vineri, 1 august 2014

Deutsche Bank si BNP Paribas, doi giganti bancari care detin aproape jumatate din valoarea activelor a zece mari banci din zona euro s-ar putea sa ajunga la pierderi imense dupa testele de stres pe care le va efectua Banca Centrala Europeana. 128 de institutii financiare vor fi supuse testelor BCE care va studia cele mai putin negociate credite si produsele securizate pe care bancile le evalueaza cu date externe minime. Scopul acestui exercitiu este de a furniza celor de la BCE informatii care le-au fost ascunse investitorilor. Una dintre aceste informatii este modul in care cele mai mari banci de investitii isi evalueaza capitalul complex.
In baza rezultatelor care vor fi publicate in luna octombrie, Deutsche Bank si BNP Paribas ar putea sa isi reconsidere valoarea activelor, putand atrage o scadere a capitalului si o incetinire a eforturilor de a satisface cerintele autoritatilor de reglementare. Pentru ca testele de stres sa fie de incredere, Mario Draghi ar fi spus ca este nevoie ca unii mari imprumutatori sa le mai si pice.
Bancile isi impart activele in trei categorii: una pentru cele cu preturile transparente, a doua pentru activele unde o parte din datele externe sunt disponibile precum derivatele si operatiunile de swap pe rata dobanzii si a treia categorie pentru activele carora le bancile le stabilesc propria valoare intrucat nu exista piata activa. Aceasta ultima categorie contine si cele mai lichide titluri de valoare garantate cu active, titluri de creanta garantate, acorduri de rascumparare si derivate.
Cele mai mari 10 banci din zona euro sustin ca detin active de acest gen in valoare de 109,3 miliarde de euro, daca aestea ar fi vandute la finele anului. Astfel ca, daca BCE considera ca o banca a apreciat gresit riscul unei pozitii, atunci respectiva banca va trebui sa isi diminueze valoarea activelor.
Deutsche Bank, cea mai mare banca de investitii din Europa si BNP Paribas, care detine cea mai mare balanta de plati din zona euro, detin totodata si cele mai multe active de categorie a treia, cu 29 de miliarde de euro, respectiv 24,8 miliarde de euro. O diminuare cu 10% a activelor de categorie a treia, in cazul Deutsche Bank ar reduce cu 5% capitalul propriu al actionarilor bancii de la Frankfurt. Urmatorii care ar avea de suferit ar fi Grupul BPCE Natixis SA, BNP Paribas, Mediobanca SpA si KBC Group, care si-ar vedea capitalul propriu diminuandu-se cu 3%.
Banca Centrala Europeana intentioneaza sa foloseasca rezultatele activelor pentru testele de stres din septembrie, inainte de a lua in supraveghere 120 de banci din zona euro in luna noiembrie. Institutiile financiare vor avea la dispozitie intre sase si noua luni de zile pentru a majora capitalul in cazul unor deficite identificate in urma revizuirii.
Actiunile celor de la Deutsche Bank au scazut cu 19% anul acesta pe piata tranzactiuni de la Frankfurt, in timp ce BNP Paribas a scazut cu 12%. Activele de categorie a treia ale lui Deutsche Bank si ale lui BNP Paribas au scazut, din 2009, cu 50%, respectiv 29%. Bancile din zona euro s-au pregatit pentru testele de stres marindu-si provizioanele pentru creditele cu randament slab, micsorandu-si activele totale si facand vanzari de actiuni pentru a-si creste capitalul.

Un comentariu:

Anonim spunea...

'Eu sunt pentru reducerea impozitelor. (...) Veniturile din CAS în PIB nu au avut de suferit în anii în care CAS a fost redus. Motivul este acela că nivelul de impozitare este mult prea mare, peste acest nivel angajatorii nu mai angajează în mod legal. Au fost discuţii cum se acoperă măreţul gol de 5 miliarde de lei. Să fim foarte clari, acea gaură de 5 miliarde de care s-a discutat nu are cum să fie de 5 miliarde, decât dacă niciun angajator nu angajează pe nimeni în plus, dacă niciun angajator nu foloseşte banii pe care îi are în plus să creeze investiţii, dacă acel angajator ia acei bani în plus şi îi pune la saltea. Da, în cazul acesta, vom avea o gaură de 5 miliarde, dar nu va fi atât, va fi mult mai puţin pentru că există efecte pozitive în economie', a declarat vineri ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, în cadrul unei conferinţe de profil.

Ea a arătat, însă, că nu poate spune exact când va intra în vigoare reducerea CAS. 'Trebuie să luăm în considerare faptul că, şi dacă trece de Parlament, ea va fi trimisă la preşedinte, va fi trimisă înapoi, poate şi la Curtea Constituţională şi poate va mai dura. Aş fi dorit foarte mult ca ea să se aplice cât de curând posibil', a susţinut Ioana Petrescu.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în 24 iulie, că reducerea CAS este o măsură bună, pe care o susţine, dar că a trimis textul Parlamentului pentru reexaminare deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri.

În context, premierul Victor Ponta a declarat că şeful statului poate întârzia promulgarea legii privind reducerea CAS cel târziu până la 1 ianuarie 2015, în condiţiile în care acesta ar sesiza şi Curtea Constituţională după ce actul normativ va fi revotat în Parlament. AGERPRES