Confuziile dosarului Kosovo. In privinta provinciei Kosovo, pozitia exprimata cu incapatanare de presedintele Traian Basescu in ultimii 5 ani de zile, pare lipsita de sens. Subiectul Kosovo revine in actualitate punand in evidenta stilul nebulos in care administratia Basescu a abordat acest subiect din 2007 si pana astazi. Presedintele nu a argumentat niciodata in mod clar si convingator optiunea Romaniei de a nu recunoaste independenta provinciei Kosovo, pentru care pledasera solidar SUA si cele mai influente state ale Uniunii Europene. In toamna anului 2007, presedintele Traian Basescu dadea asigurari ministrului de externe al Serbiei, Vuk Jeremic, ca va sustine cauza sarba. In ianuarie 2008, aflat in vizita la Belgrad, presedintele declara mult mai apasat ca sustine integritatea teritoriala a Serbiei, insistand in mod curios asupra gratuitatii gestului sau, scrie Deutsche Welle.
Cetatenia europeana poate fi si cumparata. Daca banii nu aduc neaparat fericirea, macar ofera detinatorilor sansa intrarii pe usa din dos in familia celor cu pasaport european. Ciprul este doar una din aceste cai laturalnice de acces intr-un spatiu rivnit. Uniunea Europeana stirneste sentimente contradictorii: este vorbita de rau, dar mai toti sunt bucurosi sa faca parte din tot mai numeroasa ei familie. Numarul cetatenilor cu pasaport european sporeste nu doar prin aderarea tarii lor la Uniune ci si prin darea de mina pe care unii dintre ei o au, fara a fi neaparat originari din statele membre. Ei isi pot cumpara cetatenia europeana, sau ea le poate fi acordata, ca rasplata sau despagubire. In acest din urma caz, Ciprul este adresa potrivita, informeaza Deutsche Welle.
8 comentarii:
Bulgaria vrea garantii de la Romania pe un subiect controversat. Bulgaria si Romania duc in continuare negocieri pe un diferend legat de delimitarea platoului continental, dar spiritul in care se desfasoara este "constructiv", sustine ambasadorul Bulgariei la Bucuresti, Aleksandar Filipov, intr-un interviu acordat Romaniei libere. Totusi, aminteste diplomatul, granitele dintre cele doua tari nu mai pot suferi modificari, Tratatul de Pace de la Paris si, in cele din urma, aderarea la Uniunea Europeana consfintind caracterul ireversibil al frontierei. Pe de alta parte, Sofia si Bucurestiul trebuie sa dezvolte proiecte comune pentru a atrage impreuna finantari externe, inclusiv din fondurile UE, iar cat priveste zona de securitate, chiar daca Rusia a exprimat o pozitie ostila in contextul instalarii unor elemente ale scutului anti-racheta la Deveselu, Bulgaria va actiona in conformitate cu angajamentele asumate la intrarea in NATO, informeaza Romania Libera.
Comentariu: Cel mai scump cuvant sarbesc. Dupa 14 ani, Serbia si Kosovo vor sa isi normalizeze relatiile. O atare intentie este insa doar un mic pas in directia solutionarii conflictului. "Kosovo" este cel mai scump cuvant sarbesc, scria un poet de inspiratie nationala in 1989. El atingea la acea vreme un punct sensibil, exprimand o opinie pe care o au si astazi cei mai multi sarbi: Kosovo nu este un taram oarecare, o bucata de pamant, ci expresia tuturor sperantelor si frustrarilor istorice ale sarbilor. Un Ierusalim sarbesc. "Kosovo-ul sarbesc" este parte integranta din educatie, din lectiile de istorie predate la scoala si din discursul politic al populistilor. Kosovo cel real, in care, intre timp, se vorbeste limba albaneza in proportie de 90 la suta si cel in care secole la rand a fost pus la fermentat mitul national sarbesc - s-au ciocnit frontal in ultimele decenii, scrie Deutsche Welle.
Fenechiu, la "După 20 de ani": Fiecare domeniu să fie condus de profesionişti şi nu de politruci - VIDEO sâmbătă, 13:27
Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu vorbeşte, în emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică de Pro Tv, despre CFR şi despre politicile pe care le va aplica ministerul, afirmând că se doreşte un "ministru jucător" şi că fiecare domeniu trebuie condus de "profesionişti, nu de politruci".
Banca centrală a Ciprului a identificat că necesarul de capital adiţional din sectorul bancar al ţării se ridică la circa 8,9 miliarde euro, într-un scenariu sever, conform unei proceduri independente de due diligence (verificare prealabilă) derulată de fondul de investiţii Pacific Investment Management Company LLC (PIMCO).
Banca centrală a precizat că, în urma solicitării de sprijin financiar de la creditorii internaţionali, autorităţile de la Nicosia au acceptat realizarea acestei analize a sistemului bancar din ţară, care a privit atât calitatea activelor, cât şi necesarul de capital - stabilit în urma unor teste de stres.
Fondul PIMCO a fost angajat în octombrie 2012 pentru realizarea analizei, care a fost finalizată în ianuarie 2013 şi a cuprins 22 de instituţii de credit, reprezentând aproape 73% din activele sistemului bancar cipriot.
Este vorba despre instituţiile locale "Bank of Cyprus", "Cyprus Popular Bank" ("Laiki") şi "Hellenic Bank", subsidiarele cipriote ale "Eurobank EFG" şi "Alpha Bank" din Grecia, precum şi băncile cooperatiste "Co-operative Central Bank", "Limassol Co-operative Savings Bank", plus un eşantion reprezentativ de 15 instituţii de credit cooperatiste afiliate Băncii Centrale Cooperatiste.
Potrivit scenariului de bază stabilit de PIMCO, care prevede pentru Cipru un declin economic de 3% şi un şomaj de 13,2% în 2013, necesarul de capital al băncilor din ţară se ridică la 5,98 miliarde euro. Din această sumă, băncile cipriote ar avea nevoie de 5,62 miliarde euro, băncile cooperatiste - de 364 milioane de euro, iar sucursalele locale ale băncilor străine nu ar necesita capital.
Potrivit acestui scenariu, pierderile consemnate de băncile cipriote sunt estimate la 12,08 miliarde euro, cele ale sucursalelor băncilor străine - la 917 milioane de euro, iar cele ale băncilor cooperatiste - la un miliard de euro. Per total, pierderile din sistemul bancar cipriot s-ar apropia de 14 miliarde euro.
Conform unui scenariu sever imaginat de PIMCO, în care economia ar scădea cu 5,2%, iar şomajul ar fi de 13,8% anul acesta, băncile din Cipru ar înregistra pierderi de 18,3 miliarde euro, din care cea mai mare parte - 15,6 miliarde euro - ar aparţine creditorilor locali. Acest scenariu prevede pentru băncile străine pierderi de peste 1,2 miliarde euro, iar pentru cele cooperatiste de 1,4 miliarde euro.
Conform scenariului sever, băncile cipriote ar avea nevoie de circa 8,2 miliarde euro, iar sucursalele locale ale băncilor străine - de 149 milioane de euro. În plus, băncile cooperatiste au nevoie de 589 milioane de dolari, potrivit scenariului menţionat.
Banca centrală cipriotă nu a oferit datele aferente fiecărei bănci din Cipru, în privinţa necesarului de capital sau pierderilor estimate în analiza PIMCO.
Memorandumul de Înţelegere agreat de Cipru cu troica creditorilor internaţionali arată că estimarea privind necesarul de capital este un element esenţal pentru realizarea recapitalizării şi a restructurării sistemului bancar cipriot. În acest sens, o parte din suma de 10 miliarde euro destinată Ciprului prin pachetul de salvare va fi depozitată într-un cont special la banca centrală în vederea recapitalizării băncilor, altele decât "Bank of Cyprus" şi "Laiki", pentru care sunt prevăzute proceduri speciale (impunerea pierderilor asupra depozitelor negarantate, respectiv lichidarea "Laiki").
Conform băncii centrale cipriote, băncile cooperatiste trebuie să-şi acopere necesarul de capital până în 31 iulie 2013, iar băncile comerciale - până la finele lunii septembrie 2013.
Sucursala Bank of Cyprus din România va rămâne suspendată încă două zile
Bănci-Asigurări 23.04.2013
Banca Centrală a Republicii Cipru (BCC) a decis prelungirea suspendării operaţiunilor sucursalei din România a Bank of Cyprus cu încă două zile, respectiv 23 si 24 aprilie, se arată într-un comunicat de presă.
Adunarea Generala a Actionarilor de la Romgaz va discuta pe 29 aprilie propunerile inaintate de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) pentru functiile de administratori privati ai companiei. OPSPI a facut cinci propuneri, din care vor fi desemnati patru, iar Fondul Proprietatea o nominalizare. Printre persoanele alese de OPSPI se afla si Corin Emil Cindrea, actual director general, si una dintre persoanele urmarite penal pentru complot si subminarea economiei nationale, in afacerea InterAgro. Pe ordinea de zi a sedintei se mai afla aprobarea infiintarii unui sediu secundar la Bucuresti, intentie care a provocat un amplu scandal la Medias. De asemenea, va fi discutata si renuntarea la administrarea societatii in sistem dualist in favoarea celui unitar.
Ministerul german al Finantelor a cerut marti continuarea procesului de consolidare bugetara si de reforma in Europa pentru o "crestere sanatoasa", intr-un comunicat citat de AFP.
"Acum este vorba de a continua cu coerenta pe linia aleasa a consolidarii (bugetare) si de intarire a cresterii prin reforme", a declarat ministerul, ca reactie la afirmatiile lui Jose Manuel Barroso care puneau sub semnul intrebarii austeritatea excesiva in Europa.
Presedintele Comisiei Europene apreciase luni ca "politicile actuale si-au atins limitele" deoarece trebuie sa aiba "un minim de sustinere politica si sociala".
Or, pentru ministerul german al Finantelor, politica pusa in practica de la inceputul crizei in zona euro, criticata de multi pentru ca ar inabusi cresterea economica, este "deja un succes".
Berlinul recunoaste ca fiecare tara trebuie sa aplice politicile de austeritate in functie de "specific si posibilitati" dar "in respectul angajamentelor izvorate din tratatele europene si din pactul bugetar".
Mai multi membri ai conducerii Comisiei pentru Supravegherea Asigurarilor (CSA) au incasat in decembrie 2012 prime de 60.000 de euro de persoana, anunta postul de televiziune Romania TV, pe site-ul sau, fara a cita nicio sursa.
Aceste prime au fost acordate pentru sapte membri ai Consiliului CSA, ale caror salarii sunt de 10.000 de euro, valoarea totala fiind de 490.000 de euro, precizeaza Romania TV, care vorbeste despre "prime nesimtite".
Presedintele CSA, Daniel George Tudor, are un salariu lunar de 42.700 de euro, in timp ce Daniela Popa, fost presedinte al Partidului Conservator si fost vicepresedinte al CSA, ar fi incasat lunar intre 7.000 si 10.000 de euro. Tot intre 7.000 si 10.000 de euro lunar incasa si Tudor Balta, fost deputat PSD, care ocupa si el o functie de vicepresedinte.
Laura Chitoiu, sotia ministrului de Finante Daniel Chitoiu, a realizat in 2012, ca director al CSA, venituri de 226.616 RON.
Si in Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare se regasesc persoane care au legatura cu nume sonore din politica, continua RTV.net.
Astfel, Carmen Negoita, sotia lui Liviu Negoita, fostul primar al PDL, are un salariu secret in acest moment, dar in 2010 ea a castigat 95.000 de euro, adica aproape 8.000 de euro pe luna.
In aceeasi perioada, Stefania Ferencz, fost apropiat si sef de cabinet al lui Emil Boc, avea un salariu intre 7.000 si 10.000 de euro pe luna, la fel ca Gheorghe Albu, fost deputat si lider PDL.
Dorina Mihailescu, apropiata la un moment dat de fostul premier social-democrat Adrian Nastase, avea, in 2011, un salariu de 60.031 de lei, adica in jur de 13.600 de euro, in tima ce Gheorghe Marcu, fost senator PSD, castiga intre 7.000 si 10.000 de euro.
Mihaita Calimente, deputat PNL, invitat in studio la RTV, a acuzat un atac politic la adresa PNL si a liderului acestui partid, Crin Antonescu.
Intrebat cine se afla in spatele acestui atac politic, Calimente a replicat: "Nu Ponta voia sa fie impozitate (salariile de la stat mai mari de 1.000 de euro)? Nu a reusit pentru ca ne-am opus noi si acum vrea sa ne dea peste nas".
Trimiteți un comentariu