Guvernul german a confirmat, ieri, că doreşte ca ajutorul financiar european în valoare de până la 100 de miliarde de euro oferit Spaniei să nu meargă direct la băncile din această ţară, ci la stat, care trebuie să-şi asume rolul de garant şi să-l înregistreze în conturile sale, relatează agenţia EFE, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Marianne Kothe, conform Agerpres."Poziţia germană" este că linia de credit convenită în luna iunie între Spania şi Eurogrup "nu poate fi folosită pentru recapitalizarea directă a sectorului bancar" spaniol, a precizat oficialul de la Berlin, adăugând că, în opinia guvernului ţării sale, fondul permanent de salvare, aşa-numitul Mecanism European de Stabilitate (MES), "va putea să împrumute direct băncile numai după ce supravegherea bancară unică la nivelul zonei euro va deveni operaţională". Opinia Germaniei este împărtăşită de Olanda şi Finlanda. Guvernul de la Madrid insistă ca împrumutul european să fie acordat direct băncilor spaniole aflate în dificultate, pentru a evita creşterea şi mai mult a datoriei publice a Spaniei şi pentru că nu vrea să-şi asume vreo responsabilitate ce rezultă din garantarea returnării acestor sume, cum ar fi să răspundă în cazul în care băncile nu vor plăti. Cât priveşte supravegherea bancară unică la nivelul zonei euro, Comisia Europeană consideră că aceasta ar putea deveni operaţională la începutul anului viitor, dar cancelarul german, Angela Merkel, nu crede în această posibilitate şi a cerut să nu fie grăbită punerea în practică a mecanismului.
4 comentarii:
Datoria Spaniei va creste mai mult anul viitor, a anuntat guvernul, punand si mai multa presiune pe Madrid, in timp ce tara continua eforturile pentru a taia si mai mult cheltuielile. Ministrul Finantelor, Cristobal Montoro a declarat ca datoria ar putea ajunge la 85,35% din productia economica anul acesta, crescand la 90,55 in 2013. Comentariile sale vin dupa ce mai multe planuri de reducere a costurilor au fost lansate saptamana trecuta. Multi analisti considera ca este doar o chestiune de timp inainte ca Spania sa aiba nevoie de un plan de salvare, anunta BBC.
Proteste impotriva masurilor de austeritate si in Franta. Sute de demonstranti au luat cu asalt strazile Parisului pentru a protesta impotirva raspandirii masurilor de austeritate in Franta si Europa. Scandand "rezistenta, rezistenta", multumile au fost adunate de aproximativ 60 de organizatii, inclusiv de partidul de stanga "Frontul de Stanga" si de partidul Comunist Francez, care se opun tratatului bugetului European. "Astazi este ziua in care poporul francez a lansat o miscare impotriva politicii de austeritate", a declarat presedintele Frontului de Stanga, Jean-Luc Melenchon. Cu cateva ore inainte de protest un oficial al Ministerului de Finante, a descris demonstratia ca fiind o greseala "fundamentala": "Eu cred ca se comite o greseala fundamentala in gandire si ca politica lor slabeste Franta", scrie The Guardian.
Rogozin va pedepsi privatizarile ilegale din industria militara. Viceprim-ministrul Dmitri Rogozin a promis duminica ca ii va pedepsi pe cei care au fost implicati in privatizarea ilegala a complexului militar-industrial din Rusia, scrie RiaNovosti. "Am trimis deja documentele cu privire la o serie de parti ale complexului militar-industrial care au fost grosolan privatizate, arogant, ca si cum acesti oameni care au facut asta nu au avut absolut nicio teama". a spus Rogozin, care are responsabilitatea gestionarii acestui sector. "Ei au gandit scheme simple. Dar acum aceste documente sunt la procurori. Ma voi ocupa personal de aceasta problema, astfel incat sa avem o lista cu nume reale", a spus el intr-un inteviu acordat unei televiziuni rusesti. Rogozin a concluzionat afirmand ca de acum vor fi trasate linii rosii pe care nimeni nu va mai avea voie sa le depaseasca in industria aprarii, aviatiei si a celei spatiale. "Directorul unei fabrici nu este propriul lui sef, acesta este un obiect al apararii. Am avut situatii in care directorii fabricilor aflate in sectoarele industriei militare-incluzand industria spatiala- au avut salarii de 5 milioane de ruble (161.290 de mii de dolari) pe luna, in timp ce muncitorii simpli primeau 15-25.000 de mii de ruble", a spus Rogozin.
Reprezentanţa României la Bruxelles a remis, pe 10 februarie 2012, o adresă în atenţia următorilor: Leonard Orban - ministrul Afacerilor Europene, Nicolae Văcăroiu - preşedintele Curţii de Conturi, Ioan Aron Popa - preşedintele Autorităţii de Audit, şi Bogdan Aurescu - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.
Documentul, semnat de Mihnea Motoc, şeful misiunii, descria paşii care trebuie urmaţi în procedura de numire a unui nou reprezentant al României la Curtea Europeană de Conturi. Adresa, care era însoţită de extrase din regulamentele de ordine şi proceduri ale Curţii Europene de Conturi, atrăgea atenţia în mod deosebit asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească viitorul candidat.
„Condiţiile stipulate de TFUE, art. 286, prevede că membrii Curţii de Conturi sunt aleşi dintre personalităţile care fac parte sau au făcut parte din instituţii de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcţie", se arată în document.
Astfel, principalele criterii de nominalizare agreate de Parlamentul European sunt: experienţa profesională în domeniul finanţelor publice sau al auditului de management, „track-record" impecabil pe management, nedeţinerea unor funcţii publice pentru care să fi fost necesare alegeri la data nominalizării, precum şi vârsta sub 65 de ani.
Trimiteți un comentariu