Intrebat fiind de către Nae Ionescu “Care trebuie să fie însuşirile unui adevărat cetăţean. român?”, Petre Ţuţea i-a răspuns: 1. Să fie creştin, conştiinţa religioasă fiind definitorie pentru om;
2. Să fie dispus a-şi da viaţa pentru Româniafără regret;
3. Să nu înşele pe nimeni;
4. Să nu necinstească nicio fecioară, pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului;
5. Să-şi cunoască limitele şi să respecte ceea ce poate face altul şi nu poate face el.
Tradatorii, strainii,alogenii, care ne batjocoresc de 24 de ani de mizerii occidentale, se straduiesc zi de zi, din toate puterile si cu toate mijloacele, ca romanul sa nu mai respecte acest pentalog, ci sa fie un indobitocit spalat pe creier cu societatea de consum paine si circ. Oare cind ne vom destepta?
Din 2014, urmeaza ultima calamitate,decisiva: strainii vor acapara pamantul agricol: „Adevărata suveranitate naţională îşi are tron pământul patriei cu sufletul îngropat în el. Nici o legislaţie nu poate împărţi tronul acesta între autohtoni şi venetici. Şi nu există aur pe lume să echivaleze preţul ţarinii strămoşeşti. Pentru că, din moment ce această ţarină e strămoşească, ea are mai presus de toate o valoare morală, ce nu se poate măsura în bani. Cine îşi vinde pământul săvârşeşte un sacrilegiu fiindcă îşi vinde morţii din el. Crima democraţiei e că a pus la mezat patria, şi aceasta însemnează în principiu detronarea neamului românesc din drepturile lui de rasă regală. În lumina spiritului autohton, invazia străinului e tot una cu o năvălire barbară, ceea ce constitue caz de război defensiv.....Căci patria e dania strămoşilor şi ea nu se lasă nici răpită, nici vândută. România trăieşte sub dictatura capitalismului fără patrie.” Nichifor Crainic.
2 comentarii:
Memorandumul nu este un contract
„Aceste memorandumuri şi scrisori de intenţie au grade de angajare mai mici decât contractele comerciale, dar presupun recunoaşterea unor premise de la care vor porni viitoarele investiţii. Practic, partea chineză recunoaşte că va trebui să respecte reguluile europene privind achiziţiile publice, fără să ceară priorităţi sau drepturi de preempţiune. De asemenea, statului român nu i se cere să dea garanţii reale sau bugetare pentru derularea investiţiilor“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionel Blănculescu.
În acelaşi timp, „partea chineză respectă şi recunoaşte premisa că există bariere de intrare pe piaţa comunitară. Practic, chinezii vor veni aici ca parte în companii româneşti, cu participaţii la capital, pentru a nu afecta nici regulile UE, dar nici relaţiile României cu UE“.
Ionel Blănculescu precizează că România va trebui să renunţe la mitul banilor chinezeşti veniţi aici peste noapte.
„Ei au o regulă: niciun dolar nu iese în afara Chinei fără garanţia că în cel mult 6-8 luni se va întoarce mai mult de un dolar. Aşa că partea chineză, mult mai disciplinată financiar decât cea română, doar va investi aici, în sensul că banii vor fi atraşi din credite sau din alte surse, nu-şi va aloca resursele ei bugetare. Să nu ne închipuim cumva că vreun dolar din cele 3.000 de miliarde din excedentul lor bugetar va lua calea României!“, a mai spus analistul economic.
Pentru ca firmele chinezeşti să poată participa, în România, la proiectele cu finanţare din fonduri structurale, vor trebui să procedeze cum fac şi alte firme din afara UE: vin la licitaţii cu firme româneşti în care ele au anumite cote de participaţii şi, de asemenea, respectă toate regulile de achiziţii publice comunitare.
Grecia va rămâne în recesiune şi în 2014, pentru al şaptelea an consecutiv, şi ar putea avea nevoie de asistenţă financiară suplimentară, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Estimările OCDE arată că Produsul Intern Brut al Greciei va scădea cu 0,4% anul viitor.
"Nu poate fi exclusă necesitatea ca Grecia să aibă nevoie de asistenţă financiară suplimentară ca să ajungă la o sustenabilitate fiscală. Dacă riscurile macroeconomice se vor materializa, atunci trebuie luat cu seriozitate în considerare un nou ajutor extern", conform OCDE.
Guvernul de la Atena aşteaptă, însă, o creştere economică de 0,6% în 2014, după un declin de 4% în 2013.
Trimiteți un comentariu