Fondul Monetar Internaţional (FMI) critică Germania pentru politicile economice de încurajare a exporturilor şi stimulare insuficientă a consumului, informează Mediafax.
La scurt timp după ce Trezoreria a afirmat într-un raport că excedentele comerciale ale Germaniei afectează recuperarea economică în Europa şi la nivel global, David Lipton, prim-adjunctul directorului general al FMI, a cerut de asemenea executivului de la Berlin să reducă surplusul comercial la "un nivel adecvat" pentru a ajuta alte state din zona euro să-şi diminueze deficitele, potrivit Bloomberg. "Reducerea deficitelor excesive din zona euro pur şi simplu nu poate avea loc decât dacă scad şi excedentele", a spus Lipton, într-un discurs la Academia Americană din Berlin.
Divergenţele privind influenţa Germaniei în politicile economice ale Europei, precum şi în alte regiuni, se suprapun scandalului diplomatic cauzat de dezvăluirile că SUA şi-au spionat aliaţii, inclusiv telefonul cancelarului Angela Merkel.
Lipton a cerut Germaniei să "privească imaginea de ansamblu la nivel global" în stabilirea politicilor. Cea mai mare economie din Europa, a fost anul trecut al treilea mare exportator la nivel global, cu livrări la extern de peste 1.360 de miliarde de euro.
Oficialii germani resping criticile Trezoreriei, afirmând că aceastea nu sunt justificate.
"Nu există dezechilibre în Germania care să necesite o corectare a politicilor noastre fiscale şi economice, adecvate susţinerii creşterii", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe de la Berlin.
FMI nu cere Germaniei să-şi schimbe modelul economic, ci doar să aducă cererea de consum în echilibru cu exporturile, prin încurajarea creşterii salariilor şi investiţii, a spus Lipton.
Germania a înregistrat anul trecut un excedent comercial de 188 de miliarde de euro, al doilea cel mai mare începând din 1950. Surplusul reprezintă însă 6,3% din PIB, în limita de 6,5% considerată acceptabilă de către FMI. Aproape 70% din exporturile Germaniei au avut ca destinaţie ţări europene.
2 comentarii:
Numărul muncitorilor portughezi care părăsesc ţara a atins un nou record anual, cu plecarea a 121 418 persoane – mai mult decât anteriorul record stabilit în 1966 când au plecat doar peste 120 000, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
În fiecare lună 10 118 persoane pleacă – mai ales în Franța, Luxemburg, Elveţia, Marea Britanie şi fosta colonie portugheză Angola – şi această tendinţă pare să continue, scrie Diário de Notícias.
Ziarul adaugă că “exodul de astăzi este diferit de cel din 1966”, când oamenii care au emigrat au fost mai ales muncitori fără studii superioare, care au trimis cea mai mare parte a banilor câştigaţi în Portugalia. Emigranţii de astăzi sunt în general tineri cu educaţie care pleacă pentru a lucra în alte ţări europene după ce au studiat pe cheltuiala statului portughez.
Într-un inteviu acordat publicației Die Zeit, comisarul european pe Justiție, Viviane Reding, menționează România și Ungaria printre țările în care statul de drept nu este respectat sau este chiar pus sub semnul întrebării. Este nevoie de o paletă mai largă de sancțiuni la nivel european pentru acest tip de situații, spune Reding. "În momentul de față, dacă o țară încalcă regulile statului de drept avem doar o singură posibilitate de a o sancționa, opțiunea nucleară. Putem priva statul respectiv de dreptul său de vot. Avem nevoie de alte mijloace, mai sofisticate. pentru că există deja un număr de state membre în care statul de drept este amenințat sau chiar pus sub semnul întrebării", crede Reding. Întrebată dacă printre statele la care face refeirre se numără România și Ungaria, aceasta răspunde: "Da, dar nu numai. În multe state membre ar fi bine să ne uităm mai îndeaproape la felul în care funcționează statul de drept".
Trimiteți un comentariu