1. Extragerea rocilor conṭinând pirite aurifere a început la
Roṣia Montană în 1970, întrucât în timp filoanele aurifere dispăruseră prin
exploatare, lăsând doar mineralele din rocă. Extragerea aurului se făcea prin
cianurare. Roca se extrăgea de la suprafaṭă, astfel încât în 25 de ani partea
superioară a muntelui Cetate, unul din masivele ce străjuiesc Valea Roṣia, a
dispărut, lăsând la vedere un peisaj lunar. Exploatarea ulterioară în adâncime,
prin săpare în jos, fiind dificilă, exploatarea a fost închisă în 1996.
Exploatări similare ale aurului se fac în diverse ṭări (de pildă Spania, Suedia,
Finlanda), la o concentraṭie de minimum 1,5 g de aur la tona de rocă.
2. In 1995 Regia Autonomă a Cuprului, Aurului ṣi Fierului din
Deva, care avea în exploatare cariera Cetate de la Roṣia Montană, a semnat un
contract de asociere la explorarea iazului de decantare de la Gura Roṣiei, rămas
după exploatarea anterioară, cu abia înfiinṭata companie Gabriel Jersey, fără
organizarea unei licitaṭii, cum cerea Legea Minelor. Se pare că actul asocierii
ilegale a dispărut din arhive. Vom afla în curând. In 1997 compania canadiană
apare listată la Bursa din Vancouver. In mod ilegal, întrucât Agenṭia Naṭională
pentru Resurse Minerale din România, ce răspunde de întreaga activitate minieră
din ṭară, nu a fost înṣtiinṭată ṣi nu ṣi-a dat, deci, acordul.
3. În 1997 a luat fiinţă compania mixtă Euro Gold Resources S.A,
prin asocierea dintre Gabriel Jersey, Regia Cuprului ṣi trei companii de stat
româneşti minoritare, cu următoarele contribuţii: Gabriel Jersey 65 %, Regia
Cuprului 33,8 % şi minoritarii, 1,2 % (câte 0,4 %). Proprietăţile statului român
incluse în înţelegere erau minele de la Roşia Montană şi Bucium.
4. In 1998 Regia Cuprului a fost transformată în Compania
Naṭională a Cuprului, Aurului ṣi Fierului Minvest. In acelaṣi an Gabriel Jersey
a început foraje în subteran ṣi la suprafaṭă, fiind estimată o cantitate de aur
de 250 de tone ṣi una de argint de 1.370 tone.
5. In 1999 Frank Timiṣ, iniṭiatorul întregii afaceri, schimba
numele companiei Euro Gold în Roṣia Montană Gold Corporation (RMGC) ṣi
înaintează Agenṭiei Naṭionale pentru Resurse Minerale o cerere de eliberare a
licenṭei pentru explorare ṣi exploatare a minereului aurifer, din care României
îi revenea doar o cincime din venitul obṭinut. Licenţa eliberată de ANRM a fost
aprobată de Guvernul României prin H.G.nr.458/1999, pentru perioada 1999-2018.
Licenţa conṭine câteva ilegalităṭi, între care faptul că a fost eliberată pentru
Societatea Minvest ca titular şi Eurogold ca asociat, ceea ce nu permite Legea
Minelor, care aprobă lucrări realizate doar de instituţii separate, nu mixte.
Temeiul licenţei ar fi trebuit să fie studiul de fezabilitate, care nu a existat
în momentul eliberării ei, acesta fiind realizat abia în 2001.
6. In baza licenṭei, a unor eṣantioane de rocă, cu un conṭinut
mai ridicat de aur ṣi a unor profile de foraj, firma Roṣia Montană Gold
Corporation a fost listată la Bursa din Toronto, trezind interesul a numeroşi
acţionari. Cu aceste fonduri au fost demarate diverse lucrări în vederea
pregătirii exploatării, precum achiziţionări de terenuri, relocarea multor
locuitori şi ridicarea pentru unii a unor case la Alba Iulia, construirea de
drumuri, anumite lucrări de prezervare a unor vestigii miniere romane sau a unor
case istorice etc. Bogăṭia de sub munṭi
7. La ora actuală sunt luaṭi în calcul munṭii din jurul văii în
care se află Roşia Montană şi anume : Muntele Cetate, azi mai mic cu 200 m, apoi
Munṭii Cârnic, Orlea şi Jig-Văidoaia. Vor fi exploatări de suprafaţă, deci
deasupra nivelului terenului, şi apoi în adâncime, sub acest nivel, prin imense
gropi. S-a estimat că există 215 mil. tone de rocă, cu un conţinut de 1,5 grame
de aur şi 7,45 grame de argint la tonă. După 15-17 ani de exploatare se
estimează obṭinerea unei cantităṭi de 330 t de aur şi 1.628 t de argint.
Proiectul RMGC prevede că, în urma procesării, vor rămâne 261 tone de steril
acumulate în halde. Halda Cetate se va întinde pe 64 ha, iar halda Cârnic pe 150
ha. Pentru procesare se prevede că vor fi necesare 12.000 tone de cianură de
sodiu pe an.
8. Dacă ipoteza că ar fi vorba ṣi de o importantă acumulare de
uraniu, sub zăcământul de aur, nu se susṭine prin probe, există în schimb o
analiză din 1962, care a evidenţiat un conţinut de 20g/t de germaniu, iar în
1973 o analiză efectuată pe 300 kg de minerale din roca de la Cetate a relevat
prezenţa a numeroase elemente, unele din ele fiind metale grele foarte
importante pentru industria militară, de IT ṣi aerospaţială . Intrucât datele
următoare mi se par de-a dreptul „cosmice”, le citez ca atare: „- Vanadiu se
găseşte în concentraţie de 2500 g/t, în valoare de 10 mld. dolari; se foloseşte
în tehnici nucleare şi la aliaje anticorozive; - Galiu, 300 g/t, în total 42.000
tone; se foloseşte la fabricarea ledurilor din aparatele electronice, a
oglizilor speciale, la detectarea neutrinilor. Anual se produc în lume doar 30 t
de Ga; - Germaniu, 20g/t, în valoare de 5,2 mld.$; se foloseşte la detectoarele
în infraroşu, la fabricarea lentilelor de microscoape şi aparate foto şi video;
- Crom, 50 g/t, în valoare de 6,5 mld.$, utilizat în construcţia de avioane; -
Cobalt, 50 g/t, 1 mld.$, în construcţia de avioane; -Titan, folosit la rachetele
cosmice, submarinele nucleare, motoarele de înaltă tehnicitate; -Bismut, 20 g/t,
în valoare de 1 mld.$, folosit în medicină, la fabricarea fibrelor acrilice, a
reactoarelor nucleare şi în industria cosmetică; -Nichelul, 30 g/t, în valoare
de 1 mld.$, se foloseşte la desalinizarea apei şi la fabricarea oţelurilor de
aliaje speciale; - Metale obişnuite: Staniu (10 g/t), Plumb (0,13 g/t), Zinc
(0,11 g/t), Fier (3 %), Mangan (O,30 %). După o evaluare din 2009, se apreciază
că în total zăcământul cuprins în proiectul RMGC valorează 51,5 miliarde dolari,
din care aurului îi revin 10,5 miliarde, iar argintului, 1,3 miliarde dolari.
Alte voci de specialitate nu cred în valorificarea metalelor
rare, dar subliniază că la Roṣia Montană se află cea mai mare rezervă de potasiu
din ṭară.
9. Din cauza cheltuielilor mari ṣi a spectrului insolvenṭei, au
fost făcute majorări succesive de capital, la care Minvest neputând contribui,
ṣi-a văzut cota de participare redusă de la 38.8% la 19,3%, în favoarea firmei
Gabriel Jersey, care a crescut de la 65% (1997) la 80,69% (2011).
La măririle de capital, Minvest s-a împrumutat până la suma de
500 de milioane de dolari. Clauzele din contractele de împrumut arată că
„returnarea banilor către acţionarul majoritar, firma Gabriel Resources Jersey,
va fi făcută cu prioritate, înainte ca orice profit să fie distribuit către
acţionari.” Ca la orice împrumut bancar, Minvest va suporta şi dobânda şi, chiar
dacă nu va ieşi nici un gram de aur, românii tot vor da bani firmei Gabriel
Jersey. Din banii cheltuiṭi a fost evidenta în spaṭiul public promovarea
publicitară enormă de care s-a bucurat proiectul în toate mediile, de la cel
academic la mass media.
Cu ce ne alegem In condiṭiile realizării contractului, care ar
fi beneficiile pentru români? Conform unui calcul făcut de dr. Mihaela Fîrşiotu,
profesor de strategia şi administrarea firmelor la Universitatea din Québec,
fiecărui locuitor al ţării îi revin doar 324 dolari pentru întreaga perioadă de
exploatare, deci mai puţin de 15 dolari pe an. In timp ce la Bucureṣti continuă
protestele faṭă de proiectul exploatării cu cianuri, la Roṣia Montană locuitorii
ṣi autorităṭile locale cer locuri de muncă în minerit ṣi redeschiderea
exploatării, în această zonă repede declarată monoindustrială.