Datoria guvernamentală din zona euro a continuat să crească în trimestrul al doilea din 2012, aceasta ajungând la niveluri extreme în unele ţări din regiune, conform Eurostat.Datoria a ajuns la 90% din PIB în perioada menţionată, de la 88,2% în primele trei luni ale anului curent, respectiv de la 87,1% în perioada aprilie - iunie 2011. În întreg blocul european (UE), datoria guvernamentală a crescut la 84,9% din PIB în trimestrul doi, de la 83,5% în primul trimestru, respectiv de la 81,4% în anul anterior....Serviciile Comisiei Europene au informat autoritatile romane, printr-o scrisoare, ca au decis sa "presuspende" cea mai mare parte din trei programe cofinantate prin fondurile structurale ale UE. "Acest fapt vine ca urmare a unor deficiente grave din cadrul sistemului de gestionare si control al programelor "Transport", "Regional" si "Cresterea competitivitatii economice". Problemele sunt legate de domeniul achizitiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum si de prevenirea si detectarea fraudei si a conflictelor de interese. Aceasta actiune este urmarea unei analize aprofundate si inseamna ca nu se vor mai face plati pana la adoptarea unor masuri pentru remedierea acestor probleme. Creantele vor fi insa rambursate imediat ce actiunile necesare sunt intreprinse de autoritatile romane", precizeaza sursa citata.
De asemenea, "pentru a proteja bugetul UE", au fost propuse corectii financiare pentru aceste trei programe si pentru programul "Mediu", informeaza sursa citata. "Acestea ar acoperi intre 10 si 25% din plati. Dar acesti bani nu ar trebui pierduti. Daca Romania accepta corectiile, sumele in cauza ar putea fi utilizate pentru alte proiecte - corect implementate - din cadrul aceluiasi program", se mentioneaza in comunicat. CE precizeaza ca masurile adoptate fac parte dintr-o procedura reglementata de protejare a intereselor financiare ale UE si a modalitatilor de utilizare a banilor contribuabililor, Comisia aplicand aceleasi norme si standarde pentru toate statele membre.
Comisia solicita autoritatilor romane sa ia de urgenta masuri in acest sens, deoarece fondurile UE reprezinta principala sursa de investitii in Romania si, prin urmare, un factor esential de crestere.
5 comentarii:
În această noapte, românii şi-au dat ceasurile cu o oră înapoi, pentru trecerea la ora oficială de iarnă. Astfel că ora 4.00 a devenit ora 3.00, iar ziua de azi va avea 25 de ore şi va fi cea mai lungă zi a anului. Trecerea la ora Europei, sau ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 28 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 82 de trenuri, dintre care 40 InterRegio, 40 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători. Puţini cunosc istoria extrem de interesantă a schimbării orei în funcţie de anotimp petrecută de-a lungul anilor, la nivel mondial. Profesorul Gheorghe Braşoveanu din Bucureşti a oferit cititorilor EVZ o lectură incitantă pe marginea acestui eveniment.
capital.ro
ACTUALITATE
TOP 300
BANII TAI
BUSINESS
SPECIAL
Lifestyle
The economist
Abonamente 2012
Legislatie
Statistica Zilei
Auto Geneva 2011
rEvolutia Tehnologica
Criza
Interviu
Reportaj
HOW TO WEB
Facebook Twitter RSS
Se repetă MAREA DEPRESIUNRE: Zeci de milioane de europeni nu își mai permit o masă
Autor: Alexandru Urzică Duminică, 28 Octombrie 2012 3666 vizualizări 20 comentarii
Un număr tot mai mare de europeni se bazează acum pe ajutoare alimentare potrivit Crucea Roșie, care spune că eșecul serviciilor de ajutor social și rata mare a șomajului au creat o situație în care nimeni nu știe cu exactitate cine ar mai putea avea nevoie de ajutor.
1
„Situația nu este specifică Europei de Est sau de Sud-Est; se întâmplă în toată Uniunea Europeană, oameni din Luxemburg și Finlanda... Serviciile publice de ajutor social încep să eșueze și oamenii nu mai dispun de mecanisme de sprijin, motiv pentru care apelează la Biserică și Crucea Roșie“, spune Eberhard Lueder, șeful Crucea Roșie, unitatea Uniunii Europene.
„În zilele de astăzi, nimeni nu știe cine va fi următorul lovit... Multe persoane care se considerau în siguranță – din clasa medie – se găsesc în situația în care nu își mai pot susține financiar nevoile“.
Circa 40 de milioane de europeni suferă de „lipsuri materiale severe“ potrivit datelor colectate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că aceștia nu își mai pot permite o masă cu carne la două zile. În total, 116 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene sunt considerați „în pragul sărăciei sau excluși social“.
Uniunea Europeană finanțează în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiază 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantată doar pentru următorii șapte ani.
„Asta înseamnă o reducere de 30%, într-o perioadă în care tot mai multe state membre aplică anual pentru a satisface nevoile de bază ale cetățenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca răspuns la această știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodată“.
Organizațiile de asistență socială sunt de acord că țările care au fost lovite cel mai puternic de criza economică europeană – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social.
Una dintre cele mai lovite țări este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul său apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapă de lemn.
„Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetățeni născuți în Spania care apelează la ajutor alimentar și văd un număr tot mai mare de persoane fără adăpost care vor să acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilă creștină.
În același timp, organizațiile au observat un număr în creștere de persoane care cer pomană în marile țări Europene, precum Franța.
„Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toată lumea, dar sistemul guvernamental are un număr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescută“, spune Lueder.
În Europa, persoanele în vârstă și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sărăciei.
„Crucea Roșie din Italia spune că grupul cel mai mare care apelează la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apelează și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncă“, spune Lueder.
„Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificări minime sau fără un serviciu erau afectați încă dinainte de criză“, a adăugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii săraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur părinte cu venituri mici sau fără venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastră îngrijorare“.
Mayer este pesimist cu privire la o eventuală îmbunătățire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevăd un număr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor.
Roy a avertizat însă asupra faptului că guvernele europene nu ar trebui să se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sărăcia în creștere. „Se rezolvă nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socială adecvate și cu beneficii sociale, alături de salarii adecvate“, spune aceasta.
Uniunea Europeană finanțează în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiază 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantată doar pentru următorii șapte ani.
„Asta înseamnă o reducere de 30%, într-o perioadă în care tot mai multe state membre aplică anual pentru a satisface nevoile de bază ale cetățenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca răspuns la această știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodată“.
Organizațiile de asistență socială sunt de acord că țările care au fost lovite cel mai puternic de criza economică europeană – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social.
Una dintre cele mai lovite țări este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul său apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapă de lemn.
„Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetățeni născuți în Spania care apelează la ajutor alimentar și văd un număr tot mai mare de persoane fără adăpost care vor să acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilă creștină.
În același timp, organizațiile au observat un număr în creștere de persoane care cer pomană în marile țări Europene, precum Franța.
„Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toată lumea, dar sistemul guvernamental are un număr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescută“, spune Lueder.
În Europa, persoanele în vârstă și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sărăciei.
„Crucea Roșie din Italia spune că grupul cel mai mare care apelează la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apelează și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncă“, spune Lueder.
„Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificări minime sau fără un serviciu erau afectați încă dinainte de criză“, a adăugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii săraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur părinte cu venituri mici sau fără venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastră îngrijorare“.
Mayer este pesimist cu privire la o eventuală îmbunătățire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevăd un număr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor.
Roy a avertizat însă asupra faptului că guvernele europene nu ar trebui să se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sărăcia în creștere. „Se rezolvă nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socială adecvate și cu beneficii sociale, alături de salarii adecvate“, spune aceasta.
Trimiteți un comentariu