Comisia Europeana a anuntat luni ca este pregatita in cazul unei cereri de salvare din partea Spaniei, lansand astfel numaratoarea inversa pentru o tara, mai fragilizata ca niciodata, ce ar putea deveni a patra din Uniunea Europeana care beneficiaza de un ajutor global, relateaza AFP. Spania, a patra economie a zonei euro, se afla sub presiunea pietelor si a unei parti a partenerilor din zona euro pentru a solicita o salvare globala, dupa un prim ajutor pentru bancile sale, acordat in iunie. Dar guvernul spune ca nu a luat o decizie in acest sens, temandu-se de conditiile stricte care i-ar putea fi impuse in schimb. "Comisia Europeana este pregatita sa actioneze in cazul unei cereri", spus comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, care s-a intalnit la Madrid cu seful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, si cu ministrul economiei, Luis de Guindos, in prima zi a unei saptamani care ar putea fi decisiva. "Nu exista o cerere a Spaniei", a subliniat comisarul.
Criza ar putea insa sa se amplifice periculos pentru aceasta tara: un nou derapaj al deficitului, in ciuda unui buget de austeritate, cresterea datoriei publice, fronda nationalista in Catalonia si manifestari impotriva austeritatii.
Cererea de salvare ar putea fi precipitata de verdictul iminent al agentiei Moody's, care ameninta sa degradeze tara in categoria riscului, ceea ce ar insemna o noua prabusire a increderii investitorilor si dificultati sporite de finantare. Pe langa avalansa de stiri proaste, guvernul de dreapta a fost nevoit sa admita ca miliardele de euro care vor fi injectate in banci vor adanci in 2012 datoria publica la 85,3% din PIB si deficitul la 7,4%, departe de cele 6,3% promise Europei. Pentru 2013, perspectivele se agraveaza si mai mult: datoria ar trebui sa urce la 90,5%. "Daca Moody's anunta ca degradeaza Spania la categoria junk, consideram aproape imposibil ca guvernul sa continue sa amane cererea de ajutor", spune Link Securities, care prezice: "Solutia, in cateva zile". Vineri, guvernul publicase rezultatele unui audit independent legat de nevoile bancilor: factura ar trebui sa se limiteze la circa 40 de miliarde de euro, fata de o estimare initiala de o suta de miliarde. Publicatia acestor cifre ar fi trebuit sa asigure pietele. Dar anuntul facut luni de Banco Popular, a cincea banca spaniola, privind o majorare de capital de pana la 2,5 miliarde de euro, urmata de o cadere a actiunilor, este emblematica pentru fragilitatea persistenta a sectorului.
Criza ar putea insa sa se amplifice periculos pentru aceasta tara: un nou derapaj al deficitului, in ciuda unui buget de austeritate, cresterea datoriei publice, fronda nationalista in Catalonia si manifestari impotriva austeritatii.
Cererea de salvare ar putea fi precipitata de verdictul iminent al agentiei Moody's, care ameninta sa degradeze tara in categoria riscului, ceea ce ar insemna o noua prabusire a increderii investitorilor si dificultati sporite de finantare. Pe langa avalansa de stiri proaste, guvernul de dreapta a fost nevoit sa admita ca miliardele de euro care vor fi injectate in banci vor adanci in 2012 datoria publica la 85,3% din PIB si deficitul la 7,4%, departe de cele 6,3% promise Europei. Pentru 2013, perspectivele se agraveaza si mai mult: datoria ar trebui sa urce la 90,5%. "Daca Moody's anunta ca degradeaza Spania la categoria junk, consideram aproape imposibil ca guvernul sa continue sa amane cererea de ajutor", spune Link Securities, care prezice: "Solutia, in cateva zile". Vineri, guvernul publicase rezultatele unui audit independent legat de nevoile bancilor: factura ar trebui sa se limiteze la circa 40 de miliarde de euro, fata de o estimare initiala de o suta de miliarde. Publicatia acestor cifre ar fi trebuit sa asigure pietele. Dar anuntul facut luni de Banco Popular, a cincea banca spaniola, privind o majorare de capital de pana la 2,5 miliarde de euro, urmata de o cadere a actiunilor, este emblematica pentru fragilitatea persistenta a sectorului.
6 comentarii:
Fear of escalating demands by Germany, Finland and Holland is a key reason why Spanish premier Mariano Rajoy continues to drag his feet on a full sovereign bail-out.
Spain's refusal to act has frozen the eurozone rescue machinery and begun to rattle markets. The European Central Bank will not buy Spanish bonds until the country requests aid from the European Stability Mechanism (ESM) and signs a "Memorandum" giving up fiscal sovereignty.
Finance minister Luis de Guindos told Spain's parliament Wednesday that there will be no bail-out until the terms are clear. "The government will take the best decision for Spain and its European allies when it knows all the details," he said.
Finland has become the greatest worry. "Rajoy is terrified that the Finns will say `No' after he has requested a rescue," said a Spanish economist with close ties to the Rajoy team.
Miapetra Kumpula-Natri, head of the Grand Committee on Europe in Finland's parliament, said Finnish lawmakers must vote on any deal and would make their own decision.
Parlamentul European (PE) a început dezbaterea propunerii făcute de către Comisia Europeană (CE) pentru instituirea sistemului unic european de supraveghere a băncilor (SUSB).
Instituirea SUSB este primul pas pentru realizarea Uniunii Bancare Europene, care, în viitor, ar urma să includă şi un sistem unic de garantare a depozitelor bancare şi un sistem unic de restructurare a băncilor ajunse în dificultăţi financiare.
Voinţa politică pentru realizarea SUSB a fost exprimată de către Consiliul şefilor de state sau de guverne din zona euro, din 29 iunie 2012, chiar dacă există încă diferenţe între Germania, Spania şi alte state membre asupra conceptului de Uniune Bancară.
Se are în vedere că, în timp ce băncile operează transnaţional, supravegherea acestora se realizează după reguli naţionale, iar atunci când băncile intră în dificultăţi, de regulă, plătitorii de impozite sunt cei chemaţi să contribuie la asanarea acestora. Prin urmare, este nevoie de un SUSB, pentru a îmbunătăţii activitatea de supraveghere şi, pe această cale, sănătatea instituţiilor de credit şi stabilitatea sis-temului financiar
Dacă eşti un simplu cetăţean, care are de reclamat o infracţiune, cu probe -documente, martori, tot tacâmul-, ai toate şansele să fii purtat pe drumuri de „oamenii legii”. În schimb, dacă eşti băsist şi acţionezi împotriva USL, ai de partea ta Parchetul General, care calcă peste legi, pentru a te susţine în demersurile tale.
Parchetul General, prin Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, a transmis Camerei Deputaţilor, „spre competentă soluţionare”, mai multe denunţuri pe care le-a primit la adresa de email sesizare@mpublic.ro. Majoritatea denunţurilor sunt identice în conţinut (copy & paste), concepute fiind de un individ care în spaţiul virtual este cunoscut ca Marius Mistreţu şi nu prevăd alte elemente de identificare în afara numelui. Denunţurile se referă la pierderea calităţii de parlamentar în cazul deputaţilor Sergiu Andon şi Florin Pâslaru, cerându-se, nici mai mult, nici mai puţin, decât arestarea acestora.
Procurorii au dat curs „anonimelor mistreţului” ignorând prevederile clare ale Codului de Procedură Penală (CPP), conform căruia denunţul trebuie să conţină următoarele elemente de identificare: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului.
Primul-ministru a susţinut că decizia de majorare a taxelor locale cu până la 16% este a autorităţilor locale.
Sursa: VLAD STĂNESCU
El a explicat că proiectul de hotărâre publicat, miercuri, pe site-ul ministerului de Finanţe nu face decât să stabilească plafonul maxim până la care pot creşte aceste taxe.
Ponta s-a plâns că nici ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, şi nici secretarul de stat Liviu Voinea nu ştiau că acest proiect va fi postat pe site-ul Finanţelor.
În plus, premierul a susţinut că nu era problema sa să explice că, potrivit unei prevederi legale, la fiecare trei ani, taxele locale pot fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei, dar decizia finală aparţine autorităţilor din fiecare comună sau judeţ.
Turcia a bombardat în această seară ţinte situate pe teritoriul sirian, ca răspuns la atacul ce a provocat moartea a cinci civili turci, într-o localitate situată în vecinătatea graniţei dintre cele două ţări. "Atacul a făcut obiectul unei riposte imediate a forţelor noastre armate (...) care au bombardat de-a lungul frontierei ţinte identificate prin radar", a precizat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, într-un comunicat citat de AFP. NATO este alături de Turcia şi cere Siriei săpună capăt "încălcărilor flagrante ale legislaţiei internaţionale". Rasmussen a spus, de mai multe ori, că NATO nu are intenţia să intervină în Siria, dar este pregătită să apere Turcia, dacă va fi necesar.
Biblioteca Academiei Române, ”Noaptea Porților Deschise”. Dezbateri, târg IT&C, concerte și teatru.
9:51 O viziune cu poporul Dan Diaconescu
9:38 vitMATINA Se mai poate sustine legatura dintre alergii si curatenia exagerata? - raport
8:41 Despagubiri in valoare de 6 miliarde de dolari acordate unor victime ale atentatelor de la 11 septembrie
7:31 Pretul petrolul continua sa scada intr-o economie lenta (87,94 dolari)
6:38 Bursa din Tokyo a deschis in crestere multumita deprecierii yenului
5:56 Wall Street inchide in crestere dar investitorii raman precauti
4:07 VIDEO Alegeri SUA Prima confruntare Barack Obama vs Mitt Romney. Un sondaj CNN il da pe Romney castigator al dezbaterii
4:02 Business Report: Blocaj: Statul tine cu dintii de averile nationalizate; Marius Mateescu: "Insolventa Hidroelectrica afecteaza indirect relatiile bancare ale Transelectrica"; Pierderi de 543 mil. lei pentru Compania Nationala a Huilei, intre 2009 si 2011. Care este motivul
Trimiteți un comentariu