Grupul bancar francez Societe Generale a redus finanţarea către subsidiara din Grecia, Geniki, şi analizează mai multe strategii privind o posibilă ieşire de pe piaţa greacă, au declarat analiştii care s-au întâlnit recent cu directorul financiar de la Societe Generale, Bertrand Badre, citaţi de Reuters şi preluaţi de Agerpres.
Deşi expunerea Societe Generale pe Grecia este la un nivel scăzut, în special comparativ cu cea a Credit Agricole, care deţine banca elenă Emporiki, Bertrand Badre a declarat că Societe Generale este la fel de activă ca şi Credit Agricole în căutarea unei strategii de exit.
National Bank of Greece, cea mai mare bancă comercială din Grecia, a confirmat luni că poartă discuţii cu Credit Agricole privind o posibilă preluare a Emporiki Bank.
"Este clar că Societe Generale caută o uşă de ieşire", a declarat Alex Koagne de la Natixis, unul din analiştii care au luat parte la întâlnirea cu Bertrand Badre. Potrivit analistului, Bertrand Badre a spus şi că Societe Generale şi-a redus la zero liniile de finanţare către Geniki.
O purtătoare de cuvânt de la Societe Generale a confirmat că finanţarea către Geniki a fost redusă la un nivel "minim", dar a relativizat declaraţiile lui Badre referitoare la o strategie de exit, adăugând că grupul francez monitorizează cu atenţie situaţia depozitelor la Geniki.
La rândul lor, analiştii JP Morgan au publicat un raport potrivit căruia, în urma reducerii liniilor de finanţare, expunerea Societe Generale pe Geniki se ridică la 300 milioane de euro sub formă de capital şi datorii subordonate. "Grupul ar putea, de asemenea, analiza posibilitatea vânzării Geniki, lucru care ar trebui să fie mai uşor de ralizat având în vedere faptul că Geniki este o bancă mai mică decât Emporiki", susţin analiştii de la JP Morgan.
Atât Geniki, cât şi Emporiki au primit acces la lichidităţile oferite de urgenţă de Banca centrală a Greciei, ceea ce a permis băncilor mamă din Franţa să-şi reducă finanţarea.
Grupul Societe Generale este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro.
luni, 9 iulie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Aceasta este o propunere a Mïnisterului Sanatatii aflata in stadiu de proiect, propunere care nu a fost aprobata de Guvern. Ministerul Finantelor publice va transmite cat de curand posibil un punct de vedere in care va respinge aceasta propunere", au declarat pentru HotNews.ro oficiali ai Finantelor. Potrivit proiectului amintit, cei mai afectati ar fi fost angajatorii care au angajati cu salarii medii sau mici.
Banca centrala a Elvetiei (SNB) ar trebui sa apere limita pe care a stabilit-o de 1,20 franci pentru un euro, desi presiunea pentru ca moneda elvetiana sa se aprecieze va creste, a declarat ministrul Economiei, Johann Schneider-Ammann intr-un interviu pentru SonntagsZeitung.
"Presiunea asupra SNB va creste. De aceea, este tot mai important sa aparam acest prag, fara compromis," a subliniat Johann Schneider-Ammann. El nu se asteapta ca Banca Nationala a Elvetiei sa micsoreze aceasta limita, a declarat ministrul.
Schneider-Ammann a spus ca el este sceptic cu privire la introducerea dobanzilor negative, pentru a preveni aprecierea francului, experienta aratand ca aceste masuri nu sunt eficiente. Totusi, guvernul elvetian analizeaza aceasta posibilitate, a adaugat ministrul.
SNB a fost nevoita sa intervina pentru a pastra francul mai jos de pragul de 1,20 unitati pentru un euro, in septembrie anul trecut dupa ce francul a ajuns in luna august 2011 aproape la paritate cu euro, punand presiune pe exportatori si pe economia elvetiana
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru", se precizează într-un comunicat dat publicităţii de CCR, după şedinţa de luni.
Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat, în 25 iunie, cu 70 de voturi "pentru", patru abţineri şi 18 voturi "împotrivă", proiectul de lege care scoate hotărârile Parlamentului de sub controlul Curţii Constituţionale.
În 4 iulie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care elimină hotărârile Parlamentului dintre actele asupra cărora se poate pronunţa Curtea Constituţională. "Ordonanţa de Urgenţă este constituţională, nu afectează drepturile constituţionale ale Curţii Constituţionale, nici structura Curţii Constituţionale. Este o ordonanţă de urgenţă care stabileşte drepturile CC cele care sunt prevăzute în Constituţie. Niciuna dintre puterile Curţii nu dispare, dar una dintre puterile Parlamentului revine în drepturile sale", a explicat Valeriu Zgonea, noul preşedinte al Camerei, numit după ce Roberta Anastase a fost revocată din funcţie.
Banca Naţională a României (BNR) urmează să salveze băncile care s-ar putea afla în dificultate, cu banii de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă (OUG) a Guvernului, care urmează să intre în dezbaterea Senatului, în sesiunea extraordinară din luna august.
Printr-o coincidenţă cu rumorile despre precaritatea sistemului nostru bancar, Guvernul, prin această Ordonanţă, pune pe tapet posibilitatea ca unele bănci să se confrunte cu dificultăţi, deşi potrivit mesajelor transmise de oficialii BNR, sistemul bancar este solid şi bine capitalizat.
Contrar acestor mesaje, Executivul iese cu Ordonanţa, prin care oferă o soluţie imediată (este o Ordonanţă "de urgenţă") unei probleme despre care recunoaşte că este posibilă.
Fostul secretar de stat în ministerul economiei şi Comerţului, Ionel Manţog şi fostul director al Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia, ion Vulpe, au fost condamnaţi definitiv la 5 ani de închisoare cu executare. Hotărârea a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acuzaţiile pentru care cei doi îşi vor petrece următorii ani în spatele gratiilor sunt de fapte de corupţie. În scurt timp urmează ca mandatele de arestare sa ajungă la Poliţia din Gorj.
Textul de mai jos a fost publicat in data de 9 iunie 2009 si arata cum a facut-o Ionel Manţog europarlamentar pe EBA.
O tablă neştearsă uitată într-un colţ al unui sediu de partid, în care au fost scrise instrucţiunile pentru liderii de organizaţii, confirmă faptul că Partidul Democrat Liberal a făcut turism electoral şi a asigurat voturile Elenei Băsescu...
Trimiteți un comentariu