BERD a vandut actiunile la pretul de 0,42 lei, cu 12,09% sub cotatia de
marti, dinaintea lansarii plasamentului privat prin care a scos la vanzare 0,81%
din titlurile OMV Petrom.
Totodata, pretul este cu 6,9% sub ultima cotatie de miercuri a actiunilor OMV
Petrom, de 0,4511 lei/titlu.
Plasamentul a inceput miercuri si s-a incheiat joi, la ora 15:45, iar
vanzatorul a avut optiunea de a majora volumul scos la vanzare.
Tranzactiile efective urmeaza sa fie operate in sedinta bursiera de vineri,
scrie Mediafax.
Discountul la care a vandut actiunile este similar celui acordat in urma cu
un an, cand BERD a vandut un pachet reprezentand 0,4% din titlurile OMV Petrom.
Atunci, institutia a incasat 84,9 milioane lei (18,8 milioane euro).
Informatia ca un investitor vrea sa vanda 0,81% din actiunile OMV Petrom s-a
raspandit inca de miercuri in piata de capital. Informatia a determinat o
corectie de aproape 5,6% pentru actiunile OMV Petrom, investitorii si brokerii
anticipand ca vanzatorul va ceda titlurile la un pret mai mic decat cel de la
bursa, iar unii cumparatori vor dori sa isi marcheze repede castigul si vor
plasa ordine de vanzare la preturi mai mici decat cele din piata anterior
aparitiei informatiei despre plasamentul privat.
Initial, unii brokeri au crezut ca pachetul de actiuni OMV Petrom a fost scos
la vanzare de Fondul Proprietatea, insa, ulterior, informatiile au fost
infirmate intrucat FP nu a anuntat aceasta operatiune, desi ea a inceput
miercuri.
Tranzactia a fost intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen
Capital&Investment si casa ceha de brokeraj Wood&Company.
BERD a devenit actionar al Petrom in 2004, pentru a sustine privatizarea
companiei nationale de petrol si gaze, cu o detinere de aproximativ 2,03%.
Implicarea BERD a avut rolul sa ofere Petrom sprijin institutional si sa ii
sustina cresterea. In iulie 2004, grupul austriac OMV a cumparat o participatie
majoritara de 51,01% la Petrom.
4 comentarii:
Aparenţa rezistenţei Bundesbank faţă de noile măsuri de relaxare monetară ale BCE s-a destrămat săptămâna trecută. Într-un discurs în faţa reprezentanţilor Asociaţiei Federale a Băncilor Cooperatiste din Germania, Jens Weidmann a încercat să justifice nivelul actual al dobânzii BCE prin necesitatea stimulării economiilor din zona euro. De asemenea, preşedintele Bundesbank a mai declarat că "deponenţii germani nu sunt discriminaţi", încercând să răspundă criticilor tot mai virulente din presă.
Dacă rezistenţa Bundesbank în faţa Consiliului Guvernatorilor din BCE s-a dovedit iluzorie, există un alt punct din agenda anticriză, unde propunerile bancherilor centrali din Germania s-au făcut auzite.
Este vorba de accelerarea aplicării cadrului pentru bail-in-ul băncilor europene. Conform unui articol recent de la Reuters, "ca urmare a cererilor Germaniei, legea UE privind utilizarea fondurilor creditorilor şi deponenţilor poate intra în vigoare din ianuarie 2015, cu trei ani înainte de termenul planificat", iar "cele mai urâte memorii ale crizei ar putea fi reînviate". Este de prisos să amintim că Franţa, Spania şi Italia şi-au exprimat puternic dezacordul, deoarece doresc înfiinţarea cât mai rapidă a uniunii bancare, pas indispensabil pentru "socializarea" datoriilor la nivel european.
Conform unui sondaj realizat de Institutul Ifop, popularitatea lui Hollande a scăzut cu trei procente în noiembrie, ajungând la 20 la sută.
În acest context, Marine Le Pen, liderul formaţiunii naţionaliste Frontul Naţional, a cerut duminică dizolvarea Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, şi organizarea de alegeri anticipate.
"Doar revenirea la urne, doar revenirea la popor ar permite ieşirea din această criză. Actualul Guvern nu mai are nicio legitimitate", a spus Marine Le Pen, al cărei partid este pe primul loc în sondajele efectuate în perspectiva scrutinului europarlamentar.
Concluzia "un pas periculos împotriva democraţiei, deoarece alegerile nu mai au nicio valoare" trebuia trasa cu vreo cateva zeci de ani in urma, acum e cam tarziu sa ne mai lamentam . Asa ca ori acceptam in continuare statutul de sclavi, ori incercam sa inlocuim capitalismul, asta neinsemnand nicidecum inca o intoarcere inapoi, ca in '89...
... nu capitalismul este problema, ci socialist-kapitalismul sau capitalismul de cumetrie ... spre exemplu UE intervine cu bail-in/out-uri pentru a salva bancile, pentru problemele populatiei intervine cu politia ... acest sistem nu este nici capitalism nici democratie ... acest sistem a preluat ce este mai rau din comunism si a pastrat ce este mai rau din capitalism ...
Trimiteți un comentariu