vineri, 13 septembrie 2013

Investitorii care vor să-și știe banii în siguranță nu trebuie să se uite la insulele din Caraibe, ci chiar în inima Europei unde există un stat în care banii pot fi, legal, feriţi de fisc.
Este cunoscut faptul că Elveția este o oază fiscală sigură, însă această țară nu face parte din Uniunea Europeană. Cel mai mare paradis fiscal din spaţiul comunitar este Marele Ducat de Luxemburg - stat fondator al Uniunii, deși ministrul finanţelor, Luc Frieden, respinge denumirea de "paradis fiscal". "Suntem un centru financiar european şi nu încurajăm evaziunea", repetă la nesfârşit Luc Frieden. În micuţul stat, cu o populație de 500 de mii de locuitori,  funcţionează reprezentanţele a 141 de bănci din 26 de ţări.  Luxemburgul şi-a câştigat reputaţia de oază fiscală sigură. Volumul fondurilor de investiţii se ridică la aproximativ 2.100 de miliarde de euro, estimează biroul de consiliere financiară Ogier. Aceste fonduri sunt scutite de taxe. Pentru a-şi proteja profiturile de mâna lungă a fiscului, multe concerne internaţionale şi-au deschis filiale în Marele Ducat. Conform legislaţiei europene în vigoare, procedura este permisă. Banii proveniţi din străinătate au săltat Luxemburgul în fruntea clasamentului european al veniturilor pe cap de locuitor. Luxemburg este cel mai bogat stat european din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, iar la nivel global este depăşit doar de Qatar, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 80.721 euro. În aceste condiţii, nu-i de mirare că luxemburghezii îşi apără politica fiscală. Ministrul Luc Frieden nu renunţă sub nicio formă: firmele şi investitorii trebuie să se simtă şi-n continuare pe mâini bune.  Marele Ducat al Luxemburgului este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral. Limba naţională, luxemburgheza, este înrudită cu germana. De altfel, germana este prima limbă străină învăţată de luxemburghezi, fiind folosită şi în mass-media. Limba administrativă este franceza.
În acest stat îşi au sediul mai multe instituţii europene precum:
-Curtea de Justiție a Uniunii Europene
-Curtea Europeană de Conturi
- Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții
-Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF)
-Mecanismul European de Stabilitate (MES)
-Secretariatul General al Parlamentului European
-Entitățile administrative a 8 Direcții Generale ale Comisiei Europene
-Eurostat, Oficiul Statistic al Uniunii Europene
- Oficiul pentru Publicații Oficiale al UE
- Centrul de Traduceri pentru Organismele UE
-Agentia Executivă pentru Sănătate și Consumatori (EAHC)
În lunile aprilie, iunie și octombrie, reuniunile Consiliului European au loc la Luxemburg.
Relaţii economice cu România
Relațiile economice ale României cu Luxemburg se derulează, în conformitate cu principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. În anul 2011, volumul schimburilor comerciale româno-luxemburgheze a fost de 61,8 milioane euro, în creștere cu 7,3% față de anul 2010. Exportul a fost de 11,5 milioane euro (creștere cu 10,6% față de aceeași perioadă a anului precedent), iar importul de 50,3 milioane euro (creștere cu 6,3% față de anul 2010). Balanța comercială a înregistrat un sold negativ de -39,8 milioane euro. Ponderea comerțului cu Luxemburg în total comerț exterior fiind de 0,07% (export 0,03%; import 0,10%). La 31 decembrie 2011, valoarea investițiilor directe provenind din Marele Ducat s-a ridicat la 1.274 milioane euro (2,71% din valoarea totală a capitalului străin subscris), Luxemburgul clasându-se pe   locul 10 în rândul pricipalilor investitori străini în România. Numărul de societăți comerciale cu participare luxemburgheză este de peste 725. Domeniile în care au fost efectuate investiții sunt: industrie, telecomunicații, servicii profesionale,  comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții, transporturi, agricultură.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Rata somajului in Grecia a atins un nou record in iunie, de 27,9%, afectand in continuare foarte puternic tinerii, potrivit cifrelor publicate joi de serviciile de statistica ale statului grec, Elstat, scrie AFP.

Aproape sase tineri sub 24 de ani din zece nu au un loc de munca, respectiv 58,8%, fata de 54,8% in urma cu un an. Totusi, in raport cu luna precedenta, indicatorul s-a imbunatatit, in conditiile in care se cifra la 64,9% in mai.

Femeile (31,9%) sunt in continuare mai afectate decat barbatii (24,9%).

Numarul persoanelor fara un loc de munca a crescut cu 174.709 persoane, in conditiile in care populatia activa este de 3.628.421 persoane. Populatia Greciei este de 10,8 milioane.

Dupa aproape sase ani de recesiune si patru sub aplicarea unei politici stricte de austeritate in schimbul creditelor UE si FMI, Grecia continua sa fie tara din zona euro cea mai afectata de somaj.

Guvernul afirma insa ca se constata o ameliorare a situatiei economice, astepandu-se la un excedent primar (in afara serviciului datoriei) pentru 2013 care ar semnifica inceputul iesirii din criza.

Dar somajul ar putea continua sa creasca. Potrivit studiului anual al institutului de cercetari al centralei sindicale GSEE, publicat in urma cu o saptamana, rata somajului va atinge 29 - 30% la finele anului si 31,5% in 2014, rate care vor retrimite tara la situatia din 1961: Grecia prezenta atunci structura unei tari in curs de dezvoltare, afectata de o puternica emigratie.

Anonim spunea...

În procesul întocmit de jandarmi scrie că protestarul "a organizat o manifestaţie publică nedeclarată şi neînregistrată pentru exprimarea nemulţumirilor faţă de demararea proiectului de exploatare minieră în localitatea Roşia Montană şi pe timpul desfăşurării acesteia a condus activităţile participanţilor, a dirijat acţiunile acestora şi a iniţiat în portavoce scandările ce exprimau dezacordul faţă de proiectul mai sus menţionat, ocazie cu care circulaţia rutieră a fost afectată pe Bd. Nicolae Bălcescu".

Protestele faţă de proiectul Roşia Montană au început duminică, 1 septembrie, când aproape 5.000 de oameni au mărşăluit în centrul Capitalei, de la Piaţa Universităţii la Piaţa Victoriei.

Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Punctul culminant al protestelor a fost duminică, 8 septembrie, când peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj-Napoca, Braşov, Alba-Iulia, Bistriţa, fântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.

Anonim spunea...

Agenţia de rating Fitch a confirmat azi ratingul ţării noastre pentru datoriile pe termen lung în valută la "BBB-", iar cel pentru datoriile în monedă locală la "BBB", ambele cu perspectivă stabilă, conform Reuters.
Ţara noastră şi-a consolidat finanţele publice cu succes în timpul a două mandate consecutive ale programelor de asistenţă financiară internaţională.
Comisia Europeană (CE) a hotărât, în luna iunie, ieşirea ţării noastre din procedura de deficit excesiv (PDE) după ce a redus deficitul public general la 2,9%, de la 5,6% în 2011.