Sursa - mediafax ...neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate...

Directorul direcţiei Supraveghere a adăugat că, din fericire, CEC este o bancă mare, cu lichiditate suficientă, care nu atrage ci furnizează bani pe piaţa interbancară.   "Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplatr cu Marfin şi celelalte bănci în perioada Bank of Cyprus. Începuse lumea să retragă bani. Acolo avea bani un fond de garantare care dăduse garanţii unor bănci", a explicat Cinteză.   Întrebat dacă schimbarea conducerii de la Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de la Fondul Român de Contragarantare au avut efecte asupra stiuaţiei acestora, oficialul BNR a răspuns că s-a observat foarte repede o presiune din partea băncilor.    "Din păcate da, neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate puternic, băncile nu au mai restructurat nişte credite şi au trecut la executarea garanţiilor. La rândul lor, fondurile de garantare se îndreaptă către fondurile de contragarantare", a spus Cinteză.   Directorul BNR a completat că în lumea financiară orice vorbă aruncată produce mişcări de fonduri şi poate fi foarte periculoasă.   "Nu presa este vinovată, pentru că presa mediatizează ceea ce primeşte. Îşi face treaba şi este rostul ei să redea declaraţii, să afle raporate. Dar sunt informaţii a căror transparenţă trebuie să fie limitată, şi e limitată de lege. Cum să spun ce tranzacţii s-au derulat prin contul lui X sau Y? Dacă există o lege specială pot s-o fac", a mai spus Cinteză.   El a arătat că BNR poate face controale punctuale la solicitarea acţionarilor, iar ulterior a declarat că Ministerul Finanţelor a cerut, miercuri, băncii centrale realizarea unei astfel de verificări pentru creditul acordat Ioanei Băsescu.  La începutul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003.  Totodată, Ministerul Finanţelor a decis şi revocarea unor membri ai CA al FNGCIMM.   Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, "având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia", se arată într-un comunicat al ministerului.  Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, "în urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti".  Decizia a fost luată de Ministerul Finanţelor în calitate de reprezentant al statului, acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare.  Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.   Plenul Senatului a aprobat iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea acestei bănci.   Membrii Comisiei de buget din Senat au decis să solicite băncii transmiterea, până în data de 9 decembrie, a listei tuturor creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011.

SUA au trimis mai multe bombardiere B-52 în spaţiul aerian extins al Chinei, fără a anunţa Beijingul, anunţă New York Times.   Cele două bombardiere B-52 au decolat, marţi dimineaţă, de la baza americană din Guam, fără a avea armament la bord şi au părăsit spaţiul aerian chinez fără incidente.  Zona survolată acoperă insulele Senkaku disputate cu Japonia, din Marea Chinei de Est, potrivit unor oficiali citaţi de BBC News.   Trimiterea aparatelor B-52 de către SUA reprezintă o contestare clară a deciziei guvernului comunist de a extinde zona de securitate aeriană, pentru a acoperi şi o suprafaţă întinsă în Marea Chinei de Est, între Coreea de Sud şi Taiwan.  Beijingul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că îşi extinde spaţiul aerian pentru a acoperi şi insulele respective şi pentru a crea "o zonă de identificare şi apărare aeriană" în Marea Chinei de Est. Anunţând trasarea noii zone de securitate, Ministerul chinez al Apărării a explicat că vor exista reguli pentru toate avioanele care o tranzitează, între care furnizarea planului precis de zbor, a scopului şi, foarte importan, a naţionalităţii.

SA IESIM URGENT DIN UE,: BABILONIA COMUINSTO-SATANICA IUDEOMASONICA, DACA VREM SA MAI EXISTAM CA NATIUNE SI CA OAMENI !

Intrebat fiind de către Nae Ionescu “Care trebuie să fie însuşirile unui adevărat cetăţean. român?”, Petre Ţuţea i-a răspuns:
1. Să fie creştin, conştiinţa religioasă fiind definitorie pentru om;
2. Să fie dispus a-şi da viaţa pentru Româniafără regret;
3. Să nu înşele pe nimeni;
4. Să nu necinstească nicio fecioară, pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului;
5. Să-şi cunoască limitele şi să respecte ceea ce poate face altul şi nu poate face el.
Tradatorii, strainii,alogenii, care ne batjocoresc de 24 de ani de mizerii occidentale, se straduiesc zi de zi, din toate puterile si cu toate mijloacele, ca romanul sa nu mai respecte acest pentalog, ci sa fie un indobitocit spalat pe creier cu societatea de consum paine si circ. Oare cind ne vom destepta?
Din 2014, urmeaza ultima calamitate,decisiva: strainii vor acapara pamantul agricol: „Adevărata suveranitate naţională îşi are tron pământul patriei cu sufletul îngropat în el. Nici o legislaţie nu poate împărţi tronul acesta între autohtoni şi venetici. Şi nu există aur pe lume să echivaleze preţul ţarinii strămoşeşti. Pentru că, din moment ce această ţarină e strămoşească, ea are mai presus de toate o valoare morală, ce nu se poate măsura în bani. Cine îşi vinde pământul săvârşeşte un sacrilegiu fiindcă îşi vinde morţii din el. Crima democraţiei e că a pus la mezat patria, şi aceasta însemnează în principiu detronarea neamului românesc din drepturile lui de rasă regală. În lumina spiritului autohton, invazia străinului e tot una cu o năvălire barbară, ceea ce constitue caz de război defensiv.....Căci patria e dania strămoşilor şi ea nu se lasă nici răpită, nici vândută. România trăieşte sub dictatura capitalismului fără patrie.” Nichifor Crainic.

Vizita premierului chinez, Li Keqiang, la Bucureşti, unde participa la summit-ul liderilor din China şi statele Europei Centrale şi de Est, a creat îngrijorare la Bruxelles, informează Mediafax.

"Această decizie are în mod cert aparenţa unei strategii «divide şi cucereşte», care pare calculată pentru a pune presiune pe Bruxelles într-o perioadă în care sunt în desfăşurare mai multe dispute comerciale", a declarat un diplomat european, sub protecţia anonimatului, pentru Financial Times.

Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est, la care va participa premierul chinez, va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, în Bucureşti. La reuniune vor fi prezenţi aproximativ 1.000 de reprezentanţi ai sectorului privat, public şi de stat din China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. Premierul Li va prezenta măsuri pentru promovarea cooperării Chinei cu ţările din regiune şi va discuta cu lideri din 16 state despre îmbunătăţirea cooperării, potrivit reprezentantului ministerului chinez de Externe. Relaţiile China-UE au fost afectate în acest an de o serie de dispute privind comerţul bilateral, de la panouri solare la vin, telecomunicaţii şi oţel. În acest context, China şi UE au anunţat, joi, că au convenit să încheie un acord bilateral de investiţii, care să îmbunătăţească accesul reciproc pe cele două pieţe.

In speranta ca vor reusi sa delapideze si Ucraina, UE i-a acordat fonduri nerambursabile

In speranta ca vor reusi sa delapideze si Ucraina, UE i-a acordat fonduri nerambursabile pe care urmeaza sa le recupeze "inmiit" dupa aderare.  Štefan Füle, Comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, a anunţat vineri, în cadrul unui interviu, că Uniunea Europeană (UE) i-a acordat Ucrainei, de la obţinerea independenţei acestei republici ex-sovietice în anul 1991, fonduri nerambursabile în valoare de peste trei miliarde de euro, informează Agerpres.
Domnia sa a precizat: "Din 1991, momentul în care Ucraina şi-a recăpătat independenţa, UE i-a acordat mai mult de 3,3 miliarde de euro ca ajutor nerambursabil, precum şi împrumuturi considerabile".
Totodată, comisarul a menţionat şi faptul că Bruxelles intenţionează să sporească acest ajutor financiar între 2014 şi 2020.
Potrivit oficialului, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) i-au acordat Ucrainei împrumuturi în valoare de 10,5 miliarde de euro, mai arată sursa citată.  Guvernul ucrainean a suspendat, joi, pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE, motivându-şi decizia prin necesitatea de a promova relaţii economice cu Rusia şi alte ţări membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI).
"Nu am primit nicio asigurare din partea partenerilor noştri europeni că pierderile din ultimele patru luni, în urma deteriorării relaţiilor noastre cu Rusia, ar putea fi compensate prin vânzarea produselor noastre pe piaţa europeană", a justificat vicepremierul Iuri Boiko decizia guvernului ucrainean de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere cu UE.
Premierul ucrainean, Mykola Azarov, a explicat, la rândul său, că adaptarea reglementărilor tehnice ucrainene la standardele UE în cadrul Acordului de asociere va costa Kievul circa 165 miliarde de euro în următorii zece ani. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a declarat joi că Uniunea Europeană este dezamăgită de această decizie a Kievului.

Indicele de încredere al mediului de afaceri (PMI) a marcat un alt punct de dezamăgire pentru zona euro, care deja suferise o scădere a creşterii economice în trimetrul al treilea. PIB-ul zonei euro a crescut cu numai 0,1% în trimestrul al treila, marcând o încetinire de la o expansiune de 0,3% în trimestrul al doilea.

„Este destul de înfricoşător. Nimic nu s-a schimbat în ultimii cinci sau şase ani, sunt într-o mizerie groaznică şi se îndreaptă spre o catastrofă“, a declarat Roger Nightingale, economist la RDN Associates.

„În timp crizei, americanii s-au lovit de un zid şi au intrat în recesiune, iar europenii au fost atât de bucuroşi că americanii şi-au primit pedeapsa binemeritată. Îşi spuneau: «pe noi nu ne va afecta» şi s-au înşelat atât de tare, iar acum suferă şi mai mult“, spune Nightingale.

„Dar, în timp ce americanii s-au pus la punct şi şi-au revenit într-o oarecare măsură, europenii nu şi-au revenit“, a avertizat acesta. În faţa încetinirii creşterii din zona euro şi a presiunilor deflaţioniste, Banca Centrală Europeană (BCE) a redus ratele dobânzii de referinţă la un minim istoric de 0,25% în noiembrie, dar analiştii au avertizat că s-ar putea să nu fie suficient pentru a stimula consumul şi creşterea economică. Nightingale spune că Draghi „nu a făcut o treabă bună pentru membrii mai slabi ai comunităţii... De fapt, el nu face o treabă bună în ceea ce priveşte comunitatea în general şi dacă întrebaţi oamenii, mai dregrabă decât guvernele, îl vor desconsidera şi mai tare“.

Cauzele pentru care treburile merg prost sunt de fapt monopolurile corporatiilor transnationale cu globalizarea la pachet, predominanta economiei speculativ-camataresti in fata celei reale producatoare de bunuri si servicii, productia predominanta de bunuri de tip "foloseste si arunca", care duce la risipa de resurse (care devin automat mai scumpe) si degradarea mediului, cresterea profitului prin cresteri ale volumului productiei cu pretul rabatului la calitate in detrimentul consumatorului (chiar a vietii si sanatatii lui), factorul politic subordonat diverselor lobby-uri, nu alegatorilor. Nu e de vina nici tehnologia si nici macar capitalismul (care intr-o lume dominata de monopoluri, nici macar nu prea mai exista, trasaturi esentiale ale capitalismului, ca libera concurenta, transparenta pietei, dreptul si posibilitatea consumatorului de a alege nemaiexistand in mod real). Notiunile de dreapta si stanga nu mai au oricum in lumea actuala vreun inteles. Ne indreptam spre o societate de tip neototalitar, in care locul diversilor dictatori, statelor si ideologiilor totalitare e luat de megacorporatii ce conduc (momentan) din umbra, tarcul electronic mondial si global, unde controlul e perfect si nu mai ai unde fugi sau ascunde, si nu exista vreun "exterior" din care sa vina vreo salvare....Datele legate de evoluţia PIB-ului Germaniei, făcute publice vineri, arată că economia a crescut cu 0,3% faţă de ultimul trimestru, înregistrând o creştere de 1,1% de la an la an. În plus, indicele care urmăreşte încrederea în mediul de afaceri, în rândul a 7.000 de firme locale, realizat de compania de consultanţă din Germania Ifo, a urcat la 109,3 în noiembrie, depăşit previziunile şi datele din octombrie, de 107,4.

Atât sectorul de producţie, cât şi cel de servicii din Germania au avut performanţe mai bune decât se previziona, în timp ce datele pentru Franţa, a doua cea mai mare economie din zona euro, au afişat o contracţie.
 

SOVA, VOINEA SI CHITOIU TREBUIE DEMISI IMEDIAT -CU IMPUTAREA PAGUBELOR CREATE ECONOMIEI NATIONALE !!!

"Întrucât soluţionarea aspectelor legate de implementarea Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, necesită o perioadă mai lungă de timp, reintrarea în vigoare se va face la o dată care va fi comunicată ulterior", arată ANAF, într-un comunicat.  Până la aplicarea acestui ordin, controlul vamal al bagajelor călătorilor va continua să fie realizat pe baza analizei de risc.  ANAF a anunţat săptămâna trecută că suspendă ordinul până la 1 decembrie. Agenţia a introdus la jumătatea lunii noiembrie noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducând la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucât presupun completarea unei declaraţii.

Astfel, o persoană va putea introduce în ţară, din afara UE, ţigări, alcool sau alimente o singură dată pe săptămână, în anumite limite cantitative - cel mult două pachete de ţigări, un litru de alcool, un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi 15 kilograme de făină.

La frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova) se vor aplica instrucţiuni speciale de control vamal asupra mai multor bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, pe lista de 22 de produse aflându-se produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale la intrarea în ţară prin completarea unei declaraţii. Potrivit autorităţilor vamale, măsurile restrictive au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele ANAF ca urmare a constatărilor făcute cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, în luna septembrie, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră conduc la evaziune fiscală şi, indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri. În Vama de la Porţile de Fier I autorităţile vamale au monitorizat aproximativ 1.300 de persoane care până la intrarea în vigoare a ordinului restrictiv au tranzitat zilnic vama, chiar şi de două-trei ori într-o zi şi au adus în ţară câte două pachete de ţigări şi un litru de alcool de persoană, atât cât permitea legea....VOINEA CHITOIU SI SOVA  TREBUIE DEMISI IMEDIAT - Voinea este incapabil, Chitoiu, analfebet, iar Sova este necopt si incompetent - altfel se duce tara de ripa - DEMItere CU IMPUTAREA PAGUBELOR CREATE ECONOMIEI NATIONALE !!! Sunt pagube de peste un miliard de Euro plus dezastrul din economia privata care a adus prejudicii serioase atit bugetului de stat cit si Romaniei . Au adus prejudicii de peste 1 miliard si bugetului UE ...asta se va vedea peste vre-o citeva luni, cind din nou, Comisia Europeana va cere despagubiri !!! AFARA CU NEAVENITII !!!! 

Autoritățile locale din Offenbach am Main cer noi reguli privind românii și bulgarii, precum și ajutor din partea autorităților centrale pentru a face față noului val de imigranți, relatează agenția germană Focus.

Potrivit sursei citate, numărul imigranților bulgari din Frankfurt și Offenbach am Main, care beneficiază de ajutoare sociale, s-a dublat în ultimul an.

Autoritățile locale din Offenbach am Main susțin că principala problemă o reprezintă alocațiile pentru copii, existând o practică larg răspândită în rândul imigranților de a solicita ajutor pentru copii care nici măcar nu se află pe teritoriul Germaniei.

Offenbach am Main este unul dintre cele 15 orașe germane care au solicitat guvernului federal să le ofere ajutor cu privire la chestiunea imigranților.

Bursa Metalelor din New York, Comex, a suspendat ieri, la ora locală 06.26, timp de 20 de secunde, tranzacţiile cu contracte futures pe aur, ca urmare a declinului cotaţiei metalului preţios.
Anunţul în acest sens a fost făcut de Damon Leavell, purtător de cuvânt al Comex, care nu a oferit detalii cu privire la volumul tranzacţiilor ce au determinat suspendarea. Mecanismul de suspendare ("stop-logic") le dă traderilor oportunitatea să furnizeze lichidităţi adiţionale şi să prevină mişcările excesive de preţuri.
Conform datelor Bloomberg, preţul aurului coborâse cu aproape 11 dolari/uncie cu un minut înainte ca tranzacţiile să fie suspendate. La ora 10.10, la Comex, cotaţia aurului cu livrare luna viitoare era de 1.257,60 dolari uncia, în declin cu 1,3% (15,90 dolari) faţă de ziua anterioară. Anterior, scăderea a fost şi mai mare, preţul fiind aproape de 1.256 dolari uncia - nivelul minim al ultimei luni.
Scăderea a venit după ce administraţia SUA a anunţat vânzări retail peste aşteptări pentru luna octombrie, alimentând aşteptările legate de o eventuală reducere a stimulentelor Federal Reserve. Departamentul Comerţului de la Washington a informat, ieri, că vânzările retail din SUA (ajustate sezonier) au sporit cu 0,4% luna trecută, în vreme ce aşteptările arătau un avans de numai 0,1%.
De la începutul anului până în 19 noiembrie, preţul futures al aurului a pierdut 24% la bursa din SUA, declinul începând în luna aprilie, pe fondul redresării pieţelor acţiunilor, dar şi pe cel al temerilor legate de faptul că banca centrală americană, Federal Reserve, va reduce programul de achiziţii de obligaţiuni, menit să stimuleze economia. Astfel, metalul preţios nu a mai fost văzut ca un refugiu împotriva inflaţiei. 

Sursa - hotnews

Romania ar trebui, in 2014, sa accelereze reforma judiciara si cea anticoruptie, sa depuna eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitatea sectorului energiei regenerabile astfel incat sa devina mai atractiv pentru investitori si sa rezolve problema numarului foarte mare de credite neperformante, se arata in raportul anual pe tranzitie al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Intitulat "Blocati in tranzitie?", raportul facut public miercuri arata ca procesul de reforma in tarile in tranzitie a fost unul incet inca dinainte de inceputul crizei economice globale, iar lipsa de reforme apasa atat pe cresterea economica inregistrata de aceste tari, cat si asupra climatului investitional.

Raportul identifica o legatura clara intre reforme economice si politice insuficiente si lipsa progresului economic, insa sustine ca tarile afectate pot rupe acest cerc vicios.

In cazul Romaniei, BERD subliniaza ca in 2013 am iesit de sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, dupa ce deficitul bugetar a fost redus anul trecut pana sub pragul de referinta de 3% din PIB, ca s-au inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste privatizarile insa sau produs reforme importante pentru stabilitatea sectorului financiar.

Prioritatile cheie ale Romaniei pentru 2014 ar trebui sa fie, potrivit BERD, urmatoarele:

• Guvernul ar trebui sa accelereze eforturile de combatere a coruptiei si reforma sistemului judiciar. Comisia Europeana continua sa monitorizeze progresele inregistrate de Romania cu privire la aceste aspecte in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitate pentru investitorii in sectorul energiilor regenerabile. Amanarea tranzactionarii unui numar de certificate verzi ar putea afecta negativ viitoarele investitii in acest sector.
• Ar trebui sa fie intensificate eforturile in ceea ce priveste nivelul ridicat al creditelor neperformante din sectorul bancar. Aici se include eliminarea barierelor barierelor de reglementare pentru restructurarea sau reevaluarea negativa a creditelor neperformante, care reprezinta peste 20% din totalul creditelor acordate.

In ceea ce priveste performanta macreconomica, Romania continua sa fie expusa la problemele din Zona Euro, arata analistii BERD. Astfel, o combinatie intre cererea externa slaba, reducerea cererii interne si impactul secetei asupra agriculturii a dus la o diminuare semnificativa a performantei economice in 2012. In prima jumatate a lui 2013, activitatea economica s-a imbunatatit.

Performanta fiscala a fost una impresionant, avand in vedere presiunile politice cu care s-a confrunta in 2012, arata BERD.

Cine primește bani în plus

Mediafax scrie că Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

De la cine se taie

Reduceri de bugete vor fi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei), Curtea de Conturi – 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe – 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Interne – 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei), Ministerul Sănătăţii – 7,9 miliarde lei (de la 9,7 miliarde lei), Ministerul Culturii – 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei), Ministerul Economiei – un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională – 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei),Ministerul Public 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei), Agenţia Naţională de Integritate – 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe – 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază – 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei), Academia Română – 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei).

Străinii mutaţi în ţara noastră s-au plâns de procesul birocratic, nemulţumirile fiind cauzate, în primul rând, de numărul mare de acte necesare pentru obţinerea unui singur document.  La aceasta se adaugă numeroasele drumuri care trebuie făcute la diverse instituţii ale statului, având în vedere că actele nu sunt eliberate de aceeaşi instituţie. Plimbatul de la un ghişeu la altul, cozile interminabile şi atitudinea funcţionarilor completează seria problemelor evidenţiate de expaţii care au avut, deja, contact cu sistemul de stat din ţara noastră.
De exemplu, pentru a obţine certificatul de înregistrare a rezidenţei, o persoană care vine dintr-un stat membru UE, al spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, trebuie să depună la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai puţin de 5 acte, conform datelor agenţiei de relocare Palace Estate.   Primul act este asigurarea facultativă, pentru care poate contribui la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casa de Asigurări a Transportatorilor (CAT) sau la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării (OPSNAJ). Această asigurare este valabilă doar pentru luna în curs, aşa că, dacă dosarul în care este inclusă nu e depus la IGI până în data de 30 sau 31 a respectivei luni, va fi necesară obţinerea unei noi asigurări, pentru o nouă contribuţie.
Expatul va mai trebui să aibă o copie a paşaportului şi acte doveditoare eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), care să ateste că nu a desfăşurat nicio activitate economică de pe urma căreia să fi câştigat vreun venit, înainte de primirea certificatului de înregistrare a rezidenţei.
Documentele de la ONRC şi ANAF pot fi înlocuite de o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată la notar, în care afirmă acelaşi lucru, că nu a avut venituri înainte de a primi certificatul.
Daca expatul vine din afara UE, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, pe lângă actele necesare primirii certificatului de înregistrare, acesta mai trebuie să obţina şi o autorizaţie de muncă, de la IGI.
Autorizaţia este valabilă pentru un singur an şi este eliberată la cererea angajatorului, pentru poziţia pe care o va ocupa expatul.
Dacă, în cursul acelui an, expatul începe să lucreze pe o altă poziţie sau pentru un alt angajator, este necesară o nouă autorizaţie. În plus, expatul trebuie să faca dovada că locul de muncă pe care îl doreste nu poate fi ocupat de un cetățean român sau dintr-un stat UE.
Astfel, peste 40% din totalul străinilor mutaţi pe termen scurt şi mediu în ţara noastră au apelat la serviciile unei companii de relocare, ca urmare a procesului birocratic care le îngreunează procesul de mutare. În România locuiesc, în prezent, peste 13.000 de expaţi.

BNR a pus economia romaneasca pe butuci...

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză Banca Naţională a României că a protejat sistemul bancar şi contractele de credit care cuprind clauze abuzive, motivând stabilitatea financiară, informează Mediafax.

"La nivelul BNR a existat o atitudine de protejare a sistemului bancar şi a contractelor existente, cu clauze abuzive, motivându-se stabilitatea financiară. Dar stabilitatea sistemului bancar nu poate fi obţinută cu preţul dreptului la o viaţă decentă a consumatorului", a declarat miercuri preşedintele AURSF, Alin Iacob.

El a arătat că în anii 2005 -2008 clienţii aveau un grad înalt de încredere în sistemul financiar şi nu s-au aşteptat ca bancherii să introducă în contractele de credit predefinite clauze abuzive, mergând pe buna-credinţă a acestora.

Pe de altă parte, sistemul bancar a beneficiat de reputaţia Băncii Naţionale a României, care era privită ca un garant al integrităţii băncilor.

Iacob crede că sistemul bancar ar trebui să vină în întâmpinarea clienţilor, măcar în al doisprezecelea ceas, şi să ofere soluţii pentru a nu ajunge ca instanţele să fie pline de procese împotriva băncilor.

"Dacă se va înţelege acest lucru, stabilitatea financiară obţinută va fi una temeinică şi va permite evitarea la apelul instanţei", a continuat Iacob.

Preşedintele AURSF a mai arătat că nu înţelege cum i-au convins autorităţile pe experţii de la FMI să introducă în scrisorile de intenţie blocarea legii falimentului personal, în condiţiile în care organismul financiar internaţional chiar a cerut astfel de legiferări în state mult mai afectate de criză, cum sunt Grecia şi Ungaria.

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, înfiinţată recent exclusiv pentru consumatorii din sistemul financiar, a anunţat că are ca obiectiv reprezentarea clienţilor băncilor şi societăţilor de asigurări pentru a obţine daune din aplicarea în contracte de daune abuzive.

BERD a vandut actiunile la pretul de 0,42 lei, cu 12,09% sub cotatia de marti, dinaintea lansarii plasamentului privat prin care a scos la vanzare 0,81% din titlurile OMV Petrom.

Totodata, pretul este cu 6,9% sub ultima cotatie de miercuri a actiunilor OMV Petrom, de 0,4511 lei/titlu.

Plasamentul a inceput miercuri si s-a incheiat joi, la ora 15:45, iar vanzatorul a avut optiunea de a majora volumul scos la vanzare.

Tranzactiile efective urmeaza sa fie operate in sedinta bursiera de vineri, scrie Mediafax.

Discountul la care a vandut actiunile este similar celui acordat in urma cu un an, cand BERD a vandut un pachet reprezentand 0,4% din titlurile OMV Petrom. Atunci, institutia a incasat 84,9 milioane lei (18,8 milioane euro).

Informatia ca un investitor vrea sa vanda 0,81% din actiunile OMV Petrom s-a raspandit inca de miercuri in piata de capital. Informatia a determinat o corectie de aproape 5,6% pentru actiunile OMV Petrom, investitorii si brokerii anticipand ca vanzatorul va ceda titlurile la un pret mai mic decat cel de la bursa, iar unii cumparatori vor dori sa isi marcheze repede castigul si vor plasa ordine de vanzare la preturi mai mici decat cele din piata anterior aparitiei informatiei despre plasamentul privat.

Initial, unii brokeri au crezut ca pachetul de actiuni OMV Petrom a fost scos la vanzare de Fondul Proprietatea, insa, ulterior, informatiile au fost infirmate intrucat FP nu a anuntat aceasta operatiune, desi ea a inceput miercuri.

Tranzactia a fost intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment si casa ceha de brokeraj Wood&Company.

BERD a devenit actionar al Petrom in 2004, pentru a sustine privatizarea companiei nationale de petrol si gaze, cu o detinere de aproximativ 2,03%. Implicarea BERD a avut rolul sa ofere Petrom sprijin institutional si sa ii sustina cresterea. In iulie 2004, grupul austriac OMV a cumparat o participatie majoritara de 51,01% la Petrom.

Un miliard de euro - investiţii bugetate, în 2006, pentru amenajarea bazelor militare de la Cincu şi Smârdan.   Investitii statului din banii publici în diverse obiective de interes naţional rămân, în continuare, un subiect învăluit în secretomanie, autorităţile având, deseori, dificultăţi în furnizarea unor informaţii precise pe marginea acestui subiect.
Un astfel de exemplu este cel al investiţiilor de circa 1 miliard de euro pe care statul urma să le facă, începând cu 2006, în amenajarea unor baze militare la noi în ţară.
Astfel, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, în 2006, că va amenaja două baze militare lângă poligoanele de la Cincu şi Mălina-Smârdan, printr-o investiţie totală de 3,4 miliarde de lei (circa 960 milioane de euro) din bugetul de stat, termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor fiind anul 2012, potrivit unui comunicat, din acea vreme, al ministerului delegat cu realizarea acestei investiţii. Poligonul de tragere "Smârdan" se află în partea de sud a judeţului Galaţi, la 15 kilometri de municipiul Galaţi, pe teritoriul comunei Smârdan, şi foarte aproape de locul unde s-au produs în ultima perioadă câteva sute de cutremure.
Din momentul anunţării acestei investiţii, în urmă cu şapte ani, şi până în prezent nu au mai fost date publicităţii alte informaţii referitoare la stadiul lucrărilor de la cele două baze militare, cu toate că, la momentul respectiv, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, declara că, la Smârdan, va fi amenajată una din cele mai moderne unităţi militare. "Vom organiza o licitaţie în care, prin caietul de sarcini, vom cere să terminăm baza de la Smârdan până în decembrie 2008. Sper ca în această lună să demarăm procedura de licitaţie pentru construcţia acestei baze. Va fi o licitaţie internaţională prin care vom selecta firma care va face consultanţa, proiectarea şi construcţia acestei baze militare", anunţa, la vremea respectivă, Teodor Atanasiu, potrivit surselor din presă. Deocamdată, nu se ştie în ce stadiu se află lucrările de amenajare a celor două baze militare sau dacă investiţiile au fost duse la capăt, ministerul Apărării declarându-ne că astfel de date sunt exceptate de la accesul liber la informaţiile de interes public.
 

Economistul Constantin Cojocaru a facut senzatie la postul de televiune TVR R afirmand, nici mai mult nici mai putin, ca adevaratul motiv pentru care Romania a ajuns sa aiba o datorie externa uriasa, (90 de miliarde de euro, din care jumatate acumulata numai in ultimii doi ani) la care se adauga decizia Guvernului de a taia din salarii si pensii, ar fi cumpararea de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) de titluri emise de trezoreria SUA, in valoare de multe miliarde de euro. Practic, prin cumpararea acestor titluri, Romania a imprumutat SUA, gaura rezultata astfel fiind “umpluta” tot pe ruta SUA, adica printr-un imprumut la Fondul Monetar International (FMI), la presiunea bancilor private. In cazul in care aceasta informatie este adevarata, ar fi interesant de aflat care a fost motivatia pentru care Romania “a optat” sa imprumute SUA.

Sa fi fost vorba de vreun santaj din spectrul politicii externe, de o comanda “pe linie ierarhica” catre tandemul Mugur Isarescu/ Traian Basescu sau pur si simplu a fost vorba doar de o simpla mita, ca multe altele cu care au fost obisnuiti “politicienii” nostri in ultimii 20 de ani?!

Dupa aceste scamatorii, Presedintia si Guvernul au iesit la rampa si au spus romanilor ca nu mai sunt bani pentru pensii si salarii, aceasta nefiind nimic altceva decat o manipulare ordinara, in opinia lui Cojocaru.

Peste “teapa” cu bonuri de trezorerie SUA trasa de tandemul Basescu-Isarescu, a venit o alta teapa, de circa 8 miliarde de euro, data de premierul Boc de data acesta, care a avut drept scop multumirea firmelor capusa controlata de acolitii politici, bunavointa acestora fiind absolut necesara pentru pastrarea puterii.

“In anul 2009, veniturile statului roman au depasit cu mult necesarul de 34-35 de miliarde de euro pentru acoperirea pensiilor si salariilor. La aceste cheltuieli s-au adaugat 2,5 miliarde de euro in serviciul datoriei publice facuta de fostul premier Tariceanu. Restul sumelor din veniturile statului pe 2009, aproximativ 8 miliarde de euro s-au dus toate pe bordurile firmelor capusa. In aceste conditii este evident ca lui Boc nu i-au mai ajuns banii pentru pensii si salarii si a imprumutat 10 miliarde de euro. Numai ca acest imprumut a fost facut pe termen scurt, cu scadenta in 2010, asa ca anul trecut Guvernul a trebuit sa retrurneze acesti bani. Deci, 10 miliarde de euro reprezentand rate si dobanzi. Si uite asa a ajuns Boc sa taie salariile bugetarilor, sa taie pensile, sa mareasca TVA”, a aratat Cojocaru.

Economistul a adaugat ca a depus anul trecut in Parlament un proiect de lege prin care ar fi fost evitata taierea pensiilor si salariilor. Proiectul a fost, insa, respins tacit.

“Economia pe care o face guvernul Boc prin taierea pensiilor si salariilor este de doar 2 miliarde de euro pe an. Eu am propus prin proiectul depus in Parlament anul trecut sa luam 2 miliarde din rezerva BNR si sa acoperim gaura data de Boc. Am depus acest proiect in luna iunie 2010 si este si acum la Parlament. Nici macar nu a fost luat in discutie iar acum, evident, este vetust pentru ca viza bugetul pe acest an”, a conchis Cojocaru adaugand ca, in cazul in care proiectul ar fi fost adoptat ar fi fost evitate aceste “adevarate drame umane”.

El a sugerat ca initiativele luate de Guvern pentru “corectarea” bugetului fac parte dintr-o campanie concertata de pauperizare a poporului roman.

TOP-ul datornicilor la FMI. Romania ocupa, de departe, prima pozitie. Datoria Romaniei, de 9,8 miliarde euro, reprezinta a sasea parte din totalul imprumuturilor acordate de FMI la nivel mondial

Iata cum a ajuns Romania printre cele mai indatorate tari din lume la FMI, multumita trioului Basescu-Isarescu-Boc.

Cu toate astea, ne mai paste un acord cu Banca Mondiala si FMI. Opriti acesti criminali pana nu apuca sa amaneteze si viitorul stranepotilor vostri!!! Inactivitatea o sa usture rau de data asta!

Bulgarii NU mai vor in UE ...pe buna dreptate !

Studentii bulgari au incercat sa blocheze politicienii in interiorul Parlamentului de la Sofia, in cadrul unui protest fata de coruptie si fata de calea spre care se indreapta tara. Sute de persoane au format un lant uman in fata cladirii, unde au avut loc ciocniri cu scutierii, mobilizati in numar mare. Studentii sustin ca apelurile la "ocuparea" Parlamentului reprezinta o incercare de a-si face auzita vocea. Ei vor ca Guvernul condus de socialisti, care a preluat conducerea tarii, in luna mai, sa demisioneze, relateaza Novinite.com, citat de Mediafax.

Precedentul Guvern a cazut in urma protestelor, iar cel actual este vizat zilnic de manifestatii.

Unii studenti s-au intins pe jos pentru a opri masinile de patrula ale politiei. Cativa au fost arestati si se plang de rele tratamente.

Protestele au loc dupa "Marsul Justitiei" de sambata de la Sofia, care a atras sute de studenti. Profesorii universitari li s-au alaturat, acuzand Guvernul de legaturi corupte cu grupurile de afaceri.

La 24 de ani de la caderea comunismului in Bulgaria, protestatarii sustin ca guvernele succesive au esuat in reformarea politicii si in a pune bazele unei cresteri economice stabile.

Aderarea la UE a adus prosperitate pentru multi, dar a incurajat tinerii sa emigreze, lasand in urma o populatie batrana si saraca, in timp ce esecul in instalarea unui stat de drept si in combaterea coruptiei a descurajat investitiile de care are nevoie Bulgaria. Salariul mediu din aceasta tara este cel mai mic din UE, fiind de doar 400 de euro, in timp ce pensia medie este de 130 de euro.

Popor manipulat și dezbinat de 23 de ani .

La sfârşitul lunii iunie 2013, expunerea totală a băncilor austriece pe România se ridica la aproximativ 26,7 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai puţin decât în iunie 2012, arată studiul “ Facts on Austria and its banks” , realizat de banca centrală a Austriei. Comparativ cu anul 2011, reducerea depăşeşte 4 miliarde de euro. De altfel, în raportul lansat în octombrie 2013, ţara noastră este dată ca exemplu negativ. “ La sfârşitul lui iunie 2013, băncile austriece aveau o expunere totală de 209,7 miliarde de euro pe zona Europei Centrale şi de Sud-Est. Activele totale deţinute în regiune au ajuns la 267,2 miliarde de euro, în scădere faţă de acum un an. Reducerea se datorează vânzării subsidiarelor din Kazakhstan şi Kârgâstan(Kirgizstan) dar şi reducerii activităţii în România, Ucraina şi Ungaria”, arată economiştii băncii austriei.

Capitalul austriac reprezintă cea mai importantă prezenţă în peisajul bancar românesc. Patru dintre cele mai mari bănci locale, inclusiv liderul sistemului, sunt deţinute de acţionari austrieci. Este vorba despre BCR(locul 1 după active, deţinută de Erste), Raiffeisen Bank(deţinută de instituţia cu acelaşi nume), Volksbank(refuzată de investitorii ruşi şi rămasă în portofoliul băncii omonime din Austria) şi Unicredit Ţiriac( deţinută de Unicredit Austria). În total, austriecii deţin 20% din capitalul social pe sistem şi peste 30% din active.

 

Popor manipulat și dezbinat de 23 de ani .

Cine sunt Basescu , Ponta , Antonescu si clasa politică 1990-2013 ?

1. Sunt cei care vor Chevron în România .
2. Sunt cei care au dat Roșia Montana companiei
Gabriel Resources .
3. Sunt cei care vor Regionalizarea României (dezmembrarea).
4. Sunt cei care au falimentat și vândut industria României , apoi s-au împrumutat la FMI ca să devenim sclavi .
5. Sunt cei care au introdus în agricultură (ianuarie 2010) produsul cancerigen iniţium . Ne-au condamnat la moarte, pentru că aşa au primit ordin de la stăpânii din exterior (Comisia Europeană , FMI , BM , SUA , Rusia).

 Cine sunt ?
6.Sunt cei care s-au aliat cu ungurii si țiganii 23 de ani și au servit interesele acestora .
7. Sunt cei care au schimbat denumirea de "țigan" în "rrom" pentru a distruge identitatea națională a românilor .
8. Sunt cei care i-au protejat pe torționarii comuniști timp de 23 de ani , pentru că ei nu sunt altceva decât urmașii torționarilor .
 Toate acestea demonstrează că la conducerea României nu sunt români , este un regim anti-românesc !
 De la ei așteptați dreptate ?! Români , uniți-vă și salvați România !

Profitul net al Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni, la 3,666 miliarde lei (831,6 milioane euro), conform informaţiilor financiare transmise de companie, joi.

Spre comparaţie, în perioada similară din 2012, profitul net a fost de 2,892 miliarde lei.

Profitul înainte de taxe și impozite (EBIT) s-a ridicat la 4,556 miliarde lei, fiind mai mare cu 14% comparativ cu cel raportat la finele lunii septembrie 2012, de 3,989 miliarde lei.

În acelaşi timp vânzările companiei au scăzut cu 5%, la 18,15 miliarde lei (4,117 miliarde euro).

Astfel, în perioada menționată, vânzările grupului (excluzând accizele la produse petroliere) au totalizat 18,150 miliarde lei, fiind în scădere cu 5 procente față de cele din perioada ianuarie-septembrie 2012, care s-au cifrat la 19,185 miliarde lei.

"În trimestrul al treilea am continuat să ne îmbunătăţim performanţa, beneficiind de conjunctura favorabilă a preţului la ţiţei şi de rezultatele optimizării costurilor. În E&P (explorare şi producţie - n.r.), pe parcursul primelor nouă luni din 2013 am reuşit să obţinem, pentru prima dată după privatizare, stabilizarea producţiei la nivel de grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investiţiilor continue. În zona offshore, activitatea de explorare avansează şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem să reluăm forajul în blocul Neptun la jumătatea anului 2014. Performanţa sectorului G&E (gaze şi energie - n.r.) a reflectat mediul de piaţă dificil, caracterizat prin cerere modestă şi preţuri scăzute la energie electrică, în timp ce în sectorul R&M (rafinare şi marketing), marjele de rafinare au rămas sub presiune", a declarat într-un raport Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.

Investițiile efectuate de OMV Petrom au scăzut cu 1%, în primele nouă luni din 2013 acestea însumând 3,487 miliarde lei.

Potrivit Bloomberg, deprecierea coroanei ceheşti este cea mai puternică de pe parcursul unei zile din anul 1999, de când agenţia urmăreşte perechea euro - czk. De asemenea, evoluţia coroanei a fost cea mai slabă dintr-un grup de 31 de monede ale unor economii emergente mai precizează sursa citata. Banca Naţională a Cehiei (Ceska Narodni Banka - CNB) a aprobat, ieri, prima vânzare a monedei naţionale din rezerva proprie în mai mult de un deceniu, provocând o depreciere cu până la 4,4% a coroanei ceheşti (czk) comparativ cu euro, relatează Bloomberg.
Astfel, cursul euro/czk a urcat, în doar patru minute, cu 3,2%, de la 25,79 czk/euro la 26,62 czk/euro, potrivit datelor furnizate de agenţia de ştiri. După o uşoară depreciere, timp de şapte minute, până la 26,5 czk/euro, şi-ar reluat tendinţa ascendentă, atingând un maxim al zilei de 26,97 czk/euro, în jurul orei 15:00.
Oficialii Băncii Naţionale a Cehiei au afirmat, ieri, că intenţionează să intervină astfel încât să ţină cursul euro/czk în jurul valorii de 27 coroane/euro.
Măsura CNB reprezintă o încercare de devalorizare competitivă a monedei Cehiei, care nu va avea, însă, rezultatele dorite, este de părere analistul economic Călin Rechea. "Este o măsură ineficientă, al cărei singur rezultat îl va reprezenta sărăcirea populaţiei locale, având în vedere că la nivel global există o cursă a devalorizării competitive", ne-a declarat domnia sa.
Devalorizarea competitivă cuprinde operaţiunile prin care o ţară încearcă să îşi deprecieze moneda naţională, în vederea creşterii competitivităţii exporturilor, potrivit literaturii de specialitate. Problema cu o astfel de măsură, arată sursa citată, este că încurajează şi alte ţări să procedeze la fel, ducând la un război valutar, care limitează avantajul competitiv astfel dobândit la perioade de timp reduse.

Prin hotararea pronuntata recent in Luxemburg, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca, in cazul in care furnizorul (vanzatorul) nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor (cumparatorul) taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, trebuie considerat ca pretul convenit de partile contractului de vanzare-cumparare, include si taxa pe valoarea adaugata.

Intrebarea la care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a raspuns este:  “In cazul reconsiderarii statutului vanzatorului de persoana impozabila in scopuri de TVA, contrapartida (pretul) livrarii bunului imobil fiind stabilita de parti, fara nicio mentiune cu privire la TVA, art. 73 si 78 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca baza de impozitare o reprezinta:

(a) contrapartida (pretul) livrarii bunului stabilita de parti diminuata cu cota de TVA; sau

(b) contrapartida (pretul) livrarii bunului convenita de parti?”

Potrivit Curtii de Justitie, atunci cand pretul unui bun a fost stabilit de parti fara nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata datorate pentru operatiunea supusa taxei, pretul convenit trebuie considerat, in cazul in care furnizorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata.

Aceasta decizie va influenta miile de dosare aflate pe rolul intantelor de judecata, in prezent suspendate, sustine Luisiana Dobrinescu, fondatoarea firmei de avocatura Dobrinescu Dobrev.

Băncile germane şi internaţionale au înşelat statul german cu miliarde de euro. Legal.

Documente de uz intern atestă că numeroase institute bancare, germane şi internaţionale, au păgubit fiscul german ani la rând.

Informaţia publicată de "Süddeutsche Zeitung" se referă la trucurile, cele mai multe din sectorul tranzacţiilor cu acţiuni, prin care bancherii au reuşit să fenteze statul.

Procuratura germană a început ancheta în mai multe cazuri bazându-se pe documente interne de la banca germană Hypovereinsbank şi de la institutul financiar elveţian Sarazin.

Atât băncile cât şi clienţii lor s-au folosit de o "portiţă legală" care le permite să primească înapoi dublul impozitului de capital plătit statului.

Situaţia dovedeşte că "pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani, multe bănci au acţionat în stil mare în detrimentul societăţii noastre - fără a fi în ilegalitate", a precizat expertul financiar ecologist Gerhard Schick.
Pagubele sunt de ordinul miliardelor de euro.
Din 2012 aceste acţiuni nu mai sunt posibile, pentru că legea care permitea astfel de tranzacţii a fost modificată.

Rata şomajului spaniol de lungă durată (peste un an fără un loc de muncă) a ajuns în cel de-al doilea trimestru al anului la 49,3%, procent care situează Spania între primele 10 ţări din UE cu cel mai ridicat şomaj de lungă durată, conform datelor difuzate joia aceasta de Institutul de Studii Economice (IEE).

Concret, Spania este cea de-a 10-a ţară din UE care prezintă o rată mai ridicată a şomajului de lungă durată, de aproximativ 50% din totalul şomerilor, cu cinci puncte mai mult faţă de cel de-al doilea trimestru al lui 2012.

Înaintea Spaniei, se situează Slovacia (70,8%), Grecia (65,3%), Croaţia (65,1%), Irlanda (58,9%), Italia (56,3%), Portugalia (56%), Bulgaria (55,6%), urmate de Letonia şi Slovenia (49,5% în ambele cazuri), iar la final, Estonia (48,2%).

În ansamblul UE, şomajul de lungă durată din totalul şomerilor a ajuns la 47,1% în cel de-al doilea trimestru al anului, faţă de 44,7% cât era cu un an înainte. La egalitate cu media europeană, figurează Ungaria, în timp ce restul ţărilor se situează sub medie.

 

Astfel, Belgia, Germania, Republica Cehă, România, Lituania, Polonia, Franţa şi Malta prezintă rate ale şomajului de lungă durată cuprinse între 40% şi aproximativ 46%, în timp ce Marea Britanie şi Olanda se situează la nivelul de 30%. Ţările europene cu mai puţini şomeri de lungă durată sunt Danemarca (28,7%), Austria (25,2%), Luxemburg (24,4%), Finlandia (17,1%) şi Suedia (16,9%). RADOR

WOW - la "belgieni" coruptie si evaziune fiscala - nu pot sa cred !

Fiscul belgian ii solicita comisarului european pentru Comert sa plateasca statului suma de 900.000 de euro, intrucat acesta ar fi comis o frauda prin nedeclararea unei valori mai mari a actiunilor in cursul unei operatiuni bursiere realizate impreuna cu sotia sa, care a adus venituri de 1,2 milioane de euro, relateaza vineri ziarele Tijd si Echo, potrivit Agerpres.

Cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord amiabil, astfel incat cazul va fi transat la tribunal. Procesul va incepe la 25 noiembrie, cu sapte luni inainte de alegeri. In plus, Fiscul solicita impozit pe venitul obtinut de De Gucht, o amenda de 50% din valoarea acestuia si plata unei dobanzi. Karel De Gucht nu a fost insa de acord cu solicitarile administratiei fiscale.

Inainte ca procesul sa inceapa pe fond la 25 noiembrie, Curtea de Apel din Gand se va pronunta la 19 noiembrie asupra unei chestiuni de procedura, intrucat avocatii comisarului european pentru comert invoca faptul ca Fiscul nu avea dreptul sa consulte conturile sotilor De Gucht.

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat publicităţii, ieri, un raport care arată că sistemul bancar din cele 17 state care utilizează moneda euro s-a diminuat în cei cinci ani ce au trecut de la izbucnirea crizei financiare globale. Potrivit BCE, la finele lui 2012, activele bancare din zona euro se situau la 29.500 miliarde de euro, cu 12% mai puţin decât în 2008, iar cea mai mare parte a ajustării a avut loc în 2009. Numărul instituţiilor de credit a scăzut şi el cu 10%, până la 2.645, de la 2.909.
"Acest raport este un pas important spre înţelegerea modificărilor care au avut loc în sectorul bancar din zona euro", a declarat vicepreşedintele BCE, Vítor Constancio.
De asemenea, ponderea împrumuturilor în activele totale a scăzut în majoritatea ţărilor, în special în 2011 şi 2012, în timp ce băncile şi-au crescut portofoliile de obligaţiuni guvernamentale.
La finele lui 2012, Germania şi Franţa aveau cele mai mari sectoare bancare din zona euro, cu active totale evaluate la 7.600 miliarde de euro, respectiv 6.800 miliarde de euro. La polul opus se situează sectoarele bancare din Estonia şi Slovenia, cu active de 21 de miliarde de euro, respectiv 49 miliarde de euro.
Raportul precizează că instituţiile de credit din Germania, Austria, Italia şi Franţa acoperă 65% din toate instituţiile de credit din zona euro, un procent relativ nemodificat comparativ cu cel înregistrat în 2008. Tot la finele lui 2012, în zona euro erau 171.477 de oficii bancare, în scădere cu 16.200 de unităţi (8,7%) faţă de 2008. În medie, anul trecut un angajat bancar din zona euro deservea 158 de locuitori, faţă de 145 de locuitori în 2008.
Băncile trebuie să apeleze la Mecanismul European de Stabilitate, în ultimă instant - Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar trebui folosit numai în ultimă instanţă pentru a ajuta băncile să-şi rezolve dificultăţile financiare, a afirmat, ieri, Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, transmite Agerpres. Proprietarii băncii şi piaţa financiară ar trebui accesate prima dată, abia apoi statele sau fondurile de salvare a băncilor, a explicat oficialul BCE. "În opinia BCE, Mecanismul E uropean de Stabilitate, cu instrumentele pe care le are la dispoziţie, este ultimul loc în care trebuie cerut ajutorul", a afirmat Asmussen, care a adăugat că este important de clarificat cum vor fi sprijinite bilanţurile băncilor înaintea testelor de stres. Pentru completarea uniunii bancare, oficialul BCE a cerut un mecanism unic de rezoluţie care să fie finanţat printr-o taxă pe bănci, iar până atunci Mecanismul European de Stabilitate va ajuta băncile. Şi Ministerul de Finanţe din Germania a salutat planurile Băncii Central Europene referitoare la cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse anul viitor unor teste de stres cuprinzătoare, avertizând creditorii să folosească timpul rămas pentru a-şi majora capitalul, dacă este necesar. Ministerul a adăugat că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opţiuni au fost epuizate. Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro, nu va fi un nou organism de protecţie bancară, a avertizat instituţia.
"Acesta poate fi folosit doar dacă o ţară nu este capabilă prin forţe proprii să-şi recapitalizeze băncile. Atunci, ţara poate apela la ajutorul ESM", se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe din Germania.  Luna trecută, oficialii Băncii Central Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.  Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia). BCE va începe verificarea calităţii activelor băncilor din zona euro în noiembrie şi va finaliza procesul în octombrie 2014, înainte de a-şi asuma supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. UE va implementa total reglementările globale privind capitalul băncilor până în 2019. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri s-au aflat sub o presiune intensă. 

Pe site-ul ambasadei SUA la București, cetățenii americani aflați în România sunt puși în gardă cu privire la pericolul unui cutremur ”major și distrugător” care, spune instituția, are mari șanse să se întâmple. Persoanele sunt îndemnate să fie pregătite pentru orice situație de urgență, să se doteze din timp cu truse de prim-ajutor și să știe ce măsuri trebuie luate pentru a fi în siguranță, deoarece activitatea seismică din România prezintă multe riscuri pentru țară.

Informația următoare se concentrează pe cutremure, pentru că activitatea seismică din România reprezintă un risc semnificativ pentru România. În orice caz, România prezintă riscuri și din cauza altor dezastre naturale sau provocate de om. Chiar dacă cea mai mare parte a informației care urmează se referă la cutremure, este aplicabilă mai multor dezastre, și vă încurajăm să vă gândiți bine la posibilele riscuri cu care dumneavoastră și familia dumneavoastră v-ați putea confrunta și să fiți pregătiți pentru orice fel de urgență care ar putea surveni.

România este situată într-o regiune seismică activă și are o istorie a cutremurelor devastatoare și mortale. Zona București a experimentat un număr de trepidații de diverse intensități, și probabilitatea ca un cutremur major și distrugător să se întâmple este ridicată. Consecințele unui asemenea dezastru vor varia mult în funcție de circumstanțele cutremurului și nimeni nu poate prezice cu certitudine ce condiții vor fi imediat după șocul intens.

Este prudent ca fiecare să fie pregătit să aibă grijă de persoana sa după un cutremur major. Fiecare familie și companie ar trebui să-și dezvolte propriul plan de urgență, să-și alcătuiască propria trusă de supraviețuire și să se asigure că personalul și membrii familiei sunt puși în temă cu privire la procedurile de urgență și să ia precauții pentru a-și proteja siguranța personală, se arată pe site-ul reprezentanței diplomatice.

Aceasta este prima parte a mesajului în limba engleză care continuă prin a explica rolul ambasadei în caz de cutremur, rolul Guvernului român, dar care conține și o listă cu provizii esențiale.

Europa trebuie să lase băncile cu strategii nesustenabile să falimenteze, după ce amplitudinea crizei datoriilor şi a celei economice a arătat că nivelul de capital al instituţiilor de credit a fost mult prea mic, spune Erkki Liikanen (foto), membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). "Este esenţial ca băncile cu strategii nesus¬tenabile să intre în faliment", declară Liikanen, adăugând: "Nimeni nu ştie care este mărimea corectă a sectorului bancar, însă putem elimina stimulentele perverse pentru o creştere prea mare".  Tot ieri, Ewald Nowotny, de asemenea membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că banca va furniza mai multă lichiditate în momentul în care vor expira împrumuturile ieftine pe trei ani puse la dispoziţia băncilor la finele lui 2011 şi începutul lui 2012.   "Ceea ce e clar este că va exista o furnizare de lichidităţi", a declarat Nowotny, citat de CNBC, refuzând însă să precizeze dacă BCE va face acest lucru printr-un nou program de refinanţare pe termen lung (LTRO) sau prin alte mijloace.
La finele lui 2011 şi începutul lui 2012, BCE a acordat sistemului bancar credite în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, la o dobândă de 0,75%. 

ROMANIA ESTE IN MARE PERICOL - Guvernul incompetentilor trebuie dat jos cu orice pret....!!!

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comercială va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da"....hahaha analfabetul ... Măsura a fost anunţată încă de săptămâna trecută de agenţia MEDIAFAX.

La acel moment, atât ministrul-delegat pentru Buget, Liviu Voinea - un personaj nefast, obraznic, incompetent, care nu are cunostinte economico financiare - , cât şi consilierul premierului pe probleme de comunicare, Mirel Palada - alt prapadit de doi bani-, au afirmat categoric că "nu se pune problema" unui astfel de impozit.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI..... hahahahaha...

Şomajul din zona euro, la nivel record       Moneda unică europeană s-a depreciate pe pieţele externe, consemnând cel mai important declin din ultimele nouă săptămâni raportat la dolar, în urma anunţului potrivit căruia inflaţia din regiune a scăzut în mod neaşteptat. Evoluţia indicelui preţurilor de consum din zona euro a alimentat speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va reduce dobânzile ca să susţină redresarea economică.

Euro a coborât cu 0,7% la ora 09.46, pe piaţa din New York, ajungând la 1,3638 dolari. Declinul este cel mai important consemnat după data de 29 august.

Conform estimărilor preliminare anunţate ieri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei din zona euro a scăzut la 0,7% în octombrie 2013, de la 1,1% în septembrie, în principal ca urmare a declinului preţului energiei. Rata inflaţiei de luna trecută este cea mai redusă înregistrată de zona euro după noiembrie 2009. Analiştii anticipau menţinerea ratei inflaţiei la 1,1% în octombrie.

Cifrele Eurostat arată că preţul energiei s-a redus cu 1,7% în luna octombrie, după un declin de 0,9% în septembrie. În schimb, preţurile alimentelor, băuturilor alcoolice şi ţigărilor au crescut cu 1,9%, după un avans de 2,6% în septembrie. Inflaţia din zona euro s-a menţinut în octombrie, pentru a noua lună consecutiv, sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană: aproape 2%.

Eurostat va da publicităţii în 15 noiembrie a doua estimare revizuită privind evoluţia inflaţiei.

Menţionăm că declinul euro, înregistrat ieri, a fost generat şi de anunţul privind evoluţia ratei şomajului în uniunea monetară. Potrivit Eurostat, rata şomajului din regiune a atins un nivel record în luna septembrie, de 12,2%.

Eurostat a revizuit în creştere şi cifrele privind rata şomajului în lunile iulie şi august (12,1%, respectiv 12,2%), anulând informaţiile anterioare potrivit cărora zona euro a înregistrat în luna august prima scădere a ratei şomajului din ultimii doi ani. Economiştii aşteptau pentru septembrie o rată a şomajului de 12% în zona euro.

În luna septembrie, în zona euro erau 19,47 milioane de şomeri, cu 60.000 în plus faţă de luna anterioară.

În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului sunt înregistrate în Grecia (27,6%) şi Spania (26,6%).

Fondul Monetar Internaţional (FMI) critică Germania pentru politicile economice de încurajare a exporturilor şi stimulare insuficientă a consumului, informează Mediafax.

La scurt timp după ce Trezoreria a afirmat într-un raport că excedentele comerciale ale Germaniei afectează recuperarea economică în Europa şi la nivel global, David Lipton, prim-adjunctul directorului general al FMI, a cerut de asemenea executivului de la Berlin să reducă surplusul comercial la "un nivel adecvat" pentru a ajuta alte state din zona euro să-şi diminueze deficitele, potrivit Bloomberg.  "Reducerea deficitelor excesive din zona euro pur şi simplu nu poate avea loc decât dacă scad şi excedentele", a spus Lipton, într-un discurs la Academia Americană din Berlin.

Divergenţele privind influenţa Germaniei în politicile economice ale Europei, precum şi în alte regiuni, se suprapun scandalului diplomatic cauzat de dezvăluirile că SUA şi-au spionat aliaţii, inclusiv telefonul cancelarului Angela Merkel.

Lipton a cerut Germaniei să "privească imaginea de ansamblu la nivel global" în stabilirea politicilor. Cea mai mare economie din Europa, a fost anul trecut al treilea mare exportator la nivel global, cu livrări la extern de peste 1.360 de miliarde de euro.

Oficialii germani resping criticile Trezoreriei, afirmând că aceastea nu sunt justificate.

"Nu există dezechilibre în Germania care să necesite o corectare a politicilor noastre fiscale şi economice, adecvate susţinerii creşterii", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe de la Berlin.

FMI nu cere Germaniei să-şi schimbe modelul economic, ci doar să aducă cererea de consum în echilibru cu exporturile, prin încurajarea creşterii salariilor şi investiţii, a spus Lipton.

Germania a înregistrat anul trecut un excedent comercial de 188 de miliarde de euro, al doilea cel mai mare începând din 1950. Surplusul reprezintă însă 6,3% din PIB, în limita de 6,5% considerată acceptabilă de către FMI. Aproape 70% din exporturile Germaniei au avut ca destinaţie ţări europene.