În aceeaşi zi în care autorităţile europene au căzut de acord asupra cadrului de soluţionare a problemelor bancare prin bail-in, cotidianul german Handelsblatt publica rezultatele unui studiu de la Standard and Poor's, în care se arăta că "primele 50 de bănci din Europa mai au nevoie de capital suplimentar de circa 110 miliarde de euro, astfel încât să fie eliminat pericolul reducerii ratingurilor", din care 50 de miliarde îl reprezintă necesarul de capital al băncilor din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.
Dar periferia nu este singura cu probleme. În Austria, guvernul a majorat capitalul băncii naţionalizate Hypo Alpe- Adria-Bank International cu încă 800 de milioane de euro săptămâna trecută, cheltuielile publice pentru susţinerea Hypo ridicându-se până la 3,6 miliarde de euro în ultimii cinci ani. Banca centrală presează guvernul să aloce sumele necesare deoarece "există riscul unui faliment necontrolat" al băncii naţionalizate, cu efecte deosebit de grave asupra sistemului bancar, iar costul acestuia poate ajunge până la 26 de miliarde de euro, conform unui articol din ediţia online a revistei Profil.
Cadrul de bail-in spune că deponenţii garantaţi (n.a. cei cu depozite de până la 100 de mii de euro) nu vor fi afectaţi de noile măsuri. Chiar aşa?
Conform raportului anual pentru 2012 de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, resursele alocate pentru garantarea depozitelor de la noi erau de 2,9 miliarde de lei, reprezentând 1,9% din valoarea lor totală. Altceva este, însă, mult mai interesant: "Comparativ cu alte state membre ale UE, un astfel de nivel al gradului de acoperire a expunerii plasează FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor cu cele mai mari valori ale acestui indicator". Şi atunci, cum pot garanta autorităţile europene că bail-in-ul se va opri la pragul anunţat? Nu pot, mai ales că au ales să ignore adevărata cauză a problemelor actuale: instabilitatea sistemului bancar este dată de existenţa rezervelor fracţionare, pe fondul unui "standard" monetar de hârtie, care este "gestionat" de băncile centrale. Limita de creştere în acest context a fost atinsă prin explozia necontrolată a creditării, după zeci de ani de transfer a bunăstării viitoare în prezent. Deci bail-in-ul nu este o chestiune de "dacă", ci de "când", iar costurile cele mai mici vor fi cele care vor ajunge pe prima pagină a ziarelor.
Adevăratele costuri vor fi cele asociate adâncirii neîncrederii în sistemul bancar, coroborate cu cele sociale şi materiale, determinate de subminarea gravă a procesului de formare a capitalului şi, implicit, a noilor locuri de muncă. Cu autorităţi scăpate de sub controlul votului democratic, Europa riscă să se întoarcă în vremurile când bunăstarea era doar un vis frumos şi jaful instituţionalizat era la ordinea zilei.(sursa bursa)
2 comentarii:
Preşedintele ţării Traian Băsescu a declarat, ieri, că în cadrul Consiliului European a afirmat intenţia ţării noastre de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că 75% din piaţa bancară a României este ocupată de bănci din zona euro.
Şeful statului a precizat că a constatat că a fost adoptat regulamentul privind Mecanismul unic de Rezoluţie bancară, ceea ce înseamnă că cei doi piloni au regulament în acest moment.
Garry Kasparov, fost campion mondial la şah şi un opozant al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat, astăzi, că meritul pentru eliberarea fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski îi revine în primul rând cancelarului german Angela Merkel, transmite AFP.
"Cred că meritul eliberării lui Hodorkovski îi revine în primul rând lui Merkel. Presiunea pe care ea a exercitat-o a jucat un rol determinant - ea a pus în mişcare lucrurile în acest caz mai mult decât americanii", a afirmat Kasparov pentru site-ul de Internet al săptămânalului german Focus.
El a încurajat-o pe cancelar să nu meargă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, aşa cum preşedintele german Joachim Gauck şi cel american Barack Obama au anunţat deja.
"Dacă ea refuză să meargă, va merita mai mult respect! Va fi o lovitură dură pentru Putin. Dacă, alături de Obama, care a anunţat deja că nu va merge, Merkel va fi şi ea absentă, va fi un semnal foarte puternic", a asigurat el.
Fostul magnat al petrolului şi critic al Kremlinului, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 50 de ani, a fost graţiat de Vladimir Putin, după ce a petrecut zece ani în detenţie în Rusia.
Trimiteți un comentariu