FMI ar trebui sa "monitorizeze" efectele adverse ale planurilor anti-criza puse in practica de bancile centrale si sa se asigure ca aceste dispozitive nu provoaca, ca efect secundar, un "soc" in tarile emergente, a declarat sambata director general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde.
"Exista ingrijorari din ce in ce mai acute cu privire la impactul politicilor monetare neconventionale" care combina achizitii de active si rate ale dobanzilor apropiate de zero, a explicat Lagarde intr-un text ce stabileste ordinea de zi a institutiei.
Seful FMI, care marti i-a felicitat pe bancherii unitatilor centrale descriindu-i drept "eroi" ai crizei, considera ca aceste politici ar putea avea "efecte adverse", alimentand fluxurile de capital spre pietele emergente cu riscul de a perturba piata valutara si de a umfla pretul anumitor active.
Aceste efecte "ar trebui sa fie monitorizate", a precizat seful Fondului Monetar International care organizeaza saptamana acesta, la Washington, o reuniune generala.
Lagarde si-a exprimat totodata "preocuparea tot mai mare" privind terminarea actiunii acestor dispozitive, care se traduc prin injectarea a mii de miliarde de dolari in circuitul financiar.
"Multe tari in curs de dezvoltare sunt ingrijorate de posibilul soc pe care l-ar putea suferi sistemul lor financiar daca intrarile mari de capital s-ar diminua rapid", a adaugat ea.
"Exista ingrijorari din ce in ce mai acute cu privire la impactul politicilor monetare neconventionale" care combina achizitii de active si rate ale dobanzilor apropiate de zero, a explicat Lagarde intr-un text ce stabileste ordinea de zi a institutiei.
Seful FMI, care marti i-a felicitat pe bancherii unitatilor centrale descriindu-i drept "eroi" ai crizei, considera ca aceste politici ar putea avea "efecte adverse", alimentand fluxurile de capital spre pietele emergente cu riscul de a perturba piata valutara si de a umfla pretul anumitor active.
Aceste efecte "ar trebui sa fie monitorizate", a precizat seful Fondului Monetar International care organizeaza saptamana acesta, la Washington, o reuniune generala.
Lagarde si-a exprimat totodata "preocuparea tot mai mare" privind terminarea actiunii acestor dispozitive, care se traduc prin injectarea a mii de miliarde de dolari in circuitul financiar.
"Multe tari in curs de dezvoltare sunt ingrijorate de posibilul soc pe care l-ar putea suferi sistemul lor financiar daca intrarile mari de capital s-ar diminua rapid", a adaugat ea.
Un comentariu:
Romania, de-a lungul istoriei, s-a aflat mereu la rascruce de vanturi, intre 3 mari imperii.
De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman 1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur (341 tone aur).
Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre 1687 si 1918 (231 ani), Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718 si 1739 (21 ani) si Bucovina, intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de 2.450.000.000 lei-aur, sau 857.500 kg aur (858 tone aur).
In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85 ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur, sau 64.516 kg. aur (65 tone aur).
Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii (484 ani) si de patru ori mai mult decat rusii (85 ani).
Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264 tone aur, care astazi ar fi valorat peste 63 mld. EURO.
NO COMMENT...DECÎT:"CÎNTĂ CUCU- N COASTĂ ,VAI DE ...(PĂLĂRIA) NOASTRĂ"
Trimiteți un comentariu