sâmbătă, 23 august 2014

Cum acționează interevențiile băncii centrale? Intervențiile pentru deprecierea cursului valutar, de exemplu, adică subminarea valorii leului relativ la alte valute, oferă un venit nominal puțin mai mare pentru exportatori, deoarece pentru fiecare euro vândut se încasează mai mulți lei. Altfel, o firmă care exportă și are costuri în lei devine mai profitabilă dacă își menține costurile neschimbate, chair dacă nu vinde mai mult sau chiar dacă nu este mai productivă. Dar, totul este o iluzie. Mai mult, această iluzie nu este inofensivă. Veniturile mai mari din deprecierea artificială a cursului de schimb duc la o cerere mai mare pentru resurse în acest sector, deși, în realitate, nu este nevoie de ele, iar pentru societate ar fi mai eficient să fie folosite în alte sectoare. În același timp, un curs de schimb apreciat oferă produse de import mai ieftine, reduce inflația, crește puterea de cumpărare. Este adevărat că pentru firmele de export înseamnă venituri mai mici. Și, probabil, este adevărat ce spune economistul Isărescu că există un impact asimetric asupra prețurilor din mișcările de curs valutar: o apreciere de curs se transmite mai puțin în prețuri decât o depreciere. Acest efect depinde atât de cum este construit IPC (câte bunuri de import fac parte din IPC), cât și de experiența prin care au trecut cetățenii României, în ultimii 25 de ani: BNR a preferat o depreciere continuă și controlată a cursului de schimb pentru a susține o politică fiscală arbitrară și a crește competitivitatea produselor românești pe piețele externe. Totuși, datele arată cu totul altceva. Prețurile au scăzut în 2005-2006, când leul se aprecia puternic de la o dinamică anuală de 10%, la 5%. Mai mult, au scăzut prețurile produselor alimentare (producție internă, dar și competiție internațională) și nealimentare (importuri). În schimb, prețurile pentru servicii au crescut în special din cauza unei piețe interne necompetitive și suprareglementate.

Niciun comentariu: