duminică, 3 august 2014

Banca Mondială (BM) va sprijini Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru optimizarea arhitecturii organizaţionale (în linie cu mecanismele potrivite pentru o autoritate de supraveghere financiară multi-sectorială integrată) şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare (simultan cu întărirea mecanismului de supraveghere din ASF), costul programului depăşind 170.000 dolari, potrivit memorandumului semnat astăzi între cele două instituţii. Costul programului comun ASF - Banca Mondială este de 173.040 dolari, dintre care aproximativ un sfert reprezintă contribuţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, diferenţa fiind o finanţare nerambursabilă acordată de BM. Proiectul de evaluare şi analiză se derulează până la 28 august, iar rezultatele complete şi recomandările experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile şi se vor putea implementa după 1 septembrie, se arată într-un comunicat transmis redacţiei. Astfel, o echipă de experţi ai BM va evalua şi va oferi recomandări ASF pe mai multe paliere legate de structura organizaţională şi pentru optimizarea proceselor interne. Un prim obiectiv este întărirea capacităţii instituţionale integrate şi întărirea funcţiei de supraveghere în cele trei sectoare: asigurări, piaţă de capital şi pensii private. De asemenea, experţii vor analiza funcţiile de suport şi arhitectura multi-departamentală şi vor face recomandări pentru eficientizare din punct de vedere al costurilor şi resurselor alocate. Analiza va urmări şi evaluarea infrastructurii de tehnologie a informaţiei şi va examina modalităţile prin care anumite procese pot fi automatizate. Nu în ultimul rând, analiza va identifica zonele de pregătire comună pentru cele trei pieţe supravegheate de ASF şi va propune abordări de supraveghere integrată şi recomandări pentru cadrul de reglementare, astfel încât ASF să poată asigura sustenabil atât dezvoltarea pieţelor, cât şi menţinerea stabilităţii financiare. Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, a declarat: "Acest memorandum face parte din viziunea de dezvoltare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, ca autoritate integrată. Vrem să creştem capacitatea de supraveghere eficientă şi vrem să beneficiem de cele mai bune strategii pe care experţii Băncii Mondiale le pot oferi. La final, vor câştiga atât consumatorii de servicii financiare non-bancare, cât şi entităţile supravegheate. Eficienţă înseamnă costuri mai mici pentru toţi pe termen lung şi rezultate mai bune atât în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei, cât şi stabilitatea financiară". La rândul său, Elisabetta Capannelli, Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, a afirmat: "Banca Mondială a semnat astăzi un acord pentru o analiză-diagnostic la nivel înalt pe probleme de reglementare, de supraveghere şi de organizare, astfel încât Autoritatea de Supraveghere Financiară să aibă cea mai bună structură şi cele mai eficiente procese instituţionale. Noi credem că eforturile de reformă ale ASF vor da tonul pentru modernizarea celor trei pieţe pe care Autoritatea are atât un rol de dezvoltare, cât şi unul de supraveghere. Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în urma comasării celor trei instituţii autonome cu atribuţii şi prerogative în piaţa de capital, asigurări şi pensii private. O abordare instituţională integrată şi eficientă va fi utilă pentru toţi participanţii de pe piaţă, asigurând stabilitatea şi dezvoltarea acestor sectoare". 
 

Un comentariu:

Anonim spunea...

La jumătatea lunii august, ministrul finanțelor Michel Sapin va face un bilanț al situației economice și al conturilor publice, "fără să ascundă nimic", a promis Manuel Valls jurnaliștilor.
Francois Hollande a criticat acest mesaj în fața miniștrilor săi.
"El a spus că trebuie privite cifrele creșterii și ale deficitului așa cum sunt și că realismul situației cere înainte de toate voluntarism pentru a o corecta", a declarat el, potrivit unui participant.
Conform aceleiași agenții, premierul francez pregătește un turneu în capitalele europene la întoarcerea din vacanță, începând cu Berlinul, unde se va întâlni cu Angela Merkel în septembrie, pentru a obține ca reducerea deficitelor publice să se poată face în Franța într-un ritm care să nu sufoce o activitate încă șovăielnică.
Pactul de stabilitate revizuit prevede de fapt că, dacă creșterea se deteriorează în mod neprevăzut, statele membre al căror deficit public depășește 3% din PIB să poată beneficia de un termen suplimentar pentru a-l acoperi, cu condiția să fi consimțit la eforturile structurale necesare.
Potrivit unor economiști recent intervievați de Reuters, va trebui să se aștepte anul 2016 pentru ca deficitele publice să fie aduse sub pragul de 3% din PIB, ceea ce ar forța Parisul să ceară un nou termen Comisiei Europene.
Pentru a-și asigura partenerii europeni și mediile de afaceri franceze, Manuel Valls s-a declarat inflexibil cu privire la aplicarea pactului de responsabilitate și cele 50 de miliarde de euro de economii prevăzute până în 2017, fără să depășească acest prag.
"Politica noastră va fi pactul, întreg pactul și încă mai departe decât pactul, actorii economici, întreprinderile având nevoie de stabilitate și de vizibilitate de durată", a spus Manuel Valls, criticat de stânga pentru reducerile de taxe și impozite pentru întreprinderi în schimbul angajamentelor cu privire la investiții și locuri de muncă.
"Cel mai rău este să te întorci de la mijlocul drumului. Am pierde totul: reformele și rezultatele viitoare. Nu ne vom schimba în funcție de circumstanțe", a spus el, promițând să continue reformele structurale precum cea a regiunilor, a tranziției energetice și a puterii de cumpărare. Nu ne vom mulțumi să așteptăm pasiv revenirea unei creșteri mai puternice, Franța s-a împotmolit pentru că nu a știut să se reformeze", a mai spus primul ministru.