a Sloveniei a anunţat pe 12 decembrie că, în conformitate cu rezultatele “testelor de stres” la care au fost supuse băncile slovene, lipsa de capitalizare ar putea ajunge până la maxim 4,78 miliarde de euro pentru opt dintre acestea, cele mai îndatorate.
Această sumă se apropie de cele 4,7 miliarde prevăzute de către guvern pentru a rezolva această problemă, evitându-se astfel ca Slovenia să solicite asistenţă internaţională şi permiţând băncilor să se întoarcă pe pieţele financiare internaţionale, scrie Dnevnik.
Deocamdată, guvernul a prevăzut să cheltuiască 3,66 miliarde de euro pentru a salva sistemul bancar, dintre care o mare parte va fi consacrată recapitalizării principalelor trei bănci de stat din ţară: Nova Ljubljanska Banka (NLB), Nova Kreditna Banka Maribor (NKB), şi Abanka. Operaţiunea va fi efectuată “după ce Comisia Europeană, care se angajează să ia o decizie rapidă, va da undă verde”, precizează ziarul.
Acesta este doar primul pas spre reabilitarea economiei slovene, mai adaugă Dnevnik, conform căruia băncile nu vor fi în măsură să împrumute din nou bani decât în 2015.
Premierul Victor Ponta este larg la pungă când vine vorba despre alocarea banilor pentru biserici. În ultima ședință de Guvern, din Fondul de rezervă al Guvernului destinat primarilor, premierul Victor Ponta a împărţit, în final, cele 25 de milioane de lei pe care le mai ţinea în buget pentru situaţii de urgenţă între aleşii locali şi biserici.
Anul acesta, România a absorbit aproximativ trei miliarde de euro din fondurile europene, sumă echivalentă cu cea care a intrat în economia românească în toată perioada 2007-2012. Însă, aceste fonduri au mers în special către programele destinate statului și mai puțin către cele cu impact major în economie, atrag atenția jurnaliștii de la capitalismpepaine.ro.
Potrivit articolului postat pe capitalismpepaine.ro, tocmai programul care se adresează companiilor private POS CCE (Creșterea Competitivității) a primit doar 17,5% din fondurile europene, în timp ce în Polonia conduce detașat cu 93%, iiar în Bulgaria are 56%.
"Statul român și "consultanții" săi fac tot posibilul să blocheze CCE! De ce? Nu se pot fura… deci n-au niciun interes să muncească! Fruntașe la "absorbție" sunt programe destinate statului și firmelor politruce: "administrație publică" (POR), "dezvoltarea resurselor umane" – (DRU), "dezvoltarea capacității administrative" – (DCA). Potrivit rezultatelor cu ultimele proiecte aprobate POSDRU, câștigă aceleași firme cu câte 3-4 proiecte copy-paste!", susține autorul articolului.
În sprijinul afirmațiilor făcute este dată despre exemplu firma SC ACZ Consulting SRL, care a câştigat, pe Regiunea Sud-Vest Oltenia, nu mai puţin de 3 proiecte, aproximativ cu acelaşi buget şi acelaşi punctaj.
"Modelul" este identic pe toate regiunile. Jaful pe POSDRU este generalizat. Se creează locuri de muncă pe hârtie (ca să fenteze controlul Comisiei), fiecare loc de muncă" este temporar, dar costă beneficiarul, chipurile, 27.000 euro! (....) La anul cu siguranță Comisia Europeană se va sesiza! Vor bloca la gramadă proiecte bune și proiecte politruce copy-paste, din România. Au mai făcut-o. Iar clovnii împinși la înaintare, ca ministrul Teodorovici, vor fi demiși de USL pentru "slaba gestionare". Corecțiile de sute de milioane de euro ce vor fi impuse de UE din cauza furtului de fonduri, vor fi suportate de… buget. Taxe noi !", conchide autorul.
Trimiteți un comentariu