Comisia Europeană, în legătură cu Banca Centrală Europeană, estimează că necesarul brut de finanţare al Ciprului se ridică la 23 de miliarde de euro pe parcursul programului de trei ani, 2013-2016. Acest total include necesarul de recapitalizare pentru sectorul bancar, răscumpărarea datoriei care ajunge la maturitate, precum şi necesarul fiscal. Pe lângă impactul de 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, Cipru trebuie să genereze din vânzarea de active alte 1,8 miliarde de euro. Astfel, guvernul de la Nicosia va fi nevoit să obţină din privatizări 1 miliard de euro până în 2016 şi alte 400 de milioane de euro ulterior.
Statul trebuie să obţină şi 400 de milioane de euro din vânzarea "rezervei de aur în exces" de la banca centrală, se arată în evaluarea privind sustenabilitatea datoriei. Potrivit calculelor Financial Times, Cipru ar trebui să vândă 10 tone din cele 13,9 tone aflate în rezervele băncii centrale pentru a obţine suma vizată. Fondurile ar fi urmat să fie transferate către stat prin intermediul unei plăţi excepţionale a profitului obţinut din vânzare.
Banca centrală a Ciprului a negat, joi, vânzarea aurului din rezerve, însă ulterior un purtător de cuvânt al guvernului a admis că este o variantă luată în calcul. Cipru trebuie să crească şi taxe, precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro pe parcursul programului. Guvernul va încuraja investitorii locali (bănci, companii de asigurări şi companii de stat) să rostogolească obligaţiuni guvernamentale de până la 1 miliard de euro pe parcursul programului de finanţare cu zona euro şi FMI. O restructurare a termenilor împrumutului primit de Cipru de la Rusia în 2011, de 2,5 miliarde de euro, ar reduce costurile guvernului cu 100 de milioane de euro, se arată în raport.
Comisia Europeană estimează că economia Ciprului se va contracta cu 8,7% în acest an şi cu 3,9% anul următor, urmând să revină la o creştere modestă, de 1,1%, din 2015. Anul trecut, PIB al Ciprului a scăzut cu 2,4%.
Bank of Cyprus este prezentă în România printr-o sucursală supravegheată de banca centrală din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de guvernul din Cipru până la pragul de 100.000 de euro. Laiki este prezentă în România prin subsidiara Marfin Bank România.
3 comentarii:
Analiștii spun că un astfel de sondaj ridică cel mai grav semn de întrebare asupra legitimității democratice a instituțiilor europene. Recesiunea și criza datoriilor suverane, bugetele de austeritate livrate cu forța de Bruxelles statelor membre, așa-numitele planurile de salvare oferite «statelor mai sărace» de către «statele mai bogate», planuri care impun deseori tot felul de condiții degradante (vezi cazurile Greciei şi al Ciprului), frica politicienilor de a-și asuma responsabilitatea crizei și apelul lor laș la tot felul de soluții tehnocratice, toate acestea nu au făcut decât să sporească cu o viteză incredibilă eurosceptiscismul.
Concluzia analizei pe marginea acestui sondaj, făcută de José Ignacio Torreblanca, șef al biroului din Mardid al think tank-ului European Council on Foreign Relations: «Cetățenii europeni cred acum că democrația lor națională este subminată de modul în care politicienii de la Bruxelles administrează criza din zona euro». La rândul său, Aart de Geus, şef al think-tank-ului german Bertelsmann Stiftung, a avertizat că apelul fcăut de unii lideri europeni de a ceda mai multe prerogative naţionale în mâinile eurocraţilor de la Bruxelles va avea din ce în ce mai multe efecte de boomerang. Se vor întoarce împotriva Uniunii Europoene însăşi. «Sprijinul cetăţenilor europeni pentru politicile UE a scăzut dramatic din 2007 încoace. Ca atare, este extreme de periculos să pledezi pentru federalizare şi cedare de suveranitate, dat fiindcă o asemenea atitudine politică nu ar face decât să stârnească reacţii şi mai violente ale europenilor şi să contribuie la generarea unui val şi mai mare de populism», a aprecizat analistul german.
Berlin - With its record-low unemployment (5.4%), Germany stands out among fellow eurozone countries such as France or Spain, suffering from sky-high jobless rates.
Part of Germany's success is due to a series of reforms pushed through by the Social-Green government of former chancellor Gerhard Schroeder ten years ago, overhauling the labour market and welfare system.
He made it easier for companies to hire and fire, lowered taxes and limited social benefits. The Schroeder model is now viewed as a must-do for crisis-plagued EU countries in the south.
But the flipside of Germany's high employment rate is low-paid and unstable jobs.
A debate in the German Bundestag on Thursday (25 April) focused on the widening income gap and social inequality, as Social-Democrats and Greens unsuccessfully tried to introduce a German minimum wage.
Social-Democrat leader Peer Steinbrueck, who is challenging Angela Merkel for the chancellorship in September elections, said the minimum wage is needed for a "socially just economy."
Labour minister Ursula von der Leyen noted there is a "widening income gap." But she put the blame on the old Red-Green government which crafted the "lousy" model.
She said that no across-the-board minimum wage is needed because the most vulnerable sectors - like construction or healthcare - already have "minimum wage thresholds."
According to government statistics published by the Sueddeutsche Zeitung, hundreds of companies do not respect the thresholds, however.
The firms have been fined, but with too few inspectors, the risk of being caught is small enough to encourage evasion.
For his part, Enzo Weber, a macroeconomics and labour market professor at the Regensburg University, says that even if Germany introduced a minimum wage, it would not solve the social injustice problem.
"The reason why problems are big in the low-income area is because there are too many low qualified workers for too few adequate jobs," he told this website also on Thursday.
He said German labour market policies still focus on unemployment per se - to get people into any kind of job, whether it is temporary or low-paid, or to get them into self-employment.
"There is virtually nothing for the people with low qualifications to get a job in a middle-qualified area. That's where there are a lot of jobs available, but not that many to take them, because it requires extra training. And that's where we should focus the labour market policies on," Weber noted.
He said the German model might not be so easy to export to Italy or Spain because the crisis has created special conditions.
"Germany was lucky with the timing, the reforms were introduced when the economy was not as bad as it is now for the crisis countries, with recession and massive unemployment. It may be easy for us Germans to say:'Let them do it, we've done it as well.' But we were not in a crisis like they are," he explained.
"The model also has disadvantages - it has drifted more in the direction of precarious employment," he added.
Oficiul European de statistică a eliberat un sondaj îngrijorător pentru viitorul Uniunii Europene. Cifrele relevă că, din ce în ce mai răspânditul euro-scepticism a atins cote nemaintâlnite de la înființarea structurii UE. Față de anul 2007, într-o țară ca Germania, de exemplu, nivelul de neîncredere în eurocrații Bruxelles-ului a crescut de la 36%, la 59%,
Trimiteți un comentariu