luni, 18 august 2014

Comisia Europeană a retras sectorul apei dintr-o propunere de lege europeană privind concesiunile. Motivul îl constituie temerile legate de o eventuală privatizare, în special în Germania, unde acest sector este gestionat de municipalităţi. "De luni de zile există informaţii referitoare la încercarea Comisiei, de privatizare a apei prin propunerea sa privind concesiunile", a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier. Cetăţenii germani, revoltaţi de decizia de privatizare a sectorului apei au strâns aproape un milion de semnături pentru petiţia "Apa este un drept al omului" în cadrul "Iniţiativei cetăţenilor europeni". Petiţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi permite unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni ai UE să prezinte Comisiei Europene o propunere în vederea modificării legislaţiei europene într-un anumit domeniu.
Petiţia cere ca instituţiile europene şi statele membre să fie obligate să se asigure că toţi oamenii au dreptul la apă şi canalizare şi că alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu facă obiectul normelor pieţei interne, iar serviciile de apă să fie excluse de la privatizare. "Este de datoria noastră să ţinem cont de îngrijorările exprimate de un număr atât de mare de oameni. Astfel, cea mai bună soluţie pare a fi eliminarea apei din domeniul de aplicare a directivei privind concesiunile", a afirmat comisarul european Michel Barnier. Speriat de amploarea iniţiativei cetăţeneşti europene, comisarul european a fost obligat să facă un pas în spate, deşi înainte era un susţinător înfocat al acestei măsuri. Eurodeputata ecologistă germană Heidi Ruhle a spus că legea privind concesiunile era o formă de presiune asupra statelor naţionale, astfel încât apa lor să devină un bun privatizabil ca orice marfă şi scos la vânzare. Interesul comisarului Michel Barnier a ieşit la iveală o dată cu informaţiile privind aşa-numita "troikă" (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) care a cerut explicit guvernelor Greciei şi Portugaliei să privatizeze companiile de apă. Organizaţiile non-guvernamentale din Europa au cerut într-o scrisoare eurocraţilor de la Comisia Europeană să explice de ce, prin presiunile făcute asupra guvernelor Greciei şi Portugaliei, au încălcat tratatul de aderare care le cerea să rămână neutri în ceea ce priveşte politica de privatizare. Multă vreme, Comisia nu a dat niciun răspuns. Surse de la Bruxelles spun că există un lobby puternic al unor companii transnaţionale făcut asupra Comisiei Europene în vederea emiterii unei directive pentru concesiunea şi privatizarea bunurilor şi serviciilor publice care erau până acum considerate vitale pentru populaţie. Una dintre aceste companii este şi Nestle. Fostul ei preşedinte, austriacul Peter Brabeck-Letmathe, a stârnit un scandal internaţional acum câţiva ani prin declaraţiile şocante pe care le făcea în faţa presei. Letmathe afirma fără ocolişuri că apa este un bun ca oricare altul, că nu este un drept al omului şi, ca orice bun, trebuie privatizat.

10 comentarii:

Anonim spunea...

Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.
Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite şi publicată în revista de specialitate ACS Nano.

Anonim spunea...

Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.
Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite şi publicată în revista de specialitate ACS Nano.

Anonim spunea...

Grafenul a fost descoperit în 2003 şi este o variantă a carbonului, sub forma unei fâşii, de grosimea unui atom. Atomii de carbon sunt aranjaţi într-o reţea hexagonală bidemensională. Materialul, de o sută de ori mai rezistent decât oţelul şi un mai bun conductor electric decât cuprul, este considerat un posibil înlocuitor al siliciului în industria electronică. Costurile de producţie ale grafenului sunt însă foarte mari.
Reuşita cercetătorilor americani a fost prezentată la o întâlnire a American Chemical Society, în San Francisco, Statele Unite şi publicată în revista de specialitate ACS Nano.

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl

Anonim spunea...

O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cei-mai-slabi-din-europa-bancile-romanesti-traiesc-riscant-restante-multe-provizioane-mici-credite-putine_86070.html#ixzz3AlaHOOXl