Conform unor surse din Serviciile Secrete
Chestiunea exploatării Roşia Montană era un subiect pe care Victor Ponta şi George Sörös l-au discutat, atît direct, cît şi prin intermediari, încă de la începutul acestui an, veriga de comunicare reprezentînd-o Daciana Sîrbu şi grupul de europarlamentari PSD şi PNL din Parlamentul European. Pentru a putea controla această afacere, ce riscă să i se spargă în cap, în aprilie 2013, Ponta a mutat decizia în curtea prietenului şi colegului de avocatură Dan Şova. Astfel, prin înfiinţarea unei noi companii, care să se ocupe exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care să funcţioneze doar în subordinea ministrului delegat pentru Marile Proiecte şi investiţii străine, Dan Şova, se încearcă păcălirea opiniei publice. Ulterior, discuţiile cu George Sörös şi afacerea în sine i-au fost pasate direct lui Dan Şova, care, prin intermediul unor parteneri englezi (o casă de avocatură din Londra), a negociat modul în care va fi dată şpaga.
Aceleaşi surse spun că partenerii englezi ai lui Şova, care negociază cu avocaţii lui Sörös şi ale căror nume sînt, deocamdată, secrete, urmăresc să scoată de la Sörös 300 de milioane de euro, bani ce urmează a fi plătiţi astfel: 100 de milioane avans, în momentul în care exploatarea va demara, şi alte 200 de milioane în următorul an de zile. Cel mai probabil, banii vor fi daţi ca plată în cadrul anumitor contracte de consultanţă şi lobby şi vor fi plătiţi în conturile unor firme off-shore.
Acestea sînt informaţiile existente la nivelul anumitor grupuri din Serviciile Secrete şi pe care Traian Băsescu le cunoaşte, cu siguranţă
Însă el ezită să facă afirmaţii directe, cu privire la şpaga pe care o vor lua Victor Ponta şi Dan Şova. Aceeaşi ezitare este dată şi de alte circumstanţe, care, dacă ar ieşi oficial la suprafaţă, i-ar da numai dureri de cap Matrozului. Astfel, după cum se ştie, Serviciile Secrete americane sînt interesate în deschiderea exploatării de la Roşia Montană, prin intermediul agentului CIA George Sörös, iar darea în vileag a legăturilor afacerii l-ar pune pe o poziţie proastă cu stăpînii şi protectorii săi. Mai mult, Sörös a fost unul dintre cei mai darnici sponsori ai campaniilor sale electorale, numai în 2009 ungurul băgînd, neoficial, în realegerea lui Traian Băsescu 150 de milioane de euro, dar Basescu i-a tras ţeapă, nereuşind nici să urnească exploatarea de la Roşia Montană, dar nici să cumpere, de la firmele controlate de miliardarul ungur, celebrele avioane F16, casate de armata americană.
Un comentariu:
Guvernul s-a angajat sa ia masuri pentru a se incadra in deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 milliarde lei, daca veniturile nu-si revin, dupa ce performanta slaba pe primele opt luni a determinat autoritatile sa ceara suplimentarea cu 1 miliard de lei a tintei de deficit la septembrie, relateaza Mediafax.
"In primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, in concordanta cu proiectiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectand in principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor si cresterea rambursarilor de TVA aferente exporturilor (...) Date fiind veniturile slabe si presiunile de cheltuieli din ce in ce mai mari, intreprindem o serie de masuri pentru realizarea tintei de deficit (...) In eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autoritatile sunt determinate sa realizeze tinta anuala de deficit bugetar", se arata in scrisoarea de intentie transmisa FMI.
Pana in urma cu o saptamana, proiectele de scrisoare de intentie vehiculate nu includeau si fraza in care Guvernul puncteaza determinarea de incadrare in tinta de deficit in eventualitatea in care veniturile vor fi sub nivelul prognozat in prezent.
De altfel, abia in forma finala a scrisorii apare o modificare la tinta de deficit bugetar pentru luna septembrie, care urca de la 8,1 miliarde lei la 9,1 miliarde lei, reflectand evolutia sub asteptari a veniturilor in ultima perioada.
Surse oficiale au explicat ca derogarea a fost necesara intrucat deficitul bugetar a urcat semnificativ in august, la peste 1,2% din PIB, dupa ce in luna iulie se inregistrase un usor excedent, astfel ca deficitul coborase de la 1,06% din PIB la 0,96% din PIB.
Noua tinta de deficit la septembrie echivaleaza cu 1,46% din PIB, ceea ce inseamna ca in ultimul trimestru, cand istoric se realizeaza cele mai mari cheltuieli bugetare, va exista un spatiu pentru deficit de sub 1% din PIB.
Trimiteți un comentariu