Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei
euro, a intrat luni în vigoare după prima reuniune a consiliului guvernatorilor,
format din miniştrii de Finanţe din zona euro, la Luxemburg. Ca şi
predecesorul său, FESF, este un fond destinat luptei împotriva datoriilor
suverane, prin reducerea dobânzilor la împrumuturile contractate de state. MES
cumpără datoriile statelor de pe piaţa primară, dar şi de pe cea secundară,
acolo unde se tranzacţionează titlurile aflate în circulaţie. MES poate fi
ajutat în aceste operaţiuni de Banca Centrală Europeană. Începând din 2013, MES
va putea sa participe şi la recapitalizarea băncilor din zona euro aflate în
dificultate. MES ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 iulie 2012, însă Curtea
Constituţională din Gernania a amânat acest moment şi nu a dat lumină verde
Mecanismului decât în luna septembrie. Abia pe 12 octombrie, MES va primi o
tranşă de 32 de miliarde de euro, în baza căreia va putea împrumuta 150 de
miliarde de euro. MES va deveni cu adevărat operaţional abiat în 2014, atunci
când va avea un capital de 500 de miliarde de euro. Capitalul va fi format din
capitalul vărsat de statele zonei euro, în raport de ponderea economiilor
naţionale. Aceste sume se vor adăuga la datoria publică a statelor respective,
însă sumele împrumutate de MES nu se vor adăuga acestei datorii, spre deosebire
de cele oferite până acum de FESF. Mecanismul european este cotat de agenţiile
de rating cu AAA şi se poate împrumuta de pe pieţe la cea mai bună dobândă.
Chiar dacă liderii UE au putut învăţa din eşecurile de până acum, MES nu are o
capacitate de împrumut decât de 700 de miliarde de euro, faţă de cele 1.000 de
miliarde pe care unii experţi şi-ar fi dorit-o. Astfel, MES nu poate face unui
potenţial faliment al Italiei, ţară care ar avea nevoie de un împrumut de cel
puţin 600 de miliarde de euro. Marile slăbiciuni ale MES sunt necesitatea
consultării Bundestagului pentru orice majorare a capitalului său,
eventualitatea de a nu putea finanţa decât băncile care vor începe să aibă
probleme abia în 2013, nu şi băncile spaniole ameninţate în acest moment. Modul
de funcţionare al MES este destul de greoi, presupunând două consilii (al
miniştrilor de Finanţe şi al băncilor naţionale), în care Franţa şi Germania au
drept de veto. “MES este o soluţie iluzorie. Nu este în niciun fel mijlocul de
refacere a competitivităţii în ţările aflate în dificultate. El nu atacă
rădăcina răului, care constă în eterogenitatae zonei euro”, spune Jean Pierre
Chevenement, fost ministru în mai multe cabinete socialiste din Franţa.joi, 11 octombrie 2012
Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei
euro, a intrat luni în vigoare după prima reuniune a consiliului guvernatorilor,
format din miniştrii de Finanţe din zona euro, la Luxemburg. Ca şi
predecesorul său, FESF, este un fond destinat luptei împotriva datoriilor
suverane, prin reducerea dobânzilor la împrumuturile contractate de state. MES
cumpără datoriile statelor de pe piaţa primară, dar şi de pe cea secundară,
acolo unde se tranzacţionează titlurile aflate în circulaţie. MES poate fi
ajutat în aceste operaţiuni de Banca Centrală Europeană. Începând din 2013, MES
va putea sa participe şi la recapitalizarea băncilor din zona euro aflate în
dificultate. MES ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 iulie 2012, însă Curtea
Constituţională din Gernania a amânat acest moment şi nu a dat lumină verde
Mecanismului decât în luna septembrie. Abia pe 12 octombrie, MES va primi o
tranşă de 32 de miliarde de euro, în baza căreia va putea împrumuta 150 de
miliarde de euro. MES va deveni cu adevărat operaţional abiat în 2014, atunci
când va avea un capital de 500 de miliarde de euro. Capitalul va fi format din
capitalul vărsat de statele zonei euro, în raport de ponderea economiilor
naţionale. Aceste sume se vor adăuga la datoria publică a statelor respective,
însă sumele împrumutate de MES nu se vor adăuga acestei datorii, spre deosebire
de cele oferite până acum de FESF. Mecanismul european este cotat de agenţiile
de rating cu AAA şi se poate împrumuta de pe pieţe la cea mai bună dobândă.
Chiar dacă liderii UE au putut învăţa din eşecurile de până acum, MES nu are o
capacitate de împrumut decât de 700 de miliarde de euro, faţă de cele 1.000 de
miliarde pe care unii experţi şi-ar fi dorit-o. Astfel, MES nu poate face unui
potenţial faliment al Italiei, ţară care ar avea nevoie de un împrumut de cel
puţin 600 de miliarde de euro. Marile slăbiciuni ale MES sunt necesitatea
consultării Bundestagului pentru orice majorare a capitalului său,
eventualitatea de a nu putea finanţa decât băncile care vor începe să aibă
probleme abia în 2013, nu şi băncile spaniole ameninţate în acest moment. Modul
de funcţionare al MES este destul de greoi, presupunând două consilii (al
miniştrilor de Finanţe şi al băncilor naţionale), în care Franţa şi Germania au
drept de veto. “MES este o soluţie iluzorie. Nu este în niciun fel mijlocul de
refacere a competitivităţii în ţările aflate în dificultate. El nu atacă
rădăcina răului, care constă în eterogenitatae zonei euro”, spune Jean Pierre
Chevenement, fost ministru în mai multe cabinete socialiste din Franţa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Băncile europene ar putea fi nevoite să vândă active de cel mult 4.500 de miliarde de dolari până în 2013, dacă liderii europeni nu-şi îndeplinesc angajamentele privind lupta împotriva crizei financiare, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Suma este cu 18% mai mare decât cea anticipată de FMI în luna aprilie, adică 3.800 de miliarde de dolari.
Fondul arată, în raportul privind stabilitatea financiară globală, că un eventual eşec în implementarea măsurilor de consolidare fiscală în Europa sau de înfiinţare a sistemului unic de supraveghere în domeniu, în perioada stabilită, ar putea forţa 58 de bănci din UE - de la "UniCredit" SpA la "Deutsche Bank" AG - să-şi reducă activele.
Conform FMI, o astfel de situaţie ar afecta creditarea şi ar avea un impact de 4 puncte procentuale asupra evoluţiei PIB-ului în Grecia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, în anul următor.
Conform unui scenariu de bază, al adoptării de către liderii europeni a deciziilor anticriză necesare, FMI anticipează o reducere a activelor băncilor cu 2.800 de miliarde dolari, faţă de 2.600 de miliarde dolari, cât preconiza în aprilie.
"Intensificarea crizei s-a manifestat prin transferuri de capital de la periferia zonei euro către centru, într-un ritm asociat în mod normal cu situaţii de criză monetară sau blocaje bruşte. Restabilirea încrederii în rândul investitorilor privaţi este esenţială pentru stabilizarea zonei euro", notează raportul FMI.
Documentul arată că, din luna aprilie, întârzierile autorităţilor europene în luarea de decizii pentru rezolvarea crizei au agravat presiunile pe finanţare.
FMI a avertizat că, dacă zona euro nu-şi va rezolva criza de capital, bilanţurile contabile ale băncilor europene vor scădea sever, afectând în continuare creşterea economică şi ducând şomajul peste nivelul record atins deja în regiune.
ALINA VASIESCU
Inflatia EXPLODEAZA si da peste cap tintele BNR
Top: ZECE marci auto importate de romani in primele noua luni
Schimbare de regim la Sibex: Sima a fost demis de Miclaus si Simionescu
Ce cred romanii despre antreprenori: se imbogatesc pe spinarea angajatilor si succesul lor tine de noroc
Tribunalul anuleaza AGA FP in care a fost decis administratorul
Cat trebuie sa platesti ca sa ai biroul in cea mai inalta cladire din Romania
Guvernul anunta o noua rectificare bugetara. Salariile de stat vor creste in decembrie
Majorarea indemnizatiei de crestere a copilului la 85% din venitul net a fost promulgata
Business Report: Polita RCA s-a scumpit si cu 28%. De la anul se transforma in CASCO; Cum sa recuperezi banii "inghititi" din greseala de pe cardul tau; Cea mai inalta cladire din Romania este de vanzare: Cine ar putea sa o cumpere; Noul Volkswagen Beetle Convertible
2:39 Subiectele Zilei: Sefa magistratilor din Romania: "Politicienii vor sa puna mana pe Justitie"; Din 2013 incepe avalansa scumpirilor. Ce alte vesti proaste ne da economia; Un ONG obscur a trimis 400 de observatori in "tara lui Dragnea"; O motiune impardonabila
Un documentar al canalului ARTE incearca sa demonstreze ca anumite laboratoare occidentale au folosit pentru testele lor clinice mai multi pacienti din estul Europei. Documentarul porneste de la cateva cazuri petrecute in Germania de Est, inainte de 1989. "Dupa caderea zidului Berlinului, noile reguli federale au obligat laboratoarele occidentale sa se deplaseze spre tarile vecine. Polonezi si romani au devenit cobai umani", sustin jurnalistii de la ARTE, desi din Romania este dat un singur exemplu, cel al lui Corneliu Nedelcu.
Trimiteți un comentariu