Datoria publică a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a atins un nou nivel record, de 93,4% din PIB, în trimestrul trei din 2013, a anunţat, vineri, Banca Centrală a Spaniei, transmit EFE şi Reuters, potrivit Agerpres. La sfârşitul lunii septembrie, datoria publică a Spaniei se ridica la 954,9 miliarde de euro (1.300 miliarde de dolari), în creştere cu 16,73% comparativ cu perioada similară din 2012. În trimestrul trei din 2012, nivelul datoriei era de 79,1% din PIB. Analiştii se aşteaptă ca datoria Spaniei să crească şi în următorii trei ani şi să depăşească 100% din PIB până în 2015, cel mai ridicat nivel din ultimii peste o sută de ani.
Obiectivul Guvernului de la Madrid, care luna trecută a anunţat atenuarea măsurilor de austeritate, este ca la sfârşitul acestui an datoria ţării să se situeze la 94,2% din PIB.
În 2015, datoria ar urma să urce la nivelul record de 101,13% din PIB apoi să scadă uşor la 101,09% din PIB în 2016. Datoria publică a Spaniei a crescut de la 40,2% din PIB în 2008 la 85,9% din PIB la sfârşitul lui 2012.
Economia spaniolă a înregistrat o creştere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că a patra economie din zona euro a pus capăt unei recesiuni care a durat doi ani, arată cifrele oficiale publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Ieşirea timidă din recesiune în perioada iulie - septembrie 2013 s-a datorat exporturilor, dar cererea internă rămâne una slabă, a explicat INE. În schimb, în ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o contracţie de 1,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie de 1,6% în trimestrul al doilea.
Separat, într-un raport publicat miercuri, Banca Centrală a Spaniei a apreciat că situaţia economiei s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul trimestrului patru, datorită majorării vânzărilor auto şi a stabilizării sectorului construcţiilor.
Pentru ansamblul acestui an, Guvernul de la Madrid mizează pe un recul al PIB de 1,3%, puţin mai bine decât contracţia de 1,6% înregistrată anul trecut, urmând ca în 2014 să înregistreze o creştere de 0,7%. La rândul lor, Banca Spaniei şi organismele internaţionale mizează în acest an pe o contracţie cuprinsă între 1,4 şi 1,6%. Spania a fost lovită dur în 2008 de spargerea bulei imobiliare şi începutul crizei financiare internaţionale, iar la începutul lui 2011 a intrat în a doua recesiune din ultimii cinci ani.
Obiectivul Guvernului de la Madrid, care luna trecută a anunţat atenuarea măsurilor de austeritate, este ca la sfârşitul acestui an datoria ţării să se situeze la 94,2% din PIB.
În 2015, datoria ar urma să urce la nivelul record de 101,13% din PIB apoi să scadă uşor la 101,09% din PIB în 2016. Datoria publică a Spaniei a crescut de la 40,2% din PIB în 2008 la 85,9% din PIB la sfârşitul lui 2012.
Economia spaniolă a înregistrat o creştere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că a patra economie din zona euro a pus capăt unei recesiuni care a durat doi ani, arată cifrele oficiale publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Ieşirea timidă din recesiune în perioada iulie - septembrie 2013 s-a datorat exporturilor, dar cererea internă rămâne una slabă, a explicat INE. În schimb, în ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o contracţie de 1,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie de 1,6% în trimestrul al doilea.
Separat, într-un raport publicat miercuri, Banca Centrală a Spaniei a apreciat că situaţia economiei s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul trimestrului patru, datorită majorării vânzărilor auto şi a stabilizării sectorului construcţiilor.
Pentru ansamblul acestui an, Guvernul de la Madrid mizează pe un recul al PIB de 1,3%, puţin mai bine decât contracţia de 1,6% înregistrată anul trecut, urmând ca în 2014 să înregistreze o creştere de 0,7%. La rândul lor, Banca Spaniei şi organismele internaţionale mizează în acest an pe o contracţie cuprinsă între 1,4 şi 1,6%. Spania a fost lovită dur în 2008 de spargerea bulei imobiliare şi începutul crizei financiare internaţionale, iar la începutul lui 2011 a intrat în a doua recesiune din ultimii cinci ani.
Un comentariu:
Partenerii British Petroleum din acest proiect sunt Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaidjan), Total SA (Franţa), Naftiran Intertrade (Iran), Turkiye Petrolleri (Turcia) şi Lukoil (Rusia).
La finele lunii iunie, consorţiul care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjdan a anunţat că a selectat proiectul TAP pentru a transporta gazele spre Europa, în detrimentul proiectului Nabucco, unde, printre acţionari, se numără şi Transgaz.
Trans Adriatic Pipeline (TAP) ar urma să transporte anual până în Europa zece miliarde de metri cubi de gaze naturale produse în Azerbaidjan de consorţiul Shah Deniz, printr-o conductă cu o lungime de 870 de kilometri, care ar urma să ajungă până în Italia, via Grecia şi Albania. Extinderea zăcământului şi a gazoductului spre Turcia va costa aproximativ 28 miliarde de dolari iar 17 miliarde de dolari vor fi cheltuiţi pe construirea gazoductului TransAnatolia (TANAP).
Cumpărătorii europeni nu au reuşit până acum să găsească alternative la gazul importat de la grupul rus Gazprom, ale cărui contracte pe termen lung sunt legate de preţul petrolului, fiind în general mai scumpe decât cele de pe piaţa spot.
Trimiteți un comentariu