Directorul direcţiei Supraveghere a adăugat că, din fericire, CEC este o bancă
mare, cu lichiditate suficientă, care nu atrage ci furnizează bani pe piaţa
interbancară. "Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplatr cu Marfin şi celelalte
bănci în perioada Bank of Cyprus. Începuse lumea să retragă bani. Acolo avea
bani un fond de garantare care dăduse garanţii unor bănci", a explicat
Cinteză. Întrebat dacă schimbarea conducerii de la Fondul de Garantare a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de la Fondul Român de Contragarantare au
avut efecte asupra stiuaţiei acestora, oficialul BNR a răspuns că s-a observat
foarte repede o presiune din partea băncilor. "Din păcate da, neperformanţa a
crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate puternic,
băncile nu au mai restructurat nişte credite şi au trecut la executarea
garanţiilor. La rândul lor, fondurile de garantare se îndreaptă către fondurile
de contragarantare", a spus Cinteză. Directorul BNR a completat că în lumea
financiară orice vorbă aruncată produce mişcări de fonduri şi poate fi foarte
periculoasă. "Nu presa este vinovată, pentru că presa mediatizează ceea ce
primeşte. Îşi face treaba şi este rostul ei să redea declaraţii, să afle
raporate. Dar sunt informaţii a căror transparenţă trebuie să fie limitată, şi e
limitată de lege. Cum să spun ce tranzacţii s-au derulat prin contul lui X sau
Y? Dacă există o lege specială pot s-o fac", a mai spus Cinteză. El a arătat
că BNR poate face controale punctuale la solicitarea acţionarilor, iar ulterior
a declarat că Ministerul Finanţelor a cerut, miercuri, băncii centrale
realizarea unei astfel de verificări pentru creditul acordat Ioanei Băsescu. La
începutul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe
Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al
Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu
pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003.
Totodată, Ministerul Finanţelor a decis şi revocarea unor membri ai CA al
FNGCIMM. Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director
general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, "având ca
obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi
îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei
financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia", se arată într-un
comunicat al ministerului. Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform
legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în
funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, "în
urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti". Decizia a
fost luată de Ministerul Finanţelor în calitate de reprezentant al statului,
acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare. Guvernul va
sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de
Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea
de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru
conducere drept cheltuieli de protocol. Plenul Senatului a aprobat iniţierea
unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia
pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele
CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia
senatorială privind activitatea acestei bănci. Membrii Comisiei de buget din
Senat au decis să solicite băncii transmiterea, până în data de 9 decembrie, a
listei tuturor creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
CITR are în portofoliu 350 de dosare de insolvenţă, cu datorii cumulate de 2,2 miliarde de euro şi active de 500 milioane de euro.
"Nu a fost un an foarte bun pentru vânzări de active. Am descoperit apetit în două sau trei domenii. Terenurile agricole s-au vândut imediat şi la preţuri supralicitate. Un alt domeniu care a mers este cel al spaţiilor comerciale centrale. Chiar dacă nu a fost în Bucureşti, orice spaţiu comercial s-a vândut bine, având loc licitaţii chiar cu dublare a preţului faţă de cel de pornire. Le urmează echipamentele din agricultură şi construcţii. Pentru aceste categorii de active sunt suficiente 1-2 licitaţii de cele mai multe ori. Pentru al treilea an consecutiv distribuim creditorilor peste 60 de milioane de euro, astfel gradul de recuperare este de 25%-30% pe procedurile în care s-au făcut distribuirile", a mai explicat sursa citată.
CITR a vândut în acest an active în valoare de 30 de milioane de euro, restul până la 60 de milioane de euro fiind distribuit din profit, din recuperări de creanţe şi din propria capacitate a companiei de a plăti rate.
"Raportat la anii precedenţii, în 2013 se poate observa o uşoară dezmorţire a pieţei şi un interes crescut faţă de activele societăţilor insolvente. Însă în marea ei majoritate, piaţa rămâne în continuare una foarte speculativă şi marcată de lipsa lichidităţilor. Pentru cele mai multe active se organizează şi câte 15-20 de licitaţii, şi se ajunge uneori cu preţurile la 50% din valoarea evaluată", a conchis Vizental.
În primele zece luni au fost înregistrate 23.543 de cazuri de intrare în incapacitate de plată, cu aproape 8% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC.
Trimiteți un comentariu