Commisia Europeana a aprobat partial si orientativ ...

Comisia Europeană (CE) a aprobat realocarea a 240 milioane de euro către Programul Operaţional Regional (POR), a anunţat, ieri, Ministerul Fondurilor Europene.
Potrivit unui comunicat remis redacţiei, suma menţionată este realocată de la Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) şi de la Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). De la POS Transport au fost realocate către POR fonduri în valoare de 140 milioane de euro, iar de la POS Mediu fonduri în valoare de 100 milioane de euro.
"Decizia Comisiei Europene va avea un impact important asupra dezvoltării comunităţilor locale. Aşa cum am promis, aceşti bani vor fi folosiţi pentru a finanţa şcoli, spitale şi drumuri judeţene. Pentru şcoli şi spitale este alocată o sumă de 173 milioane de euro, iar pentru drumuri judeţene o sumă de 67 milioane de euro. Realocarea fondurilor către aceste domenii prioritare ale României va duce la creşterea nivelului de trai al românilor", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Comisia Europeana a anunţat decizia de aprobare a realocării propuse de Ministerul Fondurilor Europene în cadrul întâlnirii anuale cu Autorităţile de Management ale Programelor Operaţionale prin care România atrage fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru perioada de programare 2007-2013.
Programul Operaţional Regional, către care a fost redistribuită suma de 240 milioane de euro, este cel mai performant program, se mai arată în comunicat. Prin intermediul acestui program, România a atras până la data de 17 decembrie peste 1,64 miliarde de euro. În acelaşi timp, sumele solicitate Comisiei prin intermediul POR pentru a fi rambursate României, se ridicau la aproximativ 1,75 miliarde de euro. Astfel, rata de absorbţie curentă aferentă POR era de aproximativ 47%. Tot la data de 17 decembrie, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune era de peste 28%.
Ministerul Fondurilor Europene precizează că realocarea fondurilor nu afectează implementarea proiectelor aprobate deoarece sumele care au fost realocate nu erau contractate la nivelul POS Transport, respectiv POS Mediu. 

Oare la dobinda ????

ROMANIA va primi imprumut  fonduri în valoare de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), printr-un contract de finanţare pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 - decembrie 2015, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
Împrumutul a fost semnat pe 24 decembrie de către ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chitoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din ţara noastră, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.
"Împrumutul contractat de la BEI va contribui semnificativ la reducerea presiunilor pe bugetul de stat pentru asigurarea cofinanţării măsurilor din PNDR pentru perioada iulie 2013 - decembrie 2015 şi la creşterea gradului de absorbţie în cadrul acestui program, prin acoperirea unei porţiuni importante din contribuţia naţională pentru schemele selectate", se arată în documentul citat.
Astfel, conform sursei, vor fi eligibile la finanţare elementele componente ale unui număr de nouă măsuri selectate în cadrul Axelor 1, 2 şi 3, precum şi Axa 5 Asistenţa Tehnică din PNDR, pentru plăţi efectuate în intervalul iulie 2013 - decembrie 2015.
Contractul reprezintă "o sursă avantajoasă de finanţare a deficitului bugetului de stat pe termen lung, cu o maturitate de până la 15 ani, cu până la 5 ani graţie şi la costuri reduse, BEI fiind instituţie financiară a Uniunii Europene cu rating AAA", potrivit comunicatului. 

Grupul media german ProSiebenSat.1 Media AG a anuntat, luni, ca a vandut statiile pe care le detine in Romania si Ungaria, urmand sa se concentreze pe dezvoltarea operatiunilor sale din Germania, unde considera ca exista mai multe oportunitati de crestere, anunta Wall Street Journal si BroadbandTVNews.com. Primele informatii despre incheierea negocierilor pentru vanzarea Prima TV si a celorlalte posturi din Romania au aparut, pe plan local, in cursul zilei de vineri.

Preluarea Prima TV de catre Cristian Burci a fost anuntata, initial, pe 9 decembrie de Reportervirtual.ro, dar, contactat de HotNews.ro, omul de afaceri a dezmintit categoric informatia in acel moment. Vineri, Paginademedia.ro l-a citat pe Burci confirmand preluarea statiei.

• Cristian Burci este cel care a lansat postul prima TV in 1997. In 2000, SBS cumpara prelua majoritatea actiunilor, dar se retragea in 2001, iar in anii imediat urmatori postul era implicat intr-o afacere complicata cu Minsterul Transporturilor condus atunci de Miron Mitrea. Prima TV avea sa fie vanduta definitiv catre SBS, alaturi de Kiss FM, in 2005. In prezent, Cristian Burci este si proprietarul ziarelor Click! si Adevarul.

Potrivit anuntului citat de Wall Street Journal, omul de afaceri roman Cristian Burci a cumparat Prima TV, in timp ce compania elena Antenna Group a cumparat postul Kiss TV si statiile de radio Kiss FM, Magic FM, One FM, Rock FM. Posturile erau controlate prin intermediul companiei SBS Broadcasting.

In Ungaria, statiile TV 2, PRO4 si Super TV2, operate de ProSiebenSat.1 au fost preluate de management.

Wall Street Journal precizeaza ca valoarea tranzactiilor nu a fost facuta publica.

Broadbandtvnews.com citeaza o declaratie facuta de Theo Kyriakou, CEO Antenna Group, potrivit caruia:

"Sunt incantat ca am putut achizitiona aceste active care sunt lideri de piata intr-o tara semnificativa precum Romania. Ele constituie prima prezenta a Antenna in Romania si asteptam cu nerabdare sa lucram alaturi de management pentru a le dezvolta si mai mult. Antenna Group isi mentine angajamentul de a-si extinde prezenta in Europa de Sud-Est. Aceasta este cea mai noua etapa in strategia noastra de crestere".

• Antena Group este cel mai mare grup de media elen. Potrivit prezentarii de pe propriul site, Antenna Group a reusit una dintre cele mai profitabile investitii pe piata media internationala, anume preluarea statiei Nova Televisia din Bulgaria, in anul 2000, vandand-o ulterior companiei Modern Times Group pentru o suma de zeci de ori mai mare - 628 milioane de euro - in 2008.

Potrivit Broadbandtvnews.com, acordurile au fost semnate pe 20 si 21 decembrie. Toate tranzactiile vor fi finalizate in primul trimestru din 2014.

Inaintea retragerii din Romania, ProSiebenSat.1 a vandut, in urma cu un an, posturile pe care le detinea in zona scandinava catre compania Discovery, in timp ce operatiunile din Belgia si Olanda au fost vandute in 2011.

Potrivit Broadbandtvnews.com, grupul Antenna si-a anuntat interesul de a se extinde in zona dupa succesul pe care l-a inregistrat cu investitiile in statiile PRVA din Muntenegru, Planet TV din Slovenia si PRVA Televisija din Serbia.

Proiectele referitoare la gazele si petrolul de sist nu vor fi supuse procedurilor sistematice si repetate de evaluare cu implicarea institutiilor publice si a comunitatilor locale, au decis reprezentantii permanenti ai statelor membre la Uniunea Europeana. Astfel, ambasadorii, reuniti pe 20 decembrie, in Comitetul COREPER I, au decis sa autorizeze Presedintia Consiliului UE sa transmita Parlamentului European o scrisoare conforma primei lecturi legislative asupra unei propuneri a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Potrivit publicatiei naturalgaseurope.com, reprezentantii statelor membre la UE au convenit sa "mearga mai departe cu noua reglementare in privinta evaluarii impactului exploararii gazelor si petrolului asupra mediului, fara sa se citeze in mod special special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de sist, asa cum recomandase o comisie a Parlamentului European". Practic, publicatia arata ca in cadrul COREPER ambasadorii au decis sa nu ia in considerare doua amendamente aduse de europarlametari la proiectul de directiva initiat de Comisia Europeana.
Primul amendament prevede ca "in conformitate cu principiul precautiei", proiectele referitoare la gazele de sist si petrolul de sist, gazele din formatiuni compacte si metanul din straturile de carbune "sa fie supuse in mod sistematic evaluarii impactului asupra mediului". Un alt amendament face referire la o anexa a Directivei europene EIA, care cuprinde tipurile de proiecte pentru care trebuie facute informari intense ale comunitatilor locale si chiar ale comunitatilor statelor vecine care sunt afectate de acele proiecte, precum si obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile (centrale si locale) relevante. Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restrictii "explorarea, limitata la etapa ce implica utilizarea fracturarii hidraulice, si extractia titeiului si/sau a gazelor naturale capturate in straturi de sist care contin gaz sau in alte formatiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate si porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasa".
Practic, amendamentul neluat in considerare de COREPER ar fi insemnat faptul ca, printre altele, statele membre ar fi trebuit sa ia "masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la solicitarea de aprobare de dezvoltare" si in cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de sist".

Venitul salarial mediu net din regiunea București-Ilfov va cunoaște în 2014 cea mai mare creștere, de 119 lei față de un plus de 82 lei la nivel național. La polul opus, se va situa regiunea Nord-Est, unde creșterea venitului salarial mediu net va fi de doar 62 lei. Exprimarea majorărilor în valoare absolută este relevantă pentru majorarea venitului disponibil.

Astfel, dacă avem aceleași prețuri la nivel național și un consum similar la nivel de regiuni, suma care rămâne după achitarea facturilor și a produselor și serviciilor uzual necesare (alimente, haine, transport etc.) diferă semnificativ mai mult față de simplul raport dintre salariile încasate. Între 2013 și 2014, nu se va produce nici o schimbare notabilă în acest raport dacă se ia zona capitalei față de nord-estul țării ( se va înregistra tot cam 1,8 la 1).

Dacă privim pe termen lung, se poate observa cum reducerea decalajelor salariale în profil regional , derulată până în 2004, s-a inversat treptat iar împrăștierea salariilor la nivel național ar urma să se dubleze pe intervalul 2010 – 2017. De altfel, în 2017 toate regiunile ar urma să aibă venituri salariale sub cele din vestul țării și mult sub cele din zona Capitalei, aflată deja la nivelul UE ca nivel de trai dacă se ține cont de prețurile locale.

Preşedintele băncii centrale germane Bundesbank, Jens Weidmann, a avertizat împotriva 'calmului înşelător' care domneşte pe pieţele financiare, afirmând că în 2014 criza ar putea reizbucni.

'Desigur că în acest moment pieţele financiare s-au calmat', a declarat Weidmann pentru cotidianul Bild, subliniind că ' acesta ar putea fi un calm înşelător'. 'Criza poate reîncepe', a avertizat el, ca răspuns la o întrebare despre posibile scenarii pentru 2014, potrivit AFP.

'Fiecare trebuie să fie conştient de responsabilitatea sa', a adăugat bancherul. El a invitat, încă o dată, ţările europene să nu-şi diminueze eforturile pentru reforme. Apelul este valabil şi pentru Germania, a precizat el, indicând că aceasta trebuie 'să continue să se doteze pentru viitor'.Întrebat despre nivelul extrem de scăzut al dobânzilor în zona euro, Weidmann a estimat că ar trebui 'să se acorde atenţie pregătirii lor din timp' şi a subliniat importanţa 'riscurilor şi a efectelor secundare' ale tarifelor mici. AGERPRES.

Ministrul afacerilor externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat Ankara să facă lumină în ceea ce privește suspiciunile de corupție ce planează în prezent asupra guvernului turc. După cum declară Steinmeier într-un interviu acordat Bild, actuala situație este un "test" pentru democrația turcă, informează AFP, citată de Agerpres.

"Avem încredere în capacitatea statului turc de a face lumină în ceea ce privește suspiciunile de corupție care planează în prezent, fără a distinge persoane", a declarat pentru ediția duminicală a cotidianului Bild șeful diplomației germane, care și-a preluat recent funcția. Capacitatea Ankarei de a elucida problema "va avea valoare de test pentru orice politică ce se revendică dintr-un stat de drept", a continuat Steinmeier.

"Noi, germanii, urmărim cu mare atenție evoluția evenimentelor de la Ankara și Istanbul', a mai spus ministrul, calificând Turcia drept "partener foarte important" pentru Berlin. "În Orientul Mijlociu (OM), o regiune marcată de crize și conflicte, avem nevoie de o Turcie foarte puternică, în calitate de pol de stabilitate spre interior și spre exterior", a mai spus Frank-Walter Steinmeier.

Germania numără cea mai mare comunitate turcă din afara Turciei, de circa 3 milioane de persoane. 

Credeti ca ar trebui să ne aşteptăm la o revoltă populară? În orice caz, ea nu va veni "nici din partea partidelor politice, nici din partea sindicatelor", ci mai degrabă din partea unor persoane obişnuite "care nu s-au gândit vreodată că vor face aşa ceva", comenta recent cotidianul grec Kathimerini, referindu-se la situaţia din Grecia. Acest comentariu ilustrează însă ameninţarea care apasă asupra democraţiilor europene, unde mai multe ţări trăiesc un paradox: indicatorii lor economici incită la optimism, dar şomajul şi sărăcia afectează viaţa zilnică a locuitorilor.

Această "criză după criză" alimentează corporatismul şi populismul, cu câteva luni înaintea alegerilor europene.

Chiar în Franţa, unde nu a fost necesar să se recurgă la un plan de ajutor european, contrar Greciei, Spaniei, Italiei, Irlandei sau Ciprului, creşterea şomajului, planurile sociale şi creşterea impozitelor au generat recent mişcări de contestare spontane şi cu forme multiple. Eforturile preşedintelui François Hollande de a reforma în linişte ţara sunt atacate din toate părţile - unii considerându-le insuficiente (ca agenţia Standard & Poor's care a redus din nou ratingul ţării), iar alţii ca mergând prea departe. Ca urmare a acestei situaţii, popularitatea preşedintelui a scăzut drastic, în timp ce Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a crescut în sondaje. În Spania, unde partea cea mai rea a crizei pare să fi trecut odată cu ieşirea, anunţată pentru ianuarie, din planul de ajutor european - la fel ca şi pentru Irlanda - şi cu o reluare timidă a creşterii, şomajul, mai ales în rândul tinerilor, rămâne foarte ridicat.

"O ameliorare? Nu se vede", asigură Manuel Moreno, în vârstă de 34 de ani, care tocmai şi-a pierdut locul de muncă într-o organizaţie umanitară din Madrid.

"După criza din anii '90, a fost nevoie de 15 ani pentru a vedea o ameliorare. Cu această criză, care este şi mai rea, este posibil să nu vedem nimic înainte de 20 sau 25 de ani", se teme el.

De fapt, nu este aşteptată nicio scădere a numărului de şomeri (în prezent mai mult de o persoană din patru active) înainte de 2015 în Spania, potrivit Comisiei Europene, iar 21,6 la sută dintre spanioli riscă să fie afectaţi de sărăcie. O descindere în infern silenţioasă, deoarece mobilizarea în stradă este tot mai slabă.

Descurajarea se simte şi în Grecia, unde la 6 noiembrie, în ziua de grevă generală, sindicatul GSEE din domeniul privat a luat decizia, inedită, de a-şi anula marşul de la Atena, din cauza numărului redus de participanţi.

Cele două mari sindicate din public şi privat sunt desconsiderate pentru că sunt percepute drept "reprezentanţii Pasok", partidul socialist aflat la putere alături de conservatori, analizează politologul Ilias Nikolakopoulos.

Pentru prima dată în ultimii şase ani, Atena prevede o ieşire din recesiune în 2014. Acest rezultat este atribuit creditorilor internaţionali (UE, BCE şi FMI), care au impus Greciei măsuri de austeritate: reducerea salariilor şi pensiilor, creşterea impozitelor. Dar cu un şomaj în creştere cu 27,6 la sută (55 la sută în rândul tinerilor), pentru greci nu se întrevede nicio ameliorare.

"Când datoria a explodat în 2010, nimic nu s-a mişcat timp de un an. Concedieri puţine, plafonarea şi chiar creşterea salariilor! Este acelaşi lucru cu această pretinsă ameliorare economică. Pe când nişte efecte pozitive pentru populaţie?", se întreabă jurnalistul Polydefkis Papadopoulos. "Grecii se adaptează, mai bine decât alţii, dar există riscuri de explozie", potrivit lui.

Guvernul de coaliţie nu are decât patru voturi care îi garantează majoritatea în Parlament. Iar un succes al partidului neonazist Zori Aurii, în creştere în sondaje (la 10 la sută), la alegerile municipale şi europene din primăvară, va destabiliza clasa politică.

În Italia, care ar putea ieşi molcom din recesiune anul viitor, populiştii sunt şi ei în alertă pentru alegerile europene. În particular, mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, din ce în ce mai critic faţă de o Europă acuzată de neputinţă în privinţa imigraţiei şi şomajului.

În ceea ce priveşte Portugalia, constrânsă la sacrificii enorme de troică, ea afişează o creştere economică şi o scădere a şomajului, în orice caz pe hârtie: numeroase persoane rămase fără loc de muncă au renunţat să se mai înregistreze.

În 2014 vor avea loc noi reduceri de salarii pentru funcţionari.

"Se dă o mare bătălie: cea a unei Europe a popoarelor împotriva unei Europe a populismului", a avertizat preşedintele Consiliului italian, Enrico Letta, înaintea alegerilor europene din mai.

"Lupt pentru o Europă care înţelege că se poate muri de austeritate şi că doar linia austerităţii îi va face câştigători pe «Le Pen» (în Franţa) şi pe eurosceptici ca Grillo, la noi".

"Având în vedere recenta declaraţie a comisarului european Viviane Reding despre lupta împotriva corupţiei din România, aş dori să-i reamintesc modul în care şi anul trecut s-a inflamat fără să aibă la dispoziţie toate informaţiile şi modul periculos pentru un oficial european în care a preluat fără ezitare formula fabricată de propaganda lui Traian Băsescu de  lovitură de stat.

Noi, Uniunea Social Liberală, nu favorizăm corupţia, spre deosebire de regimul de dinaintea noastră, care a avut tot sprijinul popularilor europeni şi ale cărui abuzuri nu au stârnit niciun fel de reacţii din partea unor oficiali precum Viviane Reding. Declaraţia de acum a comisarului Reding este una de campanie electorală!.

Guvernul a anunţat deja că toate modificările vor fi discutate inclusiv cu Comisia Europeană, deci doamna comisar Reding nu are de ce să fie îngrijorată. România este un stat de drept, iar lupta împotriva corupţiei va continua.

Efectul amânării majorării accizelor la carburanţi va fi analizat după primele trei luni, însă eventualele pierderi la buget nu pot fi reglate decât prin rectificare, care poate fi efectuată numai în semestrul al doilea, rectificare bugetară care, în aceste condiţii, poate fi negativă, a apreciat premierul Ponta.
"O să facem calculele după primele trei luni şi o să vedem dacă este vorba de venituri suplimentare, preşedintele României aprecia că o să avem venituri suplimentare din alte taxe. Dacă se va constata că nu există venituri suplimentare, prima rectificare este în luna iulie şi doar atunci pot fi realocaţi banii", a spus Ponta.
Domnia sa a reiterat că şeful statului a transmis că nu va fi creat un gol de venituri în buget prin amânarea majorării accizelor deşi lui, ca premier, cifrele îi indică exact contrariul.
"Să sperăm că are dânsul dreptate. Eu, pe cifre, mi-a rezultat că se creează, dar preşedintele, care le ştie pe toate mai bine, să sperăm că de data asta a avut dreptate. A fost, însă, o miză strict politică, nu are nicio legătură cu cifrele pentru preşedinte. Dar nu există decât două variante după 1 iulie: ori constatăm încasări suplimentare sau cheltuieli mai mici, ori facem o rectificare negativă", a afirmat Ponta.  Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că sunt necesare măsuri care să compenseze veniturile pierdute de stat prin amânarea creşterii accizei la carburanţi, arată sursele de presă. Astfel, o misiune a Fondului va veni în Capitală, în luna ianuarie, pentru discuţii cu autorităţile, vizând combinarea primelor două evaluări ale acordului stand-by.
     "Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie", potrivit unei declaraţii de presă transmisă azi de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează sursele de presă. FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată "un pas binevenit".
Ponta, întrebat de unde va acoperi banii pierduţi prin amânarea majorării accizei: "De la Preşedinţie" - Veniturile pierdute prin amânarea creşterii accizei la carburanţi vor fi acoperite din bugetul Administraţiei Prezidenţiale, potrivit premierului Victor Ponta, care argumentează măsura prin faptul că preşedintele Traian Băsescu a afirmat că există bani prin care amânarea accizei să fie compensată. Întrebat cum va acoperi golul de venituri rezultat din amânarea majorării accizei la carburanţi, conform recomandării FMI, premierul a răspuns: "De la Administraţia Prezidenţială, că domnul preşedinte a spus că sunt bani", transmit sursele de presă. Legea bugetului pe 2014 a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Premierul Victor Ponta a anunţat că introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi va fi amânată cu trei luni, până la 31 martie 2014. 

JOS DIKTATURA NAZISTA DE LA BRUXELLES - Cerem iesirea Romaniei din UE !!!

Comisarul Vivianne Reding are principala responsabilitate pentru oprirea publicaţiei online Presseurop. Acest proiect, început acum patru ani şi jumătate, este blocat de comisarul UE Reding pe motivul lipsei de fonduri . Reding nu a mai dat nicio şansă publicaţiei de a continua activitatea după 20 decembrie 2013 , blocând licitaţia pentru o noua finanţare.Presseurop asigura zilnic apariţia în zece limbi, inclusiv în română, a celor mai interesante articole din presa europeană, fiind cea mai vizualizată platformă media din interiorul UE. La asigurarea recenzării, traducerii şi vizualizării articolelor din circa 200 de titluri din presa europeană au participat din 2009 până acum, o sută de jurnalişti.
Editorialui din ultima ediţie este intitulat "La revedere".
Reding este cunoscută pentru adversitatea pe care o manifestă faţă de părerile critice ale presei, propunând măsuri de reglementare suplimentare în media din Romînia. Comisarul pentru Justiţie şi libertăţi cetăţeneşti refuză de două luni să răspundă întrebărilor pe care JURNALUL NAŢIONAL i le-a adresat într-o scrisoare deschisă.

CEREM IESIREA ROMANIEI DIN U.E. - Jos dictatura nazista de la Bruxelles !!!

Articol semnat de Viviane Reding și Olli Rehn, vicepreședinți ai Comisiei EuropeneFinalul unui an este întotdeauna un moment de bilanț. La sfârșitul lui 2013 putem privi în urmă la anul în care UE a început să iasă din recesiune. Încă fragili, dar perfect vizibili, primii „muguri” au început să apară. Este clar că vremurile sunt în continuare grele pentru mulți cetățeni europeni. La intrarea în noul an însă, europenii au mai multe motive să se simtă încrezători și să răsufle ușurați.

Nu cu mult timp în urmă, numeroși erau cei care credeau că pericolul destrămării zonei euro era unul real. De fapt, nu doar că nu vor exista mai puține țări care folosesc moneda euro, ci, de la 1 ianuarie 2014, țărilor din zona euro li se va mai alătura una: Letonia. Ea va deveni astfel a optsprezecea țară care adoptă moneda noastră comună. În urmă cu numai doi ani, Letonia depășea, cu sprijinul unui program UE-FMI, o foarte gravă recesiune. Astăzi, economia sa prezintă cea mai rapidă rată de creștere din UE.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.

Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.

Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.

Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.

În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.

Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.
Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.

Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.

Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi a fost negociată cu FMI şi Comisia Europeană în luna noiembrie.

Pe 9 decembrie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii. Şeful guvernului a adăugat că au avut loc discuţii informale cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene pe această temă, iar ministrul Bugetului, Liviu Voinea a plecat la Bruxelles să negocieze cu Comisia Europeană măsura.  Premierul a adăugat că l-a informat de preşedintele Băsescu şi pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu despre această decizie.

”Domnul Voinea a plecat la Bruxelles cu o anumită misiune din partea mea, de a avea un acord final al CE pentru ca acciza de 7 cenţi să o aplicăm doar la benzină. Vrem să amânăm cu trei luni introducerea accizei astfel încât efectul asupra bunurilor de consum să nu fie imediat, urmând să găsim soluţii dacă putem în continuare doar pentru motorină să avem un regim fiscal special. Nu e nevoie să redeschidem legea bugetului prin recalcularea anumitor parametri de deficit. Putem acoperi cele trei luni, după care la începutul anului vedem care e efectul”, a spus Ponta, adăugând că ”primele semnale sunt că va fi de acord Comisia”.

Premierul a spus că acciza la benzină va fi menţinută. ”Acciza la benzină rămâne, nimeni nu transportă marfa pe benzină”, a arătat el referindu-se la protestele transportatorilor.

Şeful guvernului a comentat totodată că, în ceea ce-l priveşte, nu şi-ar dori deloc introducerea accizei suplimentare la carburanţi. ”Să vă spun cinstit: dacă pot să nu o introduc, n-aş introduce-o deloc”, a spus Ponta.

Republica Moldova care vrea să se unească cu România va fi o fundătură a Uniunii Europene. De această părere este vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî, citată de UNIMEDIA.

„Eu am lucrat patru ani la Bruxelles. Eu îi cunosc pe acești oameni. Politicienii europeni sunt duri și reci. Pentru dânșii România nu este în centrul atenției, ci se află undeva departe la periferie. Iar Republica Moldova care vrea să se unească cu România, îi am în vedere pe liberali, de fapt, niște outsideri, va fi o provincie îndepărtată, o fundătură a Uniunii Europene. Mi-e groază să mă gândesc la așa ceva”, a declarat Dmitri Rogozin.

Colegii "gingavei prezidentiale" (EBA) se dau si ei in spectacol etalind prostia fara rusine ...

 

Statele membre ar trebui sa isi dezvolte capacitatea de aparare iar aceasta sa poata fi la dispozitia Uniunii, au agreat liderii europeni.Premierul britanic David Cameron a declarat raspicat ca nu va sustine nimic ce ar putea semana cu o "armata europeana". "Trebuie sa pastram o demarcare corecta intre cooperare, ceea ce este un bine, si capacitati militare la nivelul UE, ceea ce este gresit".... BRAVO U.K. ! In rest , imbecilii la vedere !

Premierul Victor Ponta a admis ca, in cazul modificarilor aduse de parlamentari Codului Penal, a fost o lipsa de consultare cu CSM, ministrul Justitiei si Comisia Europeana, dar s-a aratat convins ca, in urma acestor consultari, forma finala a legii va fi acceptata la Bruxelles.
"E foarte clar ca a fost o lipsa de consultare cu CSM, cu ministrul Justitiei si cu Comisia Europeana. Am spus foarte clar ca nu putem adopta legislatia fara sa avem consultari, dar, in cele din urma, Parlamentul trebuie sa respecte doar Constitutia, si acest lucru este mereu foarte dificil cand avem o campanie electorala inaintea noastra," a declarat, vineri, premierul Victor Ponta, intr-un interviu acordat postului de radio France Inter, citat de Mediafax.

Intrebat daca astfel nu se incearca "albirea" acestui vot dat de parlamentari, premierul a aratat ca forma finala a legii va respecta standardele europene.

"In realitate, nu stiu cum s-a intamplat cu proiectul de lege, desi sunt un fost magistrat si cunosc procedurile, dar sunt sigur ca, in urma consultarilor, forma finala a legii va fi acceptata de Comisia Europeana, nu insa si de opozitie, acest lucru va fi imposibil", a spus Ponta. El a recunoscut ca in Romania exista inca problema coruptiei politice, dar a precizat ca exista rezultate importante in combaterea fenomenului.

"Din nefericire, la noi se amesteca coruptia si lupta institutionala, care exista, cu batalia politica. La noi e foarte usor sa spui ca adversarul politic e corupt", a sustinut Victor Ponta.

JOS GUVERNUL INCOMPETENTILOR, MINCINOSILOR SI NECOPTILOR - JOS PONTA!!!!

Aproape 10,000 de persoane participă la un miting în Bucureşti, organizat pe reţelele de socializare pentru comemorarea victimelor de la Revoluţia din 1989 . Oamenii au ieşit pe carosabil şi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii, iar apoi au plecat în marş spre Piaţa Victoria. Ulterior ei au mers în marş spre Piaţa Revoluţiei.

Manifestanţiii s-au adunat, în jurul orei 17.00 cu bannere şi steaguri tricolore, atât în zona fântânii de la Universitate, cât şi pe trotuarul de la Teatrul Naţional. În mijlocul lor a venit, cu un steag, şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care a fost însă apostrofat de câţiva manifestanţi şi obligat să iasă din mulţime....Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare, pe internet circulând şi un manifest denumit "Declaraţia de la Bucureşti. 21 decembrie 2013", în care se cere, printre altele, demisia Guvernului şi a şefului statului, "abrogarea" noilor modificări aduse Codului penal şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri şi a fracturării hidraulice. Printr-un alt anunţ, oamenii au fost chemaţi să aprindă o lumânare în memoria eroilor căzuţi în Revoluţie şi să refacă, simbolic, baricada de la Intercontinental din 21 decembrie 1989.

Aproximativ 2.000 de oameni au protestat în Capitală şi duminica trecută, pentru menţinerea ordinii fiind mobilizaţi 600 de jandarmi. Manifestaţia, neautorizată, a fost marcată de incidente după ce o parte a protestatarilor au blocat bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei, iar apoi au încercat să forţeze cordonul de jandarmi din faţa sediului Guvernului. Cinci protestatari au fost ridicaţi şi amendaţi cu câte 500 de lei.

În aceeaşi zi în care autorităţile europene au căzut de acord asupra cadrului de soluţionare a problemelor bancare prin bail-in, cotidianul german Handelsblatt publica rezultatele unui studiu de la Standard and Poor's, în care se arăta că "primele 50 de bănci din Europa mai au nevoie de capital suplimentar de circa 110 miliarde de euro, astfel încât să fie eliminat pericolul reducerii ratingurilor", din care 50 de miliarde îl reprezintă necesarul de capital al băncilor din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.

Dar periferia nu este singura cu probleme. În Austria, guvernul a majorat capitalul băncii naţionalizate Hypo Alpe- Adria-Bank International cu încă 800 de milioane de euro săptămâna trecută, cheltuielile publice pentru susţinerea Hypo ridicându-se până la 3,6 miliarde de euro în ultimii cinci ani. Banca centrală presează guvernul să aloce sumele necesare deoarece "există riscul unui faliment necontrolat" al băncii naţionalizate, cu efecte deosebit de grave asupra sistemului bancar, iar costul acestuia poate ajunge până la 26 de miliarde de euro, conform unui articol din ediţia online a revistei Profil.

Cadrul de bail-in spune că deponenţii garantaţi (n.a. cei cu depozite de până la 100 de mii de euro) nu vor fi afectaţi de noile măsuri. Chiar aşa?

Conform raportului anual pentru 2012 de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, resursele alocate pentru garantarea depozitelor de la noi erau de 2,9 miliarde de lei, reprezentând 1,9% din valoarea lor totală. Altceva este, însă, mult mai interesant: "Comparativ cu alte state membre ale UE, un astfel de nivel al gradului de acoperire a expunerii plasează FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor cu cele mai mari valori ale acestui indicator".  Şi atunci, cum pot garanta autorităţile europene că bail-in-ul se va opri la pragul anunţat? Nu pot, mai ales că au ales să ignore adevărata cauză a problemelor actuale: instabilitatea sistemului bancar este dată de existenţa rezervelor fracţionare, pe fondul unui "standard" monetar de hârtie, care este "gestionat" de băncile centrale. Limita de creştere în acest context a fost atinsă prin explozia necontrolată a creditării, după zeci de ani de transfer a bunăstării viitoare în prezent. Deci bail-in-ul nu este o chestiune de "dacă", ci de "când", iar costurile cele mai mici vor fi cele care vor ajunge pe prima pagină a ziarelor.

Adevăratele costuri vor fi cele asociate adâncirii neîncrederii în sistemul bancar, coroborate cu cele sociale şi materiale, determinate de subminarea gravă a procesului de formare a capitalului şi, implicit, a noilor locuri de muncă. Cu autorităţi scăpate de sub controlul votului democratic, Europa riscă să se întoarcă în vremurile când bunăstarea era doar un vis frumos şi jaful instituţionalizat era la ordinea zilei.(sursa bursa)

Bursa :DOI FRAŢI DE CRUCE ROŞIE

Nerabdător să ne distrugă sistemul bancar şi afacerile, ministrul bugetului Liviu Voinea şi-a exprimat dorinţa, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului extraordinar ECOFIN, de miercuri, 18 decembrie, ca furtul banilor depuşi în bănci prin mecanismul de "bail-in" să devină legal cât mai curând şi să fie efectiv de la întâi ianuarie 2016.
Întrucât avem norocul să nu facem parte, încă, din Zona Euro, prevederile stupefiante adoptate de UE în privinţa confiscării depunerilor din bănci, pe modelul din Cipru, nu ni s-ar aplica, dacă nu am adera la proiectata Uniune bancară a continentului.
Dar preşedintele Traian Băsescu este, conform propriilor spuse, un entuziast al Uniunii bancare.
Sinteza nerăbdării lui Voinea cu entuziasmul lui Băsescu ne condamnă să urmăm destinul stupid rezervat Europei de cele mai întunecate minţi financiare ale Uniunii Europene; în faţa pericolului să ne fie şterpeliţi banii din bănci, ni-i vom retrage, în masă, căutând o altă soluţie de păstrare a agoniselii, iar afaceriştii vor căuta să-şi deschidă conturi pe alte meleaguri decât cele europene.
Culmea ironiei, acestui mecanism i-a fost acordat titlul de "mecanism de salvare a băncilor", ca şi când ele ar mai putea fi salvate când le fuge clientela.
Dar cinismul autorităţilor europene este cel mai manifest în felul în care măsura a fost anunţată, miercurea trecută, de comisarul european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier, care, triumfător, a spus că nu va mai fi necesar ca băncile să fie salvate din banii tuturor cetăţenilor (că, adică, nu toţi cetăţenii fiind depunători la bănci, rezultă că i-ar fi scutit să mai fie furaţi, când bugetele ţărilor le varsă contribuţiile în băncile falite).
Barnier minte: finanţarea băncilor falite cu banii bugetului nu a fost exclusă, ci doar a fost deschis şi buzunarul depunătorilor, care, acum, vor fi furaţi de bănci şi direct, ca depunători, dar şi prin buget, în calitate de cetăţeni contribuabili.
Interesant este că minciuna prinde la public.
În afară de BURSA, presa românească nu a reflectat acest eveniment epocal, al trecerii de la civilizaţia creditului la civilizaţia furtului; publicaţiile care-şi zic "de specialitate", au înghiţit găluşca lui Barnier, spunând că "bail-in"-ul este o soluţie de despovărare a cetăţenilor de falimentele băncilor.
La Orwell, un personaj anunţă, bucuros: "Ai văzut, au crescut raţia de ciocolată de la 40 de grame, la 30 de grame!" Da, trăim orwellian, dar stupiditatea europeană îi excede imaginaţia - este realitatea noastră.
     Să fim mândri!
     La mulţi ani! 

MAKE

Ratele creditelor neperformante ar putea creşte în trimestrul al patrulea, după ce BNR a iniţiat o reevaluare a clasificării creditelor şi provizionării, notează Fitch.

Riscurile legate de ponderea ridicată a creditelor în valută nu se vor tempera curând, având în vedere că o mare parte din aceste împrumuturi reprezintă credite de consum pe termen mediu sau ipotecare pe termen lung, iar creditarea, predominant în monedă locală, merge greu în prezent, se arată în raport.

Fitch consideră că ratele de adecvare a capitalului vor scădea la finele acestui an, din cauza necesităţii constituirii de provizioane suplimentare, dar se vor stabiliza ulterior.

Ratele de adecvare a capitalului reglementat sunt în prezent, în România, cu 2-3 puncte procentuale sub nivelurile IFRS (calculate conform stantardelor internaţionale de raportare financiară), pe fondul mecanismelor prudenţiale (rezerve mai ridicate) impuse de autorităţile române, notează Fitch. Agenţia anticipează ca această diferenţă să se restrângă pe măsură ce nivelul rezervelor obligatorii va fi redfus.

Totodată, profilul de finanţare al sectorului bancar românesc se îmbunătăţeşte treptat, raportul credite-depozite coborând cu aproximativ 10 puncte procentuale în trimestrul al treilea raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, la 108%.

Lichiditatea în lei este "confortabilă", în timp ce deficitul de finanţare în valută este încă semnificativ, însă se închide treptat.

Veniturile din dobânzi şi veniturile totale ale băncilor vor fi probabil afectate de scăderea dobânzilor la lei, revenirea întârziată a creditării şi focusarea băncilor pe sursele locale de finanţare, anticipează agenţia de rating.

Deşi apariţia de noi credite neperformante este aşteptată să încetinească anul viitor, provizioanele vor rămâne probabil la un nivel ridicat, având în vedere necesitatea de creştere a ratei de acoperire a creditelor neperformante existente. În acest context, băncile se vor concentra pe eficientizarea cheltuielilor şi realizarea e economii, ceea ce ar putea conduce la "repoziţionarea" unor instituţii de credit şi chiar la consolidări în sectorul bancar. Perspectiva sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est este una stabilă, afectată de o revenire economică fragilă şi probleme cu calitatea activelor pe unele pieţe. În România şi Ungaria continuă să fie predominante riscurile negative, in timp ce băncile din Polonia, Cehia şi Slovacia vor continua să aibă performanţe mai bune faţă de alte ţări. Fitch atribuie României ratingul "BBB-", cu perspectivă stabilă. BCR şi BRD, cele mai mari bănci din România, sunt notate cu calificativul "BBB+", de asemenea cu perspectivă stabilă. Banca Transilvania are ratingul "BB-", cu perspectivă stabilă, iar UniCredit Ţiriac Bank "BBB", cu perspectivă negativă. Garanti Bank România are calificativul "BBB-", cu perspectivă stabilă, iar ProCredit Bank este notată de Fitch la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă.

Despre nasul lui Ponta - prima casatorie

DEŞI ARE DOSAR PENAL, Constantin Iacov - director adjunct interimar la FNGCIMM

BURSA 19.12.2013 După revocarea conducerii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţia are, provizoriu, noi administratori şi executivi, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Însă interimarii nu sunt nici ei fără pată, după cum spun unele voci. 

Conform surselor noastre, de câteva zile, funcţia de director general adjunct al FNGCIMM este ocupată de Constantin Iacov, fostul preşedinte acţionar al echipei de fotbal FC Naţional, care, printre altele, are şi un dosar penal.

Astfel, se ridică cel puţin o problemă morală şi etică în numirea lui Constantin Iacov în consiliul de administraţie, fie el şi provizoriu, al FNGCIM, opinează unele voci.

Presa a relatat că, între anii 1997 şi 2000, Constantin Iacov a fost judecat pentru mai multe infracţiuni (violare de domiciliu, distrugere şi lovire) şi condamnat la şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost apoi suspendată condiţionat, pentru o perioadă de încercare de doi ani şi jumătate.
Numele său a apărut şi în dosarul transferurilor din fotbal.

Noul preşedinte director general al instituţiei este Silvia Niţu-Ciornei.

Posturile de la FNGCIMM vor trebui ocupate definitiv printr-un examen, conform prevederilor legale, care se pare că se va ţine în primăvara anului viitor.
La începutul lunii trecute, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în calitate de reprezentant al acţionarului unic, Statul român, al FNGCIMM, a hotărât revocarea lui Aurel Şaramet din funcţia de director general/preşedinte al Consiliului de administraţie (CA) al Fondului, precum şi a altor membri ai CA.
În anul 2012, numele lui Aurel Şaramet a fost implicat într-un scandal legat de mai multe fraude bancare.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 109/2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, membrii CA ar trebui să aibă o anume pregătire profesională şi să nu fi încălcat prevederile legii 656/2002 (pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism). 

ARTICOL BUN DIN ziarul bursa

Statele membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns, miercuri noapte, la un acord privind salvarea băncilor falimentare prin bail-in, adică prin folosirea banilor deponenţilor cu sume de peste 100.000 euro, anunţă Financial Times.

Înţelegerea la care au ajuns oficialii europeni prevede, totodată, ca guvernele să îşi păstreze în continuare posibilitatea de a interveni pentru a salva băncile de la colaps (bail-out - salvarea băncilor prin taxele şi impozitele plătite de contribuabili), însă doar în situaţii excepţionale, precizează publicaţia britanică.

Gunnar Hokmark, negociatorul principal din partea Parlamentului European, a declarat: "Avem acum un sistem de recapitalizare puternic, care trimite un mesaj clar că acţionarii băncilor şi creditorii vor fi cei care vor suporta pierderile, nu contribuabilii. În acelaşi timp, am stabilit, de asemenea, reguli clare pentru gestionarea cazurilor excepţionale, cum ar fi situaţia în care stabilitatea financiară globală ar fi pusă în pericol".

Noile reguli urmează să se aplice în UE din 2015, în timp ce prevederile vizând implicarea creditorilor cu prioritate la plată vor deveni active din 2016, cu doi ani mai devreme decât luau iniţial în calcul miniştrii europeni de finanţe.

"Cu noile reguli, cheltuielile publice masive pentru salvarea unor bănci vor deveni în sfârşit o practică a trecutului", a declarat comisarul UE responsabil de reforme, Michel Barnier.

Întrebarea care se pune în acest context este: cu ce preţ vine această noutate? "În ambele cazuri, vorbim de banii cetăţenilor; la bail-out se iau din taxele plătite de ei la stat, la bail-in, după se trece de creditori, se confiscă economiile deponenţilor din bancă", ne-a spus analistul Călin Rechea.

     *  Alin Iacob: "Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out"

     Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), consideră că atât timp cât posibila confiscare din depozite vizează pe acei clienţi care au sume de peste 100.000 euro, nu ar trebui să ne facem griji. Domnia sa ne-a declarat: "Bail-in nu înseamnă salvarea băncilor cu banii deponenţilor.

     Din perspectiva mea, banii deponenţilor garantaţi nu sunt afectaţi de bail-in. Am mai auzit undeva că bail-in ar însemna confiscarea banilor tuturor deponenţilor, dar nu este aşa. Garanţia de 100.000 euro se aplică atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice. Aceşti deponenţi nu au motiv pentru care să îşi facă griji. În rest, bail-in vizează, spre deosebire de bail-out, care presupune aruncarea răspunderii şi responsabilităţii suportării eşecurilor bancare către plătitorii de taxe şi impozite, ca cei sacrificaţi să fie cei în relaţia cu banca respectivă, angajaţii, acţionarii. Bail-in este o filosifie de moralitate: plătesc cei aflaţi în zona de relaţie a băncii, iar deponenţii cu sume negarantate sunt doar unii din cei care plătesc. Eu nu m-aş alarma deloc din cauza acestei veşti. Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out.

     Pentru utilizatorul român de servicii financiare, cel mai important ar fi, lăsând la o parte uniunea bancară, res¬pectarea regulamentelor europene, care, din păcate, cam şchiopătează în România, în ceea ce priveşte implementarea şi respectarea lor.

     Peste 99% din depozitele din România sunt garantate. Vorbim de nişte sume care nu sunt relevante. Or fi câţiva care au griji, dar majoritatea oamenilor sunt în limita extrem de decentă a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar - FGDB. De fapt, această decenţă dată de plafonul de 100.000 euro se datorează faptului că suntem membri ai Uniunii Europene.

     Dacă ne-am uita retrospectiv în istorie, la începutul anilor 2000 pragul de garantare era de câteva mii de dolari, iar înainte de aderare, dacă nu mă înşel, era de 20.000 euro. Suntem o ţară săracă, dacă privim în comparaţie cu media europeană, aşa că nu avem motive să ne facem griji. Dis¬cuţia care îi priveşte pe deponenţii negarantaţi, în România, este o problemă care aproape nu există".

     *  Dragoş Cabat: "Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noastră şansă"

     Sistemul bancar autohton are nevoie de o uniune bancară, altfel nu are şanse de supravieţuire, potrivit analistului financiar Dragoş Cabat. Domnia sa ne-a declarat: "Până la urmă, dacă eşti într-un club, trebuie să fii ca toţi ceilalţi. Nu cred că avem vreo şansă de unii singuri să supravieţuim pe termen lung. Deponenţii români, care au mulţi bani în bănci sunt puţini, doar câteva sute. Restul, cei care au sume mici, care oricum sunt garantate, nu ar avea de ce să se teamă. Sunt foarte puţini oameni care ar putea suferi. Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noas¬tră şansă".

     *  Călin Rechea: "La noi sunt şanse mari să se confişte şi din conturile garantate"

     Un bail-in în ţara noastră va afecta şi deponenţii negarantaţi, ne-a trans¬mis analistul Călin Rechea. Potrivit domniei sale, într-adevăr, sunt puţini clienţi care au sume mari în bănci, însă, tocmai pentru că sunt prea puţini şi au sume insuficiente pentru a salva o bancă, există un scenariu potrivit căruia un bail-in ar putea apela inclusiv la banii clienţilor cu sume garantate, de până în 100.000 euro. Statele UE au convenit să introducă fonduri de lichidare sau taxe cores¬punzătoare, care să constituie în următorul deceniu rezerve echivalente cu 1% din depozitele garantate, circa 70 de miliarde de euro la nivel comunitar.

Regulile convenite trebuie să asigure cadrul reorganizării sau lichidării la nivel naţional a băncilor cu probleme. Reglementările vor fi aplicate de o autoritate centrală în uniunea bancară a zonei euro - structură aflată încă în stadiu de negociere.

Începând din 2016, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi unii deponenţi vor putea fi forţaţi să contribuie la costurile de reorganizare sau lichidare. Depozitele asigurate până în limita de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depozitele persoanelor fizice şi companiilor mici vor fi tratate preferenţial la distribuirea costurilor. Acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi o parte a deponenţilor trebuie să contribuie cu echivalentul a 8% din pasive înainte ca fondurile de lichidare să fie folosite, însă statele pot lua decizia de a proteja anumiţi creditori dacă primesc acordul Bruxelles-ului.  După implementarea pragului de 8%, intervenţia statelor din fondurile de lichidare este limitată la 5% din pasive şi este condiţionată de aprobarea UE.

Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca şi capitalul financiar.  Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE, aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec.   Planul Maltei, de a oferi naţionalitate contra 650.000 de euro, nu este o idee nouă. Cipru oferă un paşaport pentru 3 milioane iar în Marea Britanie există un proces prin care oamenii care investesc mai mult de un milion de lire sterline se califică pentru un permis de şedere permanentă, care duce ulterior la cetăţenie. Alte ţări din UE au alte proceduri pentru acordarea cetăţeniei persoanelor pe care doresc să le atragă.   Dar planul Maltei, lansat în noiembrie de noul guvern, este mai explicit decât orice măsură precedentă. Există un anumit nivel de control, dar în principiu ar trebui să fie un proces destul de simplu. Primul ministru, Joseph Muscat, spune că se aşteaptă ca planul să atragă indivizi "de mare valoare" care vor investi în insulă. Se estimează că acordul va atrage până la 300 de persoane pe an, şi, deşi paşaportul iniţial este doar pentru o singură persoană, el sau ea poate cumpăra cetăţenii suplimentare pentru familie la 25.000 de euro pe bucată. Titularii au drepturi depline în UE şi pot călători şi lucra în oricare dintre cele 28 de state membre.

Datoria publică a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a atins un nou nivel record, de 93,4% din PIB, în trimestrul trei din 2013, a anunţat, vineri, Banca Centrală a Spaniei, transmit EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.  La sfârşitul lunii septembrie, datoria publică a Spaniei se ridica la 954,9 miliarde de euro (1.300 miliarde de dolari), în creştere cu 16,73% comparativ cu perioada similară din 2012. În trimestrul trei din 2012, nivelul datoriei era de 79,1% din PIB.  Analiştii se aşteaptă ca datoria Spaniei să crească şi în următorii trei ani şi să depăşească 100% din PIB până în 2015, cel mai ridicat nivel din ultimii peste o sută de ani.
Obiectivul Guvernului de la Madrid, care luna trecută a anunţat atenuarea măsurilor de austeritate, este ca la sfârşitul acestui an datoria ţării să se situeze la 94,2% din PIB.
În 2015, datoria ar urma să urce la nivelul record de 101,13% din PIB apoi să scadă uşor la 101,09% din PIB în 2016. Datoria publică a Spaniei a crescut de la 40,2% din PIB în 2008 la 85,9% din PIB la sfârşitul lui 2012.
Economia spaniolă a înregistrat o creştere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că a patra economie din zona euro a pus capăt unei recesiuni care a durat doi ani, arată cifrele oficiale publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Ieşirea timidă din recesiune în perioada iulie - septembrie 2013 s-a datorat exporturilor, dar cererea internă rămâne una slabă, a explicat INE. În schimb, în ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o contracţie de 1,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie de 1,6% în trimestrul al doilea.
Separat, într-un raport publicat miercuri, Banca Centrală a Spaniei a apreciat că situaţia economiei s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul trimestrului patru, datorită majorării vânzărilor auto şi a stabilizării sectorului construcţiilor.
Pentru ansamblul acestui an, Guvernul de la Madrid mizează pe un recul al PIB de 1,3%, puţin mai bine decât contracţia de 1,6% înregistrată anul trecut, urmând ca în 2014 să înregistreze o creştere de 0,7%. La rândul lor, Banca Spaniei şi organismele internaţionale mizează în acest an pe o contracţie cuprinsă între 1,4 şi 1,6%. Spania a fost lovită dur în 2008 de spargerea bulei imobiliare şi începutul crizei financiare internaţionale, iar la începutul lui 2011 a intrat în a doua recesiune din ultimii cinci ani. 

Legislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.'Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată', a precizat Lungu.
El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.  Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare. Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele. 'Sper să nu ajungem şi noi la 50%', a mai spus Lungu.  Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.  La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.
'În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife', a precizat Havrileţ.
El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.
Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu. AGERPRES

Ca de obicei ...o fisiita - NUMAI CU SECUREA SE FAC SCHIMBARI ! - JOS GUVERNUL IMBERBILOR INCOMPETENTI

Manifestatia din Piata Universitatii a adunat circa o mie de persoane duminica pana la ora 18.00 si a dus la confruntari cu jandarmii, dupa ce protestarii au blocat traficul. Manifestantii insisi s-au contrazis in legatura cu "tintele" protestului: daca unii au incercat sa acuze la unison clasa politica, altii si-au indreptat protestul impotriva Puterii USL, acuzata ca a incalcat legea prin modificarile Codului Penal. Reamintim ca mitingul a fost initiat pe contul de Facebook Uniti Salvam, care a coordonat manifestatiile anti-Rosia Montana.
In Piata Victoriei mai sunt circa 200-300 de manifestanti. Jandarmii au inconjurat multimea.  Georgian Enache, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Capitalei, a declarat pentru Digi24 ca in grupul initial de protestatari s-au infiltrat membri ai unor galerii de fotbal, care au provocat fortele de ordine, aruncand cu diverse obiecte inspre jandarmi. Potrivit lui Enache, printre protestatari s-au infiltrat membri ai factiunii Peluza Sud a galeriei echipei Steaua Bucuresti. Numarul protestatarilor incepe sa scada. Scandarile anti-Ponta continua insa.
Se scandeaza "Plagiatorul a mintit poporul" si "Jos Iliescu".
Protestatari au aprins torte si au aruncat cu ele in jandarmi. Au loc iar imbranceli. Se striga "Fara provocatori!".
Jandarmii au dat din nou cu gaze lacrimogene, dupa o noua runda de imbranceli. Se striga "Jos Voiculescu", "Jos Guvernul" si "Victor Ponta de Craciun este porcul cel mai bun"
Un grup aparte de protestatari, care par membri ai unor galerii de fotbal, ii imping pe ceilalti manifestanti direct spre cordonul de jandarmi, si in acest fel se creeaza o situatie tensionata.Protestatarii au ajuns in Piata Victoriei, in fata Guvernului. Se scandeaza "Demisia". Unii manifestanti au blocat traficul in fata muzeului Antipa, altii i-au certat si le-au spus sa vina inapoi spre Guvern. Protestatarii au spart cordonul de jandarmi, dupa imbranceli repetate, in care s-au calcat in picioare chiar, si au pornit pe Calea Victoriei inspre Guvern.

Cresterea aberanta a salariilor la bugetari s-a facut la sfarsitul guvernarii lui Tariceanu; toate partidele stiau ca aceasta majorare nu se poate sustine, dar au votat majorarea , pentru ca veneau alegerile si nu dadea bine la votanti. Tariceanu, la fel cum vrea sa procedeze si Dragnea( nu Ponta, care-i este sluga sau prostul de serviciu), in loc sa rezerve bani pentru salariile aprobate, i-a impartit primarilor, in schimbul voturilor; si cu toate astea ,a pierdut alegerle, singura sartisfactie care i-a mai ramas a fost aceea de a-si rade in barba de cei care au castigat, stiind ce-i asteapta dupa alegeri. Boc a fost nevoit sa gaseasca o solutie, poate nu cea mai buna si mai dreapta, dar care, pana in cele din urma s-a dovedit a fi salvatoare. Iar situatia economica preluata de catre USL a fost mai buna decat cea preluata de Boc, cu toata " cresterea" invocata de liberali in guvernarea lor.Dovada este ca, de aproape doi ani situatia economica ramane stabila impotriva tuturor masurilor aberante si deslanate ale guvernului Ponta.Domnilor bugetari, inclusiv profesori, invatati ca desteptul promite si prostul crede.S-a intamplat pe vremea motociclistului Tariceanu...Si mai schimbati-va seful de la sindicat; prea a devenit huhurez, numai ca sperie mortii, de cei vii ii e frica; sa-l fi orbit cu vreo fantoma ?

Ambasada SUA critică modificările aduse marţi Codului Penal. 

"Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse", spune ambasada SUA într-un comunicat.
"Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească", mai precizează misiunea diplomatică.  Şi Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.  Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.  Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definite drept "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură".

Miscari sociale bine venite impotriva dictaturii UE (celui de-al 4-lea Reich)

Manifestații anti-austeritate au avut loc sâmbătă în Italia, la Roma, Torino și Veneția, organizate de mișcarea protestatară din sectorul agricol, denumită "Furcile", și de șoferii de camion, precum și în Cipru. Protestele din Italia au degenerat în confruntări cu poliția, relatează AFP, citată de Agerpres.

La Torino, un puternic centru industrial afectat în prezent de criza economică și care a devenit epicentrul manifestațiilor care au avut loc săptămâna aceasta pe tot cuprinsul Italiei, studenții au aruncat bombe cu vopsea înspre forțele de ordine. La Roma, simpatizanți ai extremei drepte, purtând măști în culorile drapelului italian, s-au adunat în fața reprezentanței Comisiei Europene și au dat jos drapelul UE de pe clădire, fiind ulterior împrăștiați de poliție. La Veneția forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a separa manifestanții extremei drepte de cei ai extremei stângi și mai mulți polițiști au fost răniți în confruntări.

"Situația este foarte preocupantă pentru că avem de-a face cu exprimarea unei profunde nemulțumiri sociale', a afirmat ministrul dezvoltării economice, Flavio Zanonato, la inaugurarea unei uzine de componente aeronautice din apropiere de Milano. 'Trebuie să ne grăbim și să redăm vigoarea țării noastre", a spus acesta.

Mișcarea "Furcile" se pregătește să blocheze începând de miercuri circulația în centrul Romei, ea solicitând organizarea de alegeri anticipate și o schimbare completă a clasei politice. Plecată din sud, din Sicilia, această mișcare a reunit mai întâi agricultorii nemulțumiți de creșterea taxelor și impozitelor și care se tem că micile exploatări agricole vor dispărea, ea extinzându-se ulterior prin participarea micilor comercianți și a transportatorilor rutieri.  Și la Nicosia, în Cipru, a avut loc sâmbătă o manifestație în fața Ministerului de Finanțe, de unde s-a plecat într-un marș către sediul președinției, demonstranții protestând împotriva măsurilor severe de austeritate impuse de creditorii internaționali în schimbul creditului de 10 miliarde de euro care a salvat această țară de la faliment.  În cadrul acestor măsuri, salariile bugetarilor au fost reduse, ele fiind urmate de cele din sectorul privat, în timp ce taxele și impozitele au crescut, iar rata șomajului, care atinge în prezent 17%, ar putea ajunge anul viitor la 20%. De asemenea, guvernul cipriot a fost nevoit să restructureze sistemul bancar, închizând una dintre principalele bănci și reorganizând-o pe cea mai importantă, deponenții cu conturi ce depășeau plafonul de 100.000 de euro pierzând o parte din economii.

 

Numărul salariaţilor din Ungaria este acum cu 235.000 mai mare decât în 2010, anul venirii partidului Fidesz la guvernare, salariile au crescut, în parte datorită taxelor mai mici, utilităţile s-au ieftinit, iar rata inflaţiei este la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, a declarat premierul ungar Viktor Orban la un post de radio de stat, scrie zf.ro  În timp ce în România prețurile cresc, iar facturile la utilități sunt tot mai mari, la vecini este exact pe invers: locuri de muncă mai multe, taxe mai mici. Cert este că viața ungurilor s-a îmbunătățit de când guvernul ungar este condus de Viktor Orban.

Ce a reușit Executivul maghiar să facă, potrivit jurnaliștilor de la Ziarul Financiar:

·        Salariile profesorilor, cu 34% mai mari de la 1 septembrie.

·        Salariile vor fi majorate treptat în medie cu 10% în fiecare an până în 2017

·        235.000 de locuri de muncă în plus.  

·        Aproape patru milioane de maghiari au unde să lucreze, la o populaţie de 10 milioane

·        Notele de plată pentru curent electric şi căldură sunt cu 20% mai mici

·        Majorarea alocaţiei de maternitate şi creşterea numărului de grădiniţe şi şcoli cu program prelungit pentru a încuraja ungurii să aibă mai mulţi copii

·        Reducerea TVA pe carnea de porc de la 27% la 5%

·        Trei din patru ani cu creştere economic

·        Dobânzi mai mici

·        Mai multe scheme pentru ajutarea debitorilor cu credite ipotecare în valută în care o parte din povara financiară este pusă în seama băncilorAcces mai bun la finanţare pentru IMM-uri, prin programe guvernamentale.