Furturile anuale din fondurile UE se ridică la 500 de milioane de euro, însă
un demnitar al Comisiei Europene afirmă că suma reală este probabil de ordinul
miliardelor. "Avem motive să credem că suma reală este mai degrabă apropiată de
ordinul miliardelor, decât de ordinul milioanelor", a declarat Francoise Le
Bail, şefa directoratului general pentru justiţie al Comisiei, cu ocazia
audierii de miercuri în comitetul pentru libertăţi civice al Parlamentului
European. Actuala sumă de 500 de milioane de euro provine din statisticile
primite de OLAF, biroul anti-fraudă al UE, de la statele membre, însă Le Bail
afirmă că autorităţile naţionale nu au la îndemână uneltele potrivite pentru a
face estimări precise. Le Bail, împreună cu şeful OLAF, Giovanni Kessler, a
discutat cu europarlamentarii înfiinţarea unui nou Birou al Procurorului Public
European (EPPO) în vederea depistării celor care fură bani europeni. Procuratura
UE ar putea fi autorizată să investigheze fraudele comise cu banii UE, deşi
Tratatul de la Lisabona prevede că puterile procurorului pot fi extinse la o
dată ulterioară. Structura acesteia ar putea fi formată dintr-un birou central,
la care s-ar adăuga adjuncţi sau procurori proveniţi din diverse state membre.
Majoritatea statelor membre ar urma să aibă şi ele o filială locală a EPPO, în
care ar lucra procurori numiţi de guvernul respectivei ţări. Kessler afirmă că
noua instituţie este necesară, deoarece autorităţile naţionale au un istoric de
rezultate foarte slabe când vine vorba de urmărirea pistelor care le sunt
furnizate de către OLAF. "Nu există o uniformitate printre statele membre în
ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa de a gestiona eficient acest gen de
infracţiuni".luni, 23 septembrie 2013
Furturile anuale din fondurile UE se ridică la 500 de milioane de euro, însă
un demnitar al Comisiei Europene afirmă că suma reală este probabil de ordinul
miliardelor. "Avem motive să credem că suma reală este mai degrabă apropiată de
ordinul miliardelor, decât de ordinul milioanelor", a declarat Francoise Le
Bail, şefa directoratului general pentru justiţie al Comisiei, cu ocazia
audierii de miercuri în comitetul pentru libertăţi civice al Parlamentului
European. Actuala sumă de 500 de milioane de euro provine din statisticile
primite de OLAF, biroul anti-fraudă al UE, de la statele membre, însă Le Bail
afirmă că autorităţile naţionale nu au la îndemână uneltele potrivite pentru a
face estimări precise. Le Bail, împreună cu şeful OLAF, Giovanni Kessler, a
discutat cu europarlamentarii înfiinţarea unui nou Birou al Procurorului Public
European (EPPO) în vederea depistării celor care fură bani europeni. Procuratura
UE ar putea fi autorizată să investigheze fraudele comise cu banii UE, deşi
Tratatul de la Lisabona prevede că puterile procurorului pot fi extinse la o
dată ulterioară. Structura acesteia ar putea fi formată dintr-un birou central,
la care s-ar adăuga adjuncţi sau procurori proveniţi din diverse state membre.
Majoritatea statelor membre ar urma să aibă şi ele o filială locală a EPPO, în
care ar lucra procurori numiţi de guvernul respectivei ţări. Kessler afirmă că
noua instituţie este necesară, deoarece autorităţile naţionale au un istoric de
rezultate foarte slabe când vine vorba de urmărirea pistelor care le sunt
furnizate de către OLAF. "Nu există o uniformitate printre statele membre în
ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa de a gestiona eficient acest gen de
infracţiuni".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu