Profitul net al Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni, la 3,666 miliarde lei (831,6 milioane euro), conform informaţiilor financiare transmise de companie, joi.
Spre comparaţie, în perioada similară din 2012, profitul net a fost de 2,892 miliarde lei.
Profitul înainte de taxe și impozite (EBIT) s-a ridicat la 4,556 miliarde lei, fiind mai mare cu 14% comparativ cu cel raportat la finele lunii septembrie 2012, de 3,989 miliarde lei.
În acelaşi timp vânzările companiei au scăzut cu 5%, la 18,15 miliarde lei (4,117 miliarde euro).
Astfel, în perioada menționată, vânzările grupului (excluzând accizele la produse petroliere) au totalizat 18,150 miliarde lei, fiind în scădere cu 5 procente față de cele din perioada ianuarie-septembrie 2012, care s-au cifrat la 19,185 miliarde lei.
"În trimestrul al treilea am continuat să ne îmbunătăţim performanţa, beneficiind de conjunctura favorabilă a preţului la ţiţei şi de rezultatele optimizării costurilor. În E&P (explorare şi producţie - n.r.), pe parcursul primelor nouă luni din 2013 am reuşit să obţinem, pentru prima dată după privatizare, stabilizarea producţiei la nivel de grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investiţiilor continue. În zona offshore, activitatea de explorare avansează şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem să reluăm forajul în blocul Neptun la jumătatea anului 2014. Performanţa sectorului G&E (gaze şi energie - n.r.) a reflectat mediul de piaţă dificil, caracterizat prin cerere modestă şi preţuri scăzute la energie electrică, în timp ce în sectorul R&M (rafinare şi marketing), marjele de rafinare au rămas sub presiune", a declarat într-un raport Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.
Investițiile efectuate de OMV Petrom au scăzut cu 1%, în primele nouă luni din 2013 acestea însumând 3,487 miliarde lei.
2 comentarii:
Sute de persoane au format un lanţ uman în faţa clădirii, unde au avut loc ciocniri cu scutierii, mobilizaţi în număr mare. Studenţii susţin că apelurile la "ocuparea" Parlamentului reprezintă o încercare de a-şi face auzită vocea. Ei vor ca Guvernul condus de socialişti, care a preluat conducerea ţării în mai, să demisioneze, relatează miercuri site-ul Novinite.com.
Precedentul Guvern a căzut în urma protestelor, iar cel actual este vizat zilnic de manifestaţii.
Unii studenţi s-au întins pe jos pentru a opri maşinile de patrulă ale poliţiei. Câţiva au fost arestaţi şi se plâng de rele tratamente.
Protestele au loc după "Marşul Justiţiei" de sâmbătă de la Sofia, care a atras sute de studenţi. Profesorii universitari li s-au alăturat, acuzând Guvernul de legături corupte cu grupurile de afaceri.
La 24 de ani de la căderea comunismului în Bulgaria, protestatarii susţin că guvernele succesive au eşuat în reformarea politicii şi în a pune bazele unei creşteri economice stabile.
Aderarea la UE a adus prosperitate pentru mulţi, dar a încurajat tinerii să emigreze, lăsând în urmă o populaţie bătrână şi săracă, în timp ce eşecul în instalarea unui stat de drept şi în combaterea corupţiei a descurajat investiţiile de care are nevoie Bulgaria. Salariul mediu din această ţară este cel mai mic din UE, fiind de doar 400 de euro, în timp ce pensia medie este de 130 de euro.
Politica economica a Germaniei este greşită din mai multe puncte de vedere, potrivit lui Adam Posen, fost membru al comitetului de politică monetară a Bank of England şi preşedintele Peterson Institute for International Economics.
Aflată în centrul criticilor internaţionale din cauza surplusului său comercial şi a beneficiilor avute de pe urma unei monede unice slabe, Posen consideră că politica economică a Germaniei cauzează probleme în întreaga lume.
„În primul rând, nu îşi plăteşte muncitorii proporţional cu productivitatea pe care aceştia o au, astfel înşelându-şi propria forţă de muncă. În al doilea rând nu investeşte niciodată nimic în sectorul public sau în sectorul privat. În al treilea rând, cele două combinate înseamnă că intră în concureaţă ca o economie cu salarii mici“, spune acesta.
„În al patrulea rând, jefuieşte Europa şi restul lumii prin faptul că primeşte o subvenţie pentru exporturile sale de la un euro mai slab decât ar fi fost marca germană, datorită slăbiciunii altor ţări. Şi în al cincilea rând, încearcă să îşi crească cota de piaţă atunci când şomajul este mare în lume, exportând astfel deflaţie“.
Posen a adăugat, de asemenea, că Germania nu şi-a restructurat creditele toxice pe care le-a împrumutat sudului Europei, spre deosebire de francezi, finlandezi sau austrieci.
„Dacă ar fi insistat pe o politică monetară mai expansionistă în loc să blocheze politica monetară expansionistă şi dacă ar fi investit acasă, în sectorul public şi în propriul popor, aceste dezechilibre globale din Europa ar fi fost mai reduse“, spune acesta.
Comisia Europeană are în vedere demararea unei investigaţii pentru a determina dacă excedentul de cont curent al ţării afectează negativ restul regiunii. Săptămâna trecută, a reieşit că balanţa de comerţ exterior a Germaniei – suma cu care exporturile depăşesc importurile – a atins un nivel record în septembrie.
În acelaşi timp, Germania a primit critici şi din partea altor ţări europene şi chiar din partea Trezoreriei SUA pentru dependenţa sa de exporturi. A primit, de asemenea, atenţionări că ar trebui să îşi încurajeze cetăţenii să cheltuiască mai mult pe importurile străine şi să ajute stimularea creşterii în restul Europei, care a fost lovită de o criză a datoriilor suverane după prăbuşirea economiei globale din 2008.
Ministrul francez al economiei, Benoit Hamon, a cerut în septembrie creşterea salariilor germanilor pentru a se asigura o concurenţă echitabilă. El a acuzat Germania că este în căutarea unui avantaj nedrept faţă de restul Europei prin menţinerea plăţilor reduse în mod artificial şi a făcut un apel la următoarea coaliţie de guvernare pentru „fair-play“.
Un salariu minim este aşteptat să apară ca o politică de bază a următorului guvern german, cu partidul minoritar din coalitie – social-democraţii din Germania – considerat a fi exigent în punerea în aplicare a schemei salariale.
Între timp, Nicholas Spiro, directorul general al Spiro Sovereign Strategy crede că dezbaterile aprinse care vizează Germania şi care au atins apogeul săptămâna aceasta sunt oarecum „rătăcite“.
„Surplusul extern al Germaniei a avut foarte puţin de a face cu deceniile de gestionare fiscală defectuoasă din Grecia sau cu slăbiciunile structurale de lungă durată din Italia şi Franţa“, menţionează acesta.
Cu toate acestea, el recunoaşte că în timp ce naţiunile răvăşite din sudul Europei au făcut progrese uriaşe în acest domeniu, cu mari deficite de cont curent transformate în surplusuri ferme, Germania a făcut foarte puţin pentru a-şi reechilibra economia prin creşterea semnificativă a cererii interne.
Trimiteți un comentariu