sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Sursa - mediafax ...neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate...

Directorul direcţiei Supraveghere a adăugat că, din fericire, CEC este o bancă mare, cu lichiditate suficientă, care nu atrage ci furnizează bani pe piaţa interbancară.   "Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplatr cu Marfin şi celelalte bănci în perioada Bank of Cyprus. Începuse lumea să retragă bani. Acolo avea bani un fond de garantare care dăduse garanţii unor bănci", a explicat Cinteză.   Întrebat dacă schimbarea conducerii de la Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de la Fondul Român de Contragarantare au avut efecte asupra stiuaţiei acestora, oficialul BNR a răspuns că s-a observat foarte repede o presiune din partea băncilor.    "Din păcate da, neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate puternic, băncile nu au mai restructurat nişte credite şi au trecut la executarea garanţiilor. La rândul lor, fondurile de garantare se îndreaptă către fondurile de contragarantare", a spus Cinteză.   Directorul BNR a completat că în lumea financiară orice vorbă aruncată produce mişcări de fonduri şi poate fi foarte periculoasă.   "Nu presa este vinovată, pentru că presa mediatizează ceea ce primeşte. Îşi face treaba şi este rostul ei să redea declaraţii, să afle raporate. Dar sunt informaţii a căror transparenţă trebuie să fie limitată, şi e limitată de lege. Cum să spun ce tranzacţii s-au derulat prin contul lui X sau Y? Dacă există o lege specială pot s-o fac", a mai spus Cinteză.   El a arătat că BNR poate face controale punctuale la solicitarea acţionarilor, iar ulterior a declarat că Ministerul Finanţelor a cerut, miercuri, băncii centrale realizarea unei astfel de verificări pentru creditul acordat Ioanei Băsescu.  La începutul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003.  Totodată, Ministerul Finanţelor a decis şi revocarea unor membri ai CA al FNGCIMM.   Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, "având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia", se arată într-un comunicat al ministerului.  Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, "în urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti".  Decizia a fost luată de Ministerul Finanţelor în calitate de reprezentant al statului, acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare.  Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.   Plenul Senatului a aprobat iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea acestei bănci.   Membrii Comisiei de buget din Senat au decis să solicite băncii transmiterea, până în data de 9 decembrie, a listei tuturor creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011.

Un comentariu:

Anonim spunea...

CITR are în portofoliu 350 de dosare de insolvenţă, cu datorii cumulate de 2,2 miliarde de euro şi active de 500 milioane de euro.

"Nu a fost un an foarte bun pentru vânzări de active. Am descoperit apetit în două sau trei domenii. Terenurile agricole s-au vândut imediat şi la preţuri supralicitate. Un alt domeniu care a mers este cel al spaţiilor comerciale centrale. Chiar dacă nu a fost în Bucureşti, orice spaţiu comercial s-a vândut bine, având loc licitaţii chiar cu dublare a preţului faţă de cel de pornire. Le urmează echipamentele din agricultură şi construcţii. Pentru aceste categorii de active sunt suficiente 1-2 licitaţii de cele mai multe ori. Pentru al treilea an consecutiv distribuim creditorilor peste 60 de milioane de euro, astfel gradul de recuperare este de 25%-30% pe procedurile în care s-au făcut distribuirile", a mai explicat sursa citată.

CITR a vândut în acest an active în valoare de 30 de milioane de euro, restul până la 60 de milioane de euro fiind distribuit din profit, din recuperări de creanţe şi din propria capacitate a companiei de a plăti rate.

"Raportat la anii precedenţii, în 2013 se poate observa o uşoară dezmorţire a pieţei şi un interes crescut faţă de activele societăţilor insolvente. Însă în marea ei majoritate, piaţa rămâne în continuare una foarte speculativă şi marcată de lipsa lichidităţilor. Pentru cele mai multe active se organizează şi câte 15-20 de licitaţii, şi se ajunge uneori cu preţurile la 50% din valoarea evaluată", a conchis Vizental.

În primele zece luni au fost înregistrate 23.543 de cazuri de intrare în incapacitate de plată, cu aproape 8% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC.