Uniunea Europeană finanțează în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiază 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantată doar pentru următorii șapte ani. „Asta înseamnă o reducere de 30%, într-o perioadă în care tot mai multe state membre aplică anual pentru a satisface nevoile de bază ale cetățenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca răspuns la această știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodată“. Organizațiile de asistență socială sunt de acord că țările care au fost lovite cel mai puternic de criza economică europeană – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social. Una dintre cele mai lovite țări este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul său apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapă de lemn. „Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetățeni născuți în Spania care apelează la ajutor alimentar și văd un număr tot mai mare de persoane fără adăpost care vor să acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilă creștină. În același timp, organizațiile au observat un număr în creștere de persoane care cer pomană în marile țări Europene, precum Franța. „Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toată lumea, dar sistemul guvernamental are un număr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescută“, spune Lueder. În Europa, persoanele în vârstă și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sărăciei. „Crucea Roșie din Italia spune că grupul cel mai mare care apelează la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apelează și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncă“, spune Lueder. „Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificări minime sau fără un serviciu erau afectați încă dinainte de criză“, a adăugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii săraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur părinte cu venituri mici sau fără venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastră îngrijorare“. Mayer este pesimist cu privire la o eventuală îmbunătățire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevăd un număr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor. Roy a avertizat însă asupra faptului că guvernele europene nu ar trebui să se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sărăcia în creștere. „Se rezolvă nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socială adecvate și cu beneficii sociale, alături de salarii adecvate“, spune aceasta. marți, 30 octombrie 2012
Unde ne-a adus clica fostilor securisti si comunisti Europeni - Merkel-Sarkozy-Barroso si acolitii lor de tip Basescu
Uniunea Europeană finanțează în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiază 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantată doar pentru următorii șapte ani. „Asta înseamnă o reducere de 30%, într-o perioadă în care tot mai multe state membre aplică anual pentru a satisface nevoile de bază ale cetățenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca răspuns la această știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodată“. Organizațiile de asistență socială sunt de acord că țările care au fost lovite cel mai puternic de criza economică europeană – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social. Una dintre cele mai lovite țări este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul său apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapă de lemn. „Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetățeni născuți în Spania care apelează la ajutor alimentar și văd un număr tot mai mare de persoane fără adăpost care vor să acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilă creștină. În același timp, organizațiile au observat un număr în creștere de persoane care cer pomană în marile țări Europene, precum Franța. „Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toată lumea, dar sistemul guvernamental are un număr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescută“, spune Lueder. În Europa, persoanele în vârstă și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sărăciei. „Crucea Roșie din Italia spune că grupul cel mai mare care apelează la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apelează și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncă“, spune Lueder. „Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificări minime sau fără un serviciu erau afectați încă dinainte de criză“, a adăugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii săraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur părinte cu venituri mici sau fără venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastră îngrijorare“. Mayer este pesimist cu privire la o eventuală îmbunătățire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevăd un număr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor. Roy a avertizat însă asupra faptului că guvernele europene nu ar trebui să se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sărăcia în creștere. „Se rezolvă nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socială adecvate și cu beneficii sociale, alături de salarii adecvate“, spune aceasta. 
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Ministerul Finanţelor a publicat pe siteul său proiectul normelor metodologice prin care aduce clarificări privind aplicarea din 2013 a sistemului TVA la momentul încasării facturii şi nu la emiterea facturii pentru firmele care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro, informeaza Ziarul Financiar.
Proiectul care include şi prevederi legate de plata TVA la încasarea facturii, a fost publicat pentru dezbatere publică, urmând să fie aprobat de Guvern cel mai probabil săptămâna viitoare.
Firmele care vor aplica sistemul TVA la încasare începând din 2013 sunt obligate să depună până joi, 25 octombrie, la Fisc o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 si care nu depăşeşte plafonul de 2,25 milioane de lei (500.000 de euro, echivalent).
"Având în vedere că această notificare nu este de natură să modifice obligaţiile fiscale de declarare, iar contribuabilii nu prejudiciază bugetul de stat, nu vor fi aplicate amenzi în cazul în care nu vor fi depuse la timp notificările. Firmele vor fi înregistrate oricum, din oficiu, de ANAF în registrul celor care aplică acest sistem. Va fi elaborat şi un ghid pentru aplicarea sistemului TVA la încasarea facturii", a declarat pentru ZF Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu politica fiscală.
After a full four months of handwringing negotiations Greece has finally agreed to the arduous terms it must meet over the course of the next two years if the country is to keep international rescue funds pouring in.
From vehement anti-austerity advocate prime minister Antonis Samaras has been forced to take the middle ground - telling Greeks in no uncertain terms today that the negotiated belt-tightening measures are the only way of assuring Athens' membership of the Euro zone and keeping chaos at bay.
But the friction is palpable not least among his own coalition partners.The Democratic Left (Dimar) is still digging in its heals, refusing to endorse labour reforms it says will take the country back to the Middle Ages. [see 13.51]
The Pasok socialist party has agreed to the measures but only begrudgingly. And even members of Samaras' New Democracy party are far from happy about voting through policies that all know will worsen a recession already in its fifth year and at a level not seen since the second world war.
Much will depend on tomorrow's parliamentary vote on privatisations - widely seen as a test run of the vote on the new round of €13.5bn austerity measures. Once again Dimar and Pasok MPs are deeply unhappy with endorsing legislation that many feel strips the country of yet another level of sovereignty.
How many vote it down could be indicative of which way the austerity package vote will go in the coming weeks.
Autorităţile de la frontiera cu Ungaria anunţă că joi autovehiculele de mare tonaj nu vor putea intra pe teritoriul ţării vecine, deoarece este zi nelucrătoare cu ocazia Zilei tuturor sfinţilor, conform unui comunicat trimis de Poliţia de Frontieră Arad.
În comunicat se mai precizează că au fost luate măsuri pentru fluidizarea traficului prin punctele de trecere de la graniţa cu Ungaria pentru momentul ridicării restricţiei, joi după ora 23, ora României.
Trimiteți un comentariu