Proteste în toată ţara, duminică, faţă de proiectul Roşia Montană. Pe lângă Bucureşti, unde protestatarii se întâlnesc la Piaţa Universităţii, oamenii au mai ieşit în stradă la Cluj, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Bistriţa, Craiova, Turda, Suceava, Sfântu Gheorghe, Oradea. De asemenea, au anunţat că se mobilizează şi românii care trăiesc în mari capitale din Europa şi din lume.
La Bucureşti, marşul principal va începe la ora 19.00, după cum arată programul postat pe Facebook.
Totodată, pe aceeaşi pagină de Facebook sunt enunţate şi obiectivele protestatarilor:
– să îi determine pe parlamentari să îi vadă şi să voteze cu împotriva legii privind exploatarea de la Roşia Montana.
– anularea contractului dintre Guvern şi RMGC;
– interzicerea mineritului pe baza de cianuri în Roşia Montană.
– includerea Roşiei Montane în patrimoniul Unesco.
– să îi determine pe parlamentari să îi vadă şi să voteze cu împotriva legii privind exploatarea de la Roşia Montana.
– anularea contractului dintre Guvern şi RMGC;
– interzicerea mineritului pe baza de cianuri în Roşia Montană.
– includerea Roşiei Montane în patrimoniul Unesco.
Duminică este a opta zi de protest faţă de proiectul Roşia Montană în Capitală. Sâmbătă seară, protestatarii au ocupat Calea Dorobanţilor şi dreptul Televiziunii Române, fiind nemulţumiţi că televiziunea publică nu prezintă protestele lor.
Săptămâna trecută protestatarii au blocat zilnic în Capitală Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Regina Elisabeta, str. Academiei sau Calea Victoriei.
Protestele au început duminică, 1 septembrie, la fântâna de la Universitate, încheindu-se după zece ore, luni dimineaţă, în jurul orei 2.30. Câteva sute de manifestanţi au mers în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană.
Protestatarii sunt nemulţumiţi de faptul că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, proiect care a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei şi care a fost totuşi trimis în Parlament.
4 comentarii:
Independența Cataluniei și ruperea acesteia de Spania întâmpină tot mai multe probleme, iar dovada că apariția unui nou stat pe harta europeană va avea loc foarte greu (în ciuda unei voințe politice și a mediatizării excesive a acestui subiect) a venit în urmă cu foarte puțin timp.Despre ce este vorba mai exact? O serie de cifre publicate de Centro de Investigaciones Sociológicas (CIS) arată că doar 34% dintre catalani doresc ruperea de Spania și crearea unui stat independent, ceea ce încurcă socotelille liderilor celor două formațiuni politice care doresc independența.Cifrele dau peste cap situația pentru că arată faptul că independența Cataluniei nu are sprijinul oamenilor.Criza economică din Spania alimentează starea de spirit separatistă din Catalunia. Ea îi determină pe catalani să pună problemele lor economice pe seama unui sistem naţional care, în opinia lor, îi obligă să aducă o contribuţie disproporţionată în raport cu restul Spaniei.Perspectiva independenţei regiunii autonome Catalunia din Spania nu suscită entuziasm în Europa. Există ţări ca Belgia, Cipru, Italia, Slovacia şi Marea Britanie, în care mişcările separatiste ale unor minorităţi naţionale s-ar putea inspira din secesiunea catalană.
INS publicînd datele recensămîntului populaţiei, care arată că la referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu din vara anului trecut a fost îndeplinit cvorumul, îi oferă posibilitatea legitimă lui Crin Antonescu să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest aspect. Însăşi Constituţia României la art. 44 şi 45 prevede această posibilitate.
Art.44
(1) Curtea Constituţională constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului.
(2) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercită atribuţiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcţie.
(3) În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcţie, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul se face de preşedintele care a condus lucrările şedinţei comune a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza hotărârii adoptate în şedinţa comună.
(4) Dacă interimatul funcţiei de Preşedinte al României se datorează imposibilităţii temporare de a-şi exercita atribuţiile, cererea se face de Preşedintele României sau de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Art.45.
Cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurări se face de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor.
Sîntem curioşi să vedem dacă d-l Crin Antonescu va sesiza CC. Dacă nu, toată zbaterea dînsului este numai de suprafaţă. Ioan Ghişe, suţine acest demers.
Programul de acordare a venitului minim garantat
-
Sumele platite pentru intreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contributii pentru asigurarile de sanatate si asigurarea obligatorie a locuintelor) au fost de 136,583 milioane lei in primul trimestru al acestui an, mai mari cu 28,803 milioane lei (26,7%) decat in perioada similara a anului trecut, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.
Valoarea medie lunara calculata la nivel national a ajutorului social acordat in trimestrul I 2013 a fost de 194,2 lei/familie beneficiara, respectiv 78,1 lei/persoana dintr-o familie beneficiara.
In primele trei luni au fost platite in medie 219.002 ajutoare, mai mult cu 22.502 ajutoare (11,5%) comparativ cu trimestrul I 2012. Judetele cu cel mai mare numar de familii beneficiare de venit minim garantat au fost Arges (7.343), Dambovita (7.822), Bacau (8.367), Teleorman (9.069), Galati (9.317), Buzau (9.541), Vaslui (9.574) si Dolj (14.419 familii).
Aproximativ trei sferturi din totalul familiilor beneficiare (75,4%) erau domiciliate in mediul rural. (Agerpres)
Romania set to reject controversial gold mine project
Romania set to reject controversial gold mine project
© AFP
Romania’s Prime Minister Victor Ponta yielded to mounting popular pressure against plans to allow Canada to open a gold mine in Transylvania, saying that a bill aimed at accelerating the project would fail in parliament.
By News Wires (text)
Romanian Prime Minister Victor Ponta on Monday gave in to mounting street protests against a planned Canadian gold mine, admitting that a bill aimed at speeding up the project would fail in parliament.
A negative vote will not necessarily torpedo the mine project, which could still obtain a permit from the environment ministry through a lengthier procedure.
Ponta's acknowledgement came a day after more than 15,000 people took to the streets for the eighth straight day to protest against the project that will use thousands of tonnes of cyanide to extract the precious metal.
"A majority of lawmakers are opposed to the draft law, so it will be rejected," Ponta told reporters.
Canadian company Gabriel Resources, through its 80 percent owned subsidiary Rosia Montana Gold Corporation, plans to open Europe's largest open-cast gold mine in the Transylvanian village of Rosia Montana.
Last month Ponta's centre-left government submitted a bill that would it make easier for the company to expropriate people's property and obtain certain permits from local authorities.
Gabriel Resources aims to extract 300 tonnes of gold and 1,600 tonnes of silver.
Reacting to media reports, the company said it would "assess all possible actions open to it, including the formal notification of its intentions to commence litigation for multiple breaches of international investment treaties" if the draft law was rejected.
Ponta's surprise announcement followed a statement by Senate speaker Crin Antonescu that the bill should be spiked, citing the massive protests.
Antonescu and Ponta are co-presidents of Romania's ruling centre-left coalition USL, but have sometimes taken opposite stands on major issues.
Experts and activists worry that the use of cyanide will poison groundwater and that open-cast mining will destroy four mountain tops around Rosia Montana, which is home to unique Roman mining galleries.
The company promises 900 jobs in the 16-year extraction phase and says the mine would "provide substantial economic, environmental, cultural and social benefits to the region and... the local community."
"Since there is a clear majority against this draft law there is no point in protracting things," Ponta said, adding that the two houses of parliament would rapidly debate and reject the bill.
"That will be the end of it," he said.
Ponta had earlier this month sparked sarcasm after saying that although the project was beneficial to Romania he would vote against it in parliament.
Opponents on Monday hailed Ponta's statement but said they remained cautious.
"This is indeed a victory, but during the decade-long war we have been waging against this project we have lived similar moments when we thought we had won," Mircea Toma, head of the rights group Active Watch, told AFP.
"Nothing is ever solved for good in Romanian politics, which is both good and bad, as you can postpone bad decisions indeterminately," said Alina Mungiu-Pippidi, president of the Association for a Clean Romania.
She added that "holders of shares in this non-existent gold mine will keep up the pressure", so it was too soon to say that the project would be buried.
But she hailed "a victory for unaffiliated urban protesters" who took to the streets for days putting an end to years of apathy among Romanian youth.
Trimiteți un comentariu