Austria a devenit a opta ţară UE care a aprobat aderarea Croaţiei la
blocul european. La 23 ianuarie, o majoritate copleşitoare (peste 67% din
voturi) a croaţilor a spus "da" aderării statului lor la UE în cadrul unui
referendum, pentru ca ţara lor să devină al 28-lea stat membru al UE. Cele 27
de state membre ale UE trebuie să ratifice tratatul de aderare, aprobând
integrarea Croaţiei în blocul european, prevăzută pentru 1 iulie 2013. După
Slovenia, în 2004, Croaţia va deveni astfel a doua dintre cele şase foste
republici iugoslave care aderă la UE, o perspectivă oferită tuturor statelor din
Balcanii occidentali. UE a autorizat la 29 iunie începerea negocierilor de
aderare cu Muntenegru. Serbia a obţinut statutul de stat candidat în martie anul
trecut, însă nu a obţinut încă aprobarea pentru începerea negocierilor de
aderare, la fel ca şi Macedonia, care a obţinut statutul de candidat din 2005.
Totuşi, în pofida recomandărilor favorabile ale Comisiei Europene (CE), Grecia
împiedică începerea negocierilor cu Skopje, din cauza diferenţelor cu privire la
numele fostei republici iugoslave care, conform Atenei, face parte din
patrimoniul său istoric. La rândul său, Bosnia-Herţegovina, care se confruntă
cu dispute politice constante, nu a prezentat încă în faţa Bruxelles-ului o
cerere de obţinere a statutului de candidat.
vineri, 6 iulie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Noul premier grec, Antonis Samaras, a început, ieri, discuţiile cu şefii delegaţiei creditorilor externi ai ţării - UE-BCE-FMI, cu care vrea să renegocieze al doilea plan de ajutor pentru ţara sa.
Vizita oficialilor vine după trei luni de vid legislativ, timp în care în Grecia au avut loc de două ori alegeri anticipate.
Experţii vor evalua deficitul ce trebuie acoperit şi măsurile necesare şi vor asculta propunerile executivului elen. Creditorii revin la Atena în 24 iulie, pentru un acord final.
Acum o zi Ordonanta de urgenta prin care Guvernul a modificat Legea referendumului a fost publicata in Monitorul Oficial
Acum o zi Guvern: Ministerul Finantelor ar putea acorda imprumuturi bancilor aflate in dificultate
Acum o zi WikiLeaks va publica peste doua milioane de e-mail-uri, catalogate drept ''jenante'' pentru Siria
Acum o zi Wesley Clark, noul consilier al premierului: Cred ca prioritatea Romaniei trebuie sa fie cresterea economica/ Victor Ponta: Wesley Clark a acceptat sa-mi fie consilier onorific. Specific ca nu este platit pentru activitatea domniei sale
Acum o zi O comparatie aberanta: Basescu si Ceausescu (Un raspuns lui Emil Hurezeanu)
Acum o zi Parchetul General a cerut MAE copiile corespondentei referitoare la componenta delegatiei la Bruxelles
Acum o zi Mircea Dusa anunta plenuri separate, vineri, la Camera Deputatilor si Senat
Acum o zi Esenta raului
Acum o zi VIDEO Incendiu la o fabrica de textile in Bucuresti, zona Popa Nan - Delea Veche
Acum o zi Grupul parlamentar CDU/CSU si si presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestag: Atacurile lui Ponta, un puci indreptat impotriva institutiilor statului roman; accesul Romaniei in spatiul Schengen este pus serios sub semnul intrebarii
niste idioti care nu stiu sa citeasca si sa scrie ...daca ar sti, ar intelege poate ca UE este un dezastru
Soros are dreptate atunci când argumentează că Germania este singura țară care poate salva zona euro, iar acest lucru ar trebui să se vadă mai mult în deciziile luate de politicienii germani care nu cultivă mai mult interesul național decât pe cel comun.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat recent că se opune "propunerilor premature" pentru crearea de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, considerând că astfel de instrumente nu sunt viabile în absenţa unei uniuni fiscale în regiune. Germania a cerut totodată Greciei, care a primit 240 miliarde euro de la creditorii externi, şi celorlalte state cu probleme, să continue implementarea de măsuri fiscale pentru a primi fonduri.
Soros consideră că poziţia Germaniei şi a Angelei Merkel înrăutăţeşte situaţia din zona euro, deoarece statele au nevoie de creştere economică pentru a-şi putea plăti datoriile, şi nu de austeritate.
Trimiteți un comentariu