Achiziţionarea MKB Bank de la grupul german BayernLB se pare că a fost doar începutul campaniei de achiziţii majore pentru guvernul maghiar întrucât oficilialităţile din Budapesta au anunţat că intenţionează să naţionalizeze mai multe companii din sectoare strategice printre care şi producătorul ungaro-canadian de locomotive Bombardier MAV şi să achiziţioneze în totalitate participaţia la MVM, cel mai mare producător şi distribuitor maghiar de electricitate , scrie Budapest Business Journal.
“Vom ajunge în curând la o înţelegere cu acţionarul canadian al Bombardier MAV, iar până la sfarşitul anului guvernul maghiar ar putea să facă şi alte achiziţii, care vor necesita însă o modificare a bugetului”, a spus ministrul dezvoltării naţionale Miklós Seszták, citat de Portfolio.hu. Bombardier MAV, companie mixtă deţinută în proporţie de 65% de compania canadiană de tehnologie aerospaţială şi feroviară, de 25% de MAV, compania feroviară de stat din Ungaria, şi de 10% de angajaţi, produce, modernizează, repară, testează şi proiectează vehiculelor de transport feroviar de pasageri pentru piaţa maghiară şi pentru cea internaţională, potrivit informaţiilor preluate de pe site-ul companiei. Ministrul a adăugat că în sesiunea din toamnă parlamentul ar putea vota un proiect de lege prin care guvernul maghiar ar putea prelua în totalitatea participaţia la MVM. Statul maghiar deţine 99% din MVM.
6 comentarii:
Tipul de cânepă folosit pentru acest procedeu este cultivat la scară industrială în multe ţări, fiind utilizat de industria textilă, şi „nu este acelaşi soi din care se produce marijuana”, potrivit cercetătorilor.
Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat, cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului.
Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.
Tipul de cânepă folosit pentru acest procedeu este cultivat la scară industrială în multe ţări, fiind utilizat de industria textilă, şi „nu este acelaşi soi din care se produce marijuana”, potrivit cercetătorilor.
Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat, cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului.
Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.
Tipul de cânepă folosit pentru acest procedeu este cultivat la scară industrială în multe ţări, fiind utilizat de industria textilă, şi „nu este acelaşi soi din care se produce marijuana”, potrivit cercetătorilor.
Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat, cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului.
Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.
Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.
Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite şi publicată în revista de specialitate ACS Nano.
Tipul de cânepă folosit pentru acest procedeu este cultivat la scară industrială în multe ţări, fiind utilizat de industria textilă, şi „nu este acelaşi soi din care se produce marijuana”, potrivit cercetătorilor.
Printr-un proces fizico-chimic nu foarte complicat, cercetătorii au transformat fibrele în fâşii de carbon foarte subţiri, cu o grosime de ordinul nanometrilor (a milioana parte dintr-un milimetru), asemănătoare grafenului.
Au folosit apoi aceste fâşii la construirea unor super-condensatoare ale căror performanţe sunt asemănătoare cu cele ale condensatoarelor care conţin grafen şi care sunt foarte eficiente în condiţii de temperaturi extreme.
Dezvaluiri despre politicienii si milionarii care au arendat Romania. Dupa 1989, una dintre cele mai avantajoase afaceri a fost concesionarea terenurilor Ministerului Agriculturii in schimbul unei arende simbolice. Pe noile "proprietati", mosierii primesc si subventii. Evenimentul zilei va face cunostinta cu favorizatii sistemului. Aflati cine sunt politicienii si milionarii care au arendat Romania.
Trimiteți un comentariu