Băncile vor trebuie să afişeze pe ecranul terminalelor ATM, „în ordinea operaţiunilor efectuate de către consumator, toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, dându-i acestuia posibilitatea, de a renunţa asupra efectuării acesteia sau a oricăror operaţiuni ce presupun eliberare de numerar, transfer din cont, plată facturi, sau oricare alte servicii solicitate în mod expres de către consumator şi efectuate prin intermediul ATM", se arată în proiectul de ordin al ANPC. În acest moment, băncile nu prezintă nivelul comisioanelor aferent tranzacţiilor de plată, de interogare a soldului sau de retragere numerar pe ecranul bancomatelor. În unele cazuri, interogarea soldului costă şi 0,5 eurocenţi, iar clientul băncii nu ştie dacă această sumă este retrasă din cont înainte sau după afişarea acestuia pe ecran.  Retragerile de numerar de la bancomatele altei bănci vin cu comisioane uriaşe, de care consumatorul s-ar putea să nu aibă cunoştinţă. Spre exemplu, acest comision poate ajunge la 1% din valoarea sumei retrase + 6 lei.

De acest lucru s-au plâns consumatorii la ANPC, care a decis să scrie acest ordin, în urma unui referat. Ordinul mai prevede afişarea comisioanelor şi a celorlalte costuri în sumă absolută, nu în procente, pentru ca plătitorul să aibă cunoştinţă exact cât are de plată, fără alte calcule matematice. De asemenea, în cazul blocării/reţinerii cardului de debit/credit la terminalul ATM propriu, prestatorii de servicii de plată vor trebuie să informeze consumatorii, vizual, şi asupra ermenului maxim în care aceştia pot reintra în posesia cardului, precum şi numărul de telefon care trebuie apelat după reţinerea cardului şi intervalul orar în care se poate face sesizarea. În acest moment, băncile afişează pe carcasa bancomatelor numere de telefon care pot fi apelate non-stop pentru blocarea cardului/sesizarea reţinerii cardului.

Incompetentii desemneaza tilharii si delapidatorii - hahaha - halal unine de idioti

Premierul polonez Donald Tusk a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar ministrul italian de Externe Federica Mogherini ca șefă a diplomației europene, a anunţat sâmbătă preşedintele în exerciţiu al Consiliului, Herman Van Rompuy, citat de AFP. Van Rompuy a făcut acest anunţ pe Twitter, la scurt timp după începutul summitului european de la Bruxelles, în cadrul căruia urmează să fie discutate de asemenea noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul agravării situaţiei în Ucraina, informează Mediafax, citând AFP.  Cei doi erau favoriţi în cursa pentru ocuparea celor două posturi. Anunţul a fost făcut, sâmbătă seară, de către Van Rompuy, la Bruxelles.  Anterior președintele în exercițiu Herman Van Rompuy a lăsat sâmbătă să se înțeleagă, într-un discuție în fața microfoanelor deschise fără știrea sa, că premierul polonez Donald Tusk va fi viitorul președinte al Consiliului European informează AFP, citată de Agerpres.... Când președintele cipriot, Nicos Anastasiades, se apleacă înspre el întrebându-l: "Înțeleg că pentru Donald e de bine?", Van Rompuy răspunde: "Nu, ei bine da, dar ține doar pentru tine", conform imaginilor transmise de canalul oficial al UE, EbS, înaintea deschiderii summitului european.  Tusk, membru al partidului conservator european PPE, era considerat marele favorit pentru a-i urma lui Van Rompuy la președinția Consiliului.  Această numire ar transmite un mesaj de fermitate Rusiei, în contextul în care Polonia se numără printre țările care susțin cel mai puternic Ucraina de la începutul crizei, comentează France Press.   În aceste imagini care arată sosirea liderilor în sala de reuniune, se pot vedea numeroși șefi de stat și de guvern ce se adună în jurul lui Tusk, care a venit surâzător la Bruxelles.

La sate, primarii si preotii au dat sfoara in tara ca, daca nu se voteaza cu ponta (naum) oamenii vor primi amenzi multiple in fiecare zi de la primarie pentru ca n-au vopsit gardul, ca nu au curatat santul din fata gospodariei sau alte gaselnite, etc... si asfel primarul le va lua proprietatile si le va scoate la vinzare (fiindca oamenii nu au bani sa plateasca amenzile) ...asta este strategia ponta/sova !

Cei care s-au debranșat de la sistemul centralizat și și-au montat centrală de apartament ar putea plăti o taxă de poluare. Nici cei care sunt în sistemul centralizat nu scapă de scumpiri. Edilii Capitalei propun majorarea prețului la apă caldă și energie termică cu 10% pentru populație și cu 20% pentru agenții economici.  Aflat la Tulcea pentru pregătirea campaniei electorale, premierul Victor Ponta a anunțat că, începând din 2016, românii cu centrale termice de apartament urmează să plătească o taxă de poluare. În timp ce Ponta a anunțat că această taxă este impusă de Uniunea Europeană, reprezetanții asociațiilor de proprietari spun că în unele țări din UE se acordă subvenție pentru montarea de centrale de apartamente performante și numai cele învechite sunt taxate. Contactat de Eveninentul Zilei, ministrul Mediului, Attila Korodi, a explicat că la această oră se poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru stabilirea modalității de aplicare a acestei taxe.   Despre această taxă se discută din 2011, iar 2015 este termenul-limită până când poate fi amânată. Acum un an s-a înaintat ideea ca fiecare proprietar să achite câte 30 de lei pentru fiecare gigacalorie produsă de centrala proprie, însă acum premierul a anunțat că taxa nu va fi neglijabilă, însă a refuzat să spună care va fi cuantumul acestei taxe  Și, în timp ce șefii de la Guvern negociază aplicarea taxei, viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolaescu, susține că soluția optimă ar fi rămânerea în sistemul centralizat- pe motiv că pe viitor ar crește și prețul la gaze, cei care și-au montat centrale spun că măsura este proastă. „Eu mi-am montat centrală prin condensare care poluează mai puțin. CET-urile poluează mult mai mult, iar cei cu centrale nu primesc energie termică subvenționată de primării, deci nu înțeleg rostul taxei. Decât, dacă se vrea menținerea unui sistem centralizat care are pierderi și este o gaură neagră pentru administrația locală”, este de părere Stefan Chirilă, bucureștean.

Datoria publică a Spaniei a depăşit la finele lunii iunie, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde de euro, arată cifrele publicate joi de Banca centrală a Spaniei.  La o valoare de 1.007 miliarde de euro, datoria publică este echivalentă cu 98,5% din Produsul Intern Brut al Spaniei în 2013, potrivit calculelor AFP. Banca centrală a Spaniei va publica abia în luna septembrie procentajul exact, după ce va comunica cifrele definitive privind valoarea PIB-ului în al doilea trimestru.  Criza financiară internaţională a condus la creşterea semnificativă a datoriei publice a Spaniei, de la 36,3% din PIB în 2007 la 98,5% din PIB în luna iunie 2014. Potrivit estimărilor guvernului de la Madrid, datoria publică va ajunge la 99,5% din PIB la finele acestui an, urmând ca pragul de 100% din PIB să fie depăşit în 2015. Este vorba de un nivel cu mult peste plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.  Economia spaniolă a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea trimestru al acestui an a înregistrat un avans peste aşteptări de 0,6%. În plus, rata şomajului a coborât sub pragul de 25% în perioada aprilie-iunie, dar cu toate acestea rămâne la un nivel deosebit de ridicat la 24,47% din populaţia activă.AGERPRES

Deși in data de 4 auguat 2014 in Canada a avut  loc un eveniment catastrofal, presa centrală din România aproape că nu a scos o vorbă despre acest.

Măi să fie!!!   Nu or fi aflat, deși sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt plătiți să tacă?   A, cred că știu: au luat atât de mulți bani pe publicitatea de la Roșia Montană Gold Corporation, încât nu-și pot trăda clientul.   În schimb, ne trădează pe noi!  Cunoașteți declarațiile legate de siguranța viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute”?   La ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” a fost construit și barajul iazului de decantare al exploatării de aur și cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada.

La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranță cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit și cinci milioane de metri cubi de deșeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek și lacurile Quesnel și Polley, iar dezastrul se extinde.  Proiectanții barajului iazului de decantare din Canada, rupt în această săptămână, au lucrat și pentru Gabriel Resources pentru barajul vizat la Roșia Montană!

Politicile de austeritate din zona euro, destinate soluţionării crizei datoriilor din regiune, au fost "un eşec sumbru", în condiţiile în care creşterea economică s-a împotmolit, consideră profesorul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. Prezent la o conferinţă în Lindau, Germania, Stiglitz a declarat că rata mare a şomajului şi mersul slab al economiei subliniază deficienţele răspunsului dat turbulenţelor care au lovit blocul european. "Acum vedem preţul enorm pe care îl plăteşte Europa. Să sperăm că realitatea acestei politici eşuate se va încheia", a spus Stiglitz, citat de postul TV Bloomberg. Stiglitz a criticat ritmul creării uniunii bancare europene, pe care îl consideră "prea încet" şi a făcut apel la mutualizarea datoriilor din zona euro (posibilitate respinsă de Germania şi de alte state din regiune). "Europa are nevoie de ceva mai mult decât ceea ce s-ar numi o uniune fiscală", a spus Stiglitz, subliniind: "Dacă Europa s-ar putea împrumuta ca un întreg, ar obţine credite cu dobânzi similare celor din Statele Unite ale Americii". Amintim că economiile Germaniei, Franţei şi Italiei - cele mai mari din zona euro - nu au crescut în trimestrul al doilea din 2014, ceea ce ameninţă redresarea uniunii monetare şi pune presiuni pe Banca Centrală Europeană (BCE) în vederea extinderii măsurilor de stimulare. Stiglitz avertizează, însă, că "politica monetară nu poate fi cu adevărat un substitut pentru alte politici".

Conform cifrelor oficiale, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a scăzut cu 0,2% în perioada aprilie - iunie, cea a Franţei a stagnat (pentru al doilea trimestru consecutiv), iar Italia a intrat in recesiune.                                                                                                                

Francois Hollande a castigat presedintia Frantei pozand intr-un anti-Merkel. Astazi, Cancelarul Germaniei se afla pe cele mai inalte culmi ale popularitatii si increderii, in timp ce, Francois Hollande, este cel mai detestat lider de stat din ultimii 50 de ani ai Frantei. Am putea spune foarte lejer ca Angela Merkel este cea care a dat jos guvernul Frantei. Cele mai mari probleme pe care le are Francois Hollande nu vin nici macar de la Frontul National, ci din interiorul propriului partid, acolo unde protectionistii Socialisti din aripa de stanga radicala ii vor capul lui Hollande.

Formal, tumultul politic de la Paris s-a finalizat cu dizolvarea Guvernului. Pana la urma, nu a fost decat o remaniere. Premierul Manuel Valls a demisionat, dar tot lui i s-a cerut sa formeze un nou Guvern. Victima a fost, insa, Arnauld Montebourg, ministrul Economiei si o fugura puternica din cadrul Stangii franceze. Hollande inca sta sa calculeze daca Montebourg este mai periculos din afara Guvernului… Daca se poate spune asa, marele pacat al lui Montebourg a fost sa il ia pe Hollande la trei pazeste pe tema relansarii economiei bolnavicioase a Frantei. Retorica sa a fost una anti-germana, plangandu-se de faptul ca Merkel domina politica fiscala a Europei iar acest fapt pune streangul de gatul economiei Italiei si a Frantei. Montebourg i-a cerut lui Hollande sa ii tina piept Cancelarului german, comparandu-l pe Hollande, nefericit, cu De Gaulle sau Tatcher. Comentariile lui Montebourg se situeaza dincolo de politicile guvernamentale. In viziunea lui Montebourg, zona euro este o “aberatie economica ce arunca Europa in bratele extremistilor care vor sa o distruga!” Fostul ministrul al Economiei a acuzat-o pe Merkel de faptul ca a distrus insasi Germania, care a avut crestere economica 0% in al doilea trimestru.

Preşedintele francez, François Hollande, a prezentat marţi noul Guvern. Din noul Executiv lipsesc principalii reprezentanţi ai aripii de stânga a Partidului Socialist, transmite AFP.

Noul guvern francez cuprinde 16 miniștri plini, respectiv opt bărbați și tot atâtea femei. Remanierea este foarte limitată, întrucât 12 miniștri își păstrează portofoliile, printre care și Laurent Fabius, șeful diplomației, Jean-Yves Le Drian, ministru al apărării, și Christiane Taubira, ministru al justiției.

Noul ministru al Economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al lui Hollande. Macron, în vârstă de 36 de ani, a fost numit în locul lui Arnaud Montebourg, care a criticat politicile economice ale Palatului Elysee, ducând la prezentarea demisiei Guvernului la începutul acestei săptămâni.

Premierul francez Manuel Valls (foto) a anunțat că va supune guvernul său unui vot de încredere al deputaților "în septembrie sau în octombrie", transmite AFP.

"Voi avea ocazia de a prezenta un program de lucru pentru un vot de încredere al Adunării naționale la momentul (începerii) sesiunii parlamentare, în septembrie sau în octombrie. Majoritatea va exista, nu poate fi altfel", a spus premierul francez la postul public de televiziune France 2, în contextul în care majoritatea socialistă s-a fragilizat din cauza frondei anumitor deputați ostili politicii de austeritate a președintelui François Hollande.

"Există o singură linie și membrii guvernului nu se pot da în spectacol", a spus Valls, vorbind despre necesitatea de "a munci coerent" și respingând acuzele că are o politică de austeritate, referindu-se la criticile fostului ministru Arnaud Montebourg care au provocat căderea cabinetului.

Potrivit AFP, citată de Agerpres, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de Finanţe, a fost inculpată miercuri pentru „neglijenţă” într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca Crédit Lyonnais, transmite AFP.  Întrebată dacă intenţionează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. „Mă întorc la Washington în cursul acestei după-amiezi”, a precizat Lagarde. Inculparea lui Christine Lagarde vine după ce în luna mai directoarea general al FMI a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor şi cel de inculpat.  Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.  Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.  Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

În raportul privind situaţia economică şi bugetară la 6 luni, publicat odată cu rectificarea, se arată că „rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de cel puţin 2,8% faţă de 2,2% cât se estima la elaborarea bugetului de stat”.

Imediat după anunţarea rezultatelor referitoare la PIB din primul semestru, ministrul pentru buget, Liviu Voinea declara “ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul”.

Datorită creşterii economice de 2,8%, în loc de 2,2%, PIB ar urma să fie în 2014 de 662,3 miliarde lei, în loc de 658,6 miliarde lei. In aceste condiţii, prin rectificare, deficitul bugetar a fost majorat cu 270 milioane lei deşi procentual a rămas la acelaşi nivel.

Eurostat a anunţat în urmă cu o săptămână că economia României a scăzut cu 1% în al doilea trimestru din 2014 faţă de primul trimestru al anului. Biroul European a comunicat şi date noi privind creşterea din primul trimestru care a fost revizuită în jos, de la 0,2% la -0,2% faţă de ultimul trimestru din 2013. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă recesiune tehnică. Datele au luat prin suprindere, mai ales că INS nu anunţase că a revizuit PIB în jos pentru primul trimestru. Guvernul a încercat să contracareze reacţia publică negativă, anunţând că ţinta pentru 2014, de 2,5%, va fi realizată. Comunicatul guvernului face trimitere, însă, la programul de convergenţă, deşi rectificarea bugetară făcută ulterior a avansat o creştere de 2,8%.

Firma de consultanţă KPMG a cerut, joi, ca planul Comisiei Europene /CE/ de a separa diviziile de investment-banking ale băncilor de cele care asigură servicii pentru consumatori să fie oprit, transmite Bloomberg.

Conform unui comunicat de presă al companiei, KPMG apreciază faptul că propunerile de reformă ale executivului comunitar 'nu vor aduce o valoare adăugată semnificativă celorlaltor măsuri de reformă', în condiţiile în care ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Germania derulează propriile lor reforme destinate separării diviziilor de trading de cele de depozite ale băncilor.

Propunerile de reformă a structurii băncilor, publicate în luna ianuarie de către comisarul european pentru servicii financiare, Michel Barnier, au început să fie criticate de mai multe state, printre care Germania, Franţa, Spania, Polonia şi Danemarca.

'Stabilitatea financiar este în mod clar importantă, cu toate acestea trebuie găsit un echilibru între o piaţă perfect stabilă, chiar dacă una ştearsă, şi una care creează condiţiile adecvate pentru a susţine creşterea economică şi crearea de locuri de muncă', a declarat responsabilul pentru reglementarea financiară la KPMG, Giles Williams.

Planurile de reformă ale lui Michel Barnier prevedeau interzicerea operaţiunilor speculative ale băncilor în ideea de a asigura securitatea deponenţilor şi a evita situaţia în care să fie nevoie de banii contribuabililor pentru salvarea băncilor. De asemenea, planurile lui Barnier ar fi condus la divizarea celor mai importante bănci, astfel încât anumite activităţi de tranzacţionare să fie transferate unor divizii separate.

KPMG oferă servicii de audit pentru unele dintre cele mai mari bănci europene, printre care Deutsche Bank AG şi HSBC Holdings Plc.

SURSA: Agerpres

Parlamentul de la Kiev a aprobat joi o lege care deschide drumul capitalului străin în activităţile de tranzit şi de înmagazinare a gazelor. Actul normativ sparge monopolul statului prin acceptarea de închirieri ale conductelor şi formarea de joint-venture cu participări de până la 49 la sută pentru firmele din UE şi SUA.
Potrivit publicaţiei Kyiv Post, această lege va atrage capitalul străin şi retehnologizări în industria de gaze din Ucraina. Efectul ar fi şi o scădere a interesului pentru proiectul South Stream, promovat de Rusia pentru a reduce dependenţa de tranzitul prin Ucraina al gazelor pentru Europa Centrală şi de Vest. Kyiv Post anunţă şi posibilitatea legală, aprobată de Parlament tot joi, pentru aplicarea de sancţiuni Rusiei. Pe lista de sancţiuni, încă secretă, sunt câteva zeci de persoane dar şi companii. Nu se ştie dacă între ele se află şi Gazprom.
Stratfor face  o analiză a impactului noii legislaţii şi relevă tentativa Ucrainei de a impune ţărilor importatoare de gaz rusesc să cumpere gazul la frontiera Rusia- Ucraina. Aceasta ar scoate juridic şi comercial Ucraina din poziţia de ţară de tranzit pentru gazul rusesc, produsul fiind al importatorului.
Comisarul UE pentru energie, Oettinger a declarat însă că aceasta impune schimbarea contractelor şi nu se poate realiza mai devreme de doi ani.
Analiştii de la Strarfor apreciază că aceste mişcări legislative nu pot rezolva problemele pe termen scurt ale Ucrainei, anticipând un deficit substanţial de gaze pentru această ţară în sezonul rece. Acumulările de gaze şi calea de aprovizionare prin Slovacia nu echilibrează consumul Ucrainei.

Cei doi sateliti Galileo lansati vineri, cu o racheta de tip Soyuz, din Guyana Franceza, nu au ajuns pe orbita prevazuta, anunta compania Arianespace, potrivit AFP. "Observatiile complementare efectuate dupa desprinderea satelitilor misiunii Soyuz VS09 destinata lansarii Galileo FOC M1 arata o distanta intre orbita atinsa si cea prevazuta", se arata intr-un comunicat al companiei Arianespace, citeaza Mediafax. "Au fost demarate investigatii", precizeaza compania aerospatiala. "Satelitii au fost plasati pe o orbita aflata la o altitudine mai mica decat cea prevazuta. Echipele noastre sunt pe care sa analizeze impactul pe care aceasta situatie o va avea asupra functionarii sistemului de sateliti", continua Arianespace, refuzand sa precizeze, deocamdata, daca exista posibilitatea corectarii traiectoriei satelitilor. Racheta Soyuz a fost lansata vineri, de la Centrul spatial din Guyana Franceza, avand la bord doi sateliti din sistemul de navigatie european Galileo, concurentul GPS-ului american. Renumitul lansator rusesc a transportat o incarcatura de 1,6 tone si trebuia sa plaseze satelitii pe o orbita circulara, la altitudinea de 23.522 de kilometri, la finalul unei misiuni de 3 ore si 48 de minute, a precizat vineri compania Arianespace.

Problema discriminarii reprezinta unul dintre cele mai sensibile subiecte existente la nivel mondial. Pornind de la simple scandari de pe anumite stadioane de fotbal si ajungand la mult mai complexul proces de angajare, milioane de oameni sunt afectati de diferitele stereotipuri ale societatii. Cu toate ca, cel putin la nivel declarativ, atat guvernele, cat si multe alte organizatii internationale lupta impotriva numeroaselor moduri de discriminare din zilele noastre, rezultatele nu sunt intotdeauna satisfacatoare, din moment ce aceasta problema continua sa existe aproape pretutindeni.In Franta avem exemplul celor mai recente masuri gandite pentru combaterea acesteia, atunci cand vine vorba despre angajare. Chiar daca in Codul Muncii din aceasta tara exista, inca din 2006, o sectiune care se refera la candidaturile anonime pentru un loc de munca, pana in ziua de azi nu au fost adoptate normele pentru aplicarea propriu zisa a acesteia. In aceste conditii, la presiunea mai multor asociatii, Consiliul de Stat a cerut Guvernului francez ca in maximum sase luni sa adopte un decret prin care aceasta masura sa fie obligatorie. Concret, in cazul companiilor care au cel putin 50 de angajati, dosarul unui candidat care cauta un loc de munca trebuie sa fie anonim. Marele plus al legii este, fara niciun dubiu, faptul ca sansele de a obtine un interviu pot creste considerabil. Dar in conditiile in care recrutorul are nevoie de un dosar "blurat" pentru a-si tine in frau pornirile discriminatorii, atunci cat de usor va trece, oare, cel care isi doreste job-ul de interviul propriu-zis?
Daca discutam despre rasism, nu suntem foarte optimisti ca se va intampla asta, avand in vedere ca rasismul se bazeaza pe teorii care isi au originea in ideologii bine inradacinate.
In schimb, un om mai in varsta sau, dupa caz, o femeie, odata ajunsi la interviu, au mai mari sanse de a reusi sa le demonstreze persoanelor de decizie dintr-o companie ca sunt calificati pentru postul respectiv. O potentiala problema apare din punct de vedere organizational. Mai exact, avand in fata doar un dosar care, pe langa campul referitor la experienta candidatului, contine doar un numar de telefon, cei de la departamentul de recrutare nici macar nu stiu cu cine sa discute in momentul in care formeaza respectivul numar. Poate sa raspunda cineva din familie, un prieten, un coleg etc., fapt ce ingreuneaza cu mult munca recrutorului si in urma caruia se poate ajunge la numeroase incurcaturi.
In Hexagon, asadar, daca este sa tragem o concluzie strict legata de ultima decizie a francezilor, putem spune ca problema discriminarii este la fel de reala precum ineficacitatea combaterii acesteia prin astfel de legi. Privind lucrurile strict dintr-un cadru general, nici in Romania discriminarea din piata muncii nu este un subiect care ar trebui neglijat. Principala problema la noi in tara pare a fi discriminarea dintre barbati si femei, nefiind o noutate faptul ca multe dintre femei continua sa se planga de faptul ca veniturile pentru o pozitie si o experienta asemanatoare sunt mai mici decat cele ale barbatilor ori faptul ca pe majoritatea posturilor din conducere se afla persoane de sex masculin.
Chiar daca nu recunosc in mod deschis, este limpede ca angajatorii, oferind venituri mai mici, incearca sa isi ia din timp masuri pentru a acoperi pierderile din buget, in situatia in care o femeie ar fi nevoita sa intre in concediu maternal. Aceasta ar putea fi si o explicatie pentru faptul ca, in Romania, barbatii detin cele mai multe posturi din conducere, deoarece exista functii pentru care continuitatea este vitala, continuitate care are, din aceleasi motive, sanse mai mici sa se realizeze daca ocupanta pozitiei este o femeie. Cu toate acestea, ideal ar fi ca toate companiile, indiferent de tara in care au sediu, sa ofere egalitate de tratament angajatilor si celor care vor sa se angajeze si sa existe un singur criteriu de diferentiere: aptitudinile cerute pentru locul de munca respectiv.Sursa: Agerpres

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a apreciat ca este necesar sa fie evitata, cu orice pret, "o confruntare directa intre fortele armate ucrainene si ruse", catre care risca sa "derapeze" situatia actuala. "Daca nu suntem foarte atenti (...), vom derapa tot mai mult catre o confruntare directa intre fortele armate ucrainene si ruse", a declarat ministrul, la primirea, la Berlin a omologilor sai rus, ucrainean si francez. "Acest lucru este necesar sa fie evitat cu orice pret", a subliniat oficialul german, citat de Mediafax.  Reuniunea dintre Steinmeier, Pavlo Klimkin, Serghei Lavrov si Laurent Fabius, care a inceput la ora 16.30 GMT (19.30, ora Romaniei), urmeaza sa "incerce sa faca posibile avansari catre un armistitiu", a adaugat ministrul german, precizand ca "nu exista o garantie" a succesului acestui demers.  Insa, in contextul unei situatii foarte tensionate pe teren - confruntarile armate in estul Ucrainei continua, iar un avion de vanatoare ucrainean a fost dorobat de catre separatisti prorusi duminica - si in contextul in care partile au semnalat ca sunt dispuse sa negocieze, "ar fi fost iresponsabil sa nu se profite" de aceasta bunavointa, a apreciat Steinmeier. "Avem nevoie de solutie pe termen lung, incercam sa definim etapele pentru a ajunge acolo", a subliniat seful diplomatiei germane. Dar "suntem departe de o solutie politica", a recunoscut oficialul german.

Cum acționează interevențiile băncii centrale? Intervențiile pentru deprecierea cursului valutar, de exemplu, adică subminarea valorii leului relativ la alte valute, oferă un venit nominal puțin mai mare pentru exportatori, deoarece pentru fiecare euro vândut se încasează mai mulți lei. Altfel, o firmă care exportă și are costuri în lei devine mai profitabilă dacă își menține costurile neschimbate, chair dacă nu vinde mai mult sau chiar dacă nu este mai productivă. Dar, totul este o iluzie. Mai mult, această iluzie nu este inofensivă. Veniturile mai mari din deprecierea artificială a cursului de schimb duc la o cerere mai mare pentru resurse în acest sector, deși, în realitate, nu este nevoie de ele, iar pentru societate ar fi mai eficient să fie folosite în alte sectoare. În același timp, un curs de schimb apreciat oferă produse de import mai ieftine, reduce inflația, crește puterea de cumpărare. Este adevărat că pentru firmele de export înseamnă venituri mai mici. Și, probabil, este adevărat ce spune economistul Isărescu că există un impact asimetric asupra prețurilor din mișcările de curs valutar: o apreciere de curs se transmite mai puțin în prețuri decât o depreciere. Acest efect depinde atât de cum este construit IPC (câte bunuri de import fac parte din IPC), cât și de experiența prin care au trecut cetățenii României, în ultimii 25 de ani: BNR a preferat o depreciere continuă și controlată a cursului de schimb pentru a susține o politică fiscală arbitrară și a crește competitivitatea produselor românești pe piețele externe. Totuși, datele arată cu totul altceva. Prețurile au scăzut în 2005-2006, când leul se aprecia puternic de la o dinamică anuală de 10%, la 5%. Mai mult, au scăzut prețurile produselor alimentare (producție internă, dar și competiție internațională) și nealimentare (importuri). În schimb, prețurile pentru servicii au crescut în special din cauza unei piețe interne necompetitive și suprareglementate.

„Stabilitatea“ artificial impusă și susținută public de economistul Isărescu din funcția de guvernator are efecte dramatice pe termen lung: elimină percepția de risc din mintea populației. Deciziile de investiții și economisire din economie nu mai țin cont de riscul valutar real, pentru că există o bancă centrală care întotdeauna va rezolva această problemă.

Revenind la tema acestei opinii, rolul prețurilor este acela de a semnala ce se întâmplă cu anumite produse pe anumite piețe. Intervențiile arbitrare, chiar și în numele „stabilității“, distorsionează această informație, dar, și mai grav, distorsionează alocarea de resurse din economie. Intervențiile statului în piețe, nu doar cea valutară, au efectul morfinei pentru un corp unde toate oasele sunt rupte. Dispare durerea, dar corpul nu se vindecă. În plus, dacă cineva încearcă să ne spună că totul este ok și putem să alergăm, o vom face pentru că nu simțim nicio durere. Dar, asta nu înseamnă că nu ne vom accidenta și mai rău...

Atentie Naum zis Ponta, ca un necaz nu vine niciodata singur. Ponta si klika lui se cazneste sa aiba, de ochii lumii, o crestere cit de cit, fie si de 1.0%, numai crestere sa fie, si Statistica i-o da, dar pe urma i-o ia.   Oricite cresteri ar trimbita guvernantii de orice culoare, ca toti au prostul obicei de a face asta, nivelul de trai al poporului sta nacalit intr-o balta de mizerii.  Guvernarea actuala este si ea nacalita in mizerii. Se ocupa de orice: dat din gura, vizite, taiatul de panglici parca s-a mai imputinat, aparitii TV, invirtitul legilor pe dos, numirea de mizerabili in posturi importante de conducere…, numai de buna administrare nu ... Recesiunea tehnica in care s-a prbusit economia Romaniei (trecuta cu vederea de oficilitati) este rezultatul inteleptei guvernari a domnului V. V. Ponta. Dumnealui a impus noile taxe (acciza pe produsele petroliere, taxa pe stalp) cand toti oamenii care stiu economie l-au avertizat de consecintele catastrofale . Dar dumnealui n-a avut urechi sa auda, ci doar gura mare care sa faca praf.inustrial pe la diferite televiziuni cumparate. Ii mai aducem aminte domnului V. V. Ponta (daca a trecut si aceasta, elegant,cu vederea) ca Guvernul condus de domnia sa a redus investitiile statului cu 22,5 la suta, iar dupa acele modificari ale legii fiscale savarsite tot de Guvernul domniei sale investitorii straini au parasit Romania in propotie de peste 10 la suta si continua sa o faca. Nu mai vorbim de deficientele ~savantilor~ din acest Guvern (cu studii cumparate pe la diferite SRL-uri) care nu sunt in stare sa ia banii europeni pe care Comunitatea se straduieste sa ni-i dea gratis. Cu aceasta ocazie il avertizam pe actualul avocat al poporului, domnul Victor Ciorbea sa ia act de ordonanta de urgenta priind invatamantul data de actualul Guvern cu studii SRL-iste sa nu distruga si viitorul Romaniei, asa cum a facut cu succes cu prezentul ei. Daca domnul Victor Ciorbea nu avertizeaza Curtea Contitutionala referitor la aceasta emisiune din putul gandirii maramoiului naum zis ponta se face partas la aceasta catastrofa nationala.

Ajunge văicăreala, popor român la „arme”

BCR înregistrează în acest moment o cotă de piaţă respectabilă pe segmentul creditărilor noi, precum şi consolidarea bazei de depozite', a precizat Spurny.

Pe lângă soluţionarea accelerată a moştenirii de credite neperformante, intenţionăm să îmbunătăţim şi mai mult capacitatea noastră competitivă, pe segmentele retail şi corporate, a dat acesta asigurări. Rezultate grupului Erste arată o diminuare a veniturilor nete din dobânzi la 2,244 miliarde euro, faţă de 2,340 miliarde euro în semestrul I 2013, în principal pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor precum şi al efectelor de curs valutar.

Venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 907 milioane euro, faţă de 894,1 milioane euro, în primul semestru din 2013, susţinut de operaţiunile cu valori mobiliare, iar rezultatul net din tranzacţionare s-a majorat la 138 milioane euro (103,6 milioane euro în S1 2013). Venitul operaţional s-a situat la 3,422 miliarde euro (-1,8% faţă de 3,483 miliarde euro în S1 2013).

'Decizia de a accelera îmbunătăţirea calităţii bilanţului va avea drept rezultat eliberarea de resurse care ne va permite nu doar să obţinem rezultate mai bune în 2015, ci şi să contribuim la reluarea creditării în Europa Centrală şi de Est. Observăm deja o creştere economică mai echilibrată în regiune şi, din poziţia noastră de lider regional, dorim să avem forţa necesară pentru a finanţa această creştere', a apreciat Treichl. Cheltuielile administrative generale ale grupului bancar s-au diminuat cu 3,3%, până la 1,896 miliarde euro (1,960 miliarde euro în semestrul I 2013), în principal pe fondul reducerii cheltuielilor de personal. Această evoluţie a determinat raportarea unui profit operaţional de 1,525 miliarde euro (+0,2% faţă de 1,522 miliarde euro în S1 2013) şi unui raport cost/venit îmbunătăţit, de 55,4% (56,3% în S1 2013). În pofida estimărilor privind majorarea costurilor de risc pentru 2014, anunţate la începutul lunii iulie, pierderea netă din reevaluarea activelor financiare neevaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere s-a majorat doar uşor, cu 1,5%, la 796,1 milioane euro, respectiv 125 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al împrumuturilor către clienţi (784,3 milioane euro în S1 2013, respectiv 120 puncte de bază). Acest rezultat se datorează faptului că o parte semnificativă a costurilor de risc în România aferente cedării creditelor neperformante va fi resimţită abia în a doua jumătate a anului. În plus, poziţia 'alte venituri operaţionale' include 130,3 milioane euro aferente costurilor de risc estimate de Erste Group în contextul legii privind creditele de consum adoptate de Parlamentul Ungariei la începutul lunii iulie, au precizat oficialii Erste Group Bank. Aceştia au subliniat că rata creditelor neperformante s-a diminuat în decursul celui de-al doilea trimestru din 2014 la 9,4% (9,6% în T1 2013), în contextul în care volumul de credite către clienţi a rămas stabil. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a îmbunătăţit la 64,0%, în condiţiile în care la sfârşitul anului 2013 era de 63,1%. Capitalul total conform IFRS s-a diminuat la 14,1 miliarde euro (14,8 miliarde euro la finele lui 2013). Capitalul comun de rangul 1 (CET 1, implementat integral) s-a majorat la 11,5 miliarde euro.

Ajunge văicăreala, popor român la „arme”
Ajunge rugăciunea şi jalbele la poartă,
Nu aştepta pomană când stâncile se sfarmă,
Nu ai de-ales române, tu eşti stăpân pe soartă!

Nu te-amăgi cu vorbe oculte din scriptură,
Biserica şi popa îţi predică de moarte,
Ridică eşafoduri, condamnă impostura,
Ea te ţine de veacuri în neguri fără carte.

Cu rugăciuni la ceruri ei zilnic te îmbată,
Cu vorbe globaliste, cu-o lume fără ţară,
Nu te lăsa sedus de-o vorbă idolatră,
Renunţă să mai duci o viaţă băjenară.

Cum justiţia e oarbă vândută pe arginţi,
Cu-armata fără arme plină de generali
Cu preşedinţi de ţară ce par ieşiţi din minţi,
Visteria e goală plină cu şobolani!

La “arme” rupeţi lanţuri, “spânzuraţi” camarila
Nu aşteptaţi zadarnic pe Dumnezeu cu mila!

Argentina a intrat din nou in faliment, a doua oara in ultimii 13 ani, dupa ce discutiile avute in New York cu fondurile speculative au esuat.

Agentia de rating Standard and Poor’s coborase rating-ul Argentine la “default selectiv”, cu putin timp inainte ca ministrul argentinian de Economie, Axel Kicillof, sa anunte presei la New York ca cele doua parti nu au cazut de acord, relateaza AFP.

Acest scenariu a impins Argentina la incapacitate de plata pentru suma de 539 milioane de dolari, intrucat a treia cea mai mare economie latina nu a fost in masura sa plateasca aceasta suma inainte de miezul noptii.

MediatorUL desemnat de justitia americana pentru a conduce negocierile, Daniel Pollack, declarase: “Din nefericire, niciun acord nu a fost atins si republica Argentina se va gasi in maniera iminenta in situatia de default” de plata.

Este a doua oara in 13 ani cand acest lucru se intampla.

Potrivit analistilor, una dintre primele consecinte ale falimentului este indepartarea pe termen lung a Argentinei de pietele internationale de capital, din care a fost exclusa dupa falimentul din 2001.

Comisia Europeană a retras sectorul apei dintr-o propunere de lege europeană privind concesiunile. Motivul îl constituie temerile legate de o eventuală privatizare, în special în Germania, unde acest sector este gestionat de municipalităţi. "De luni de zile există informaţii referitoare la încercarea Comisiei, de privatizare a apei prin propunerea sa privind concesiunile", a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier. Cetăţenii germani, revoltaţi de decizia de privatizare a sectorului apei au strâns aproape un milion de semnături pentru petiţia "Apa este un drept al omului" în cadrul "Iniţiativei cetăţenilor europeni". Petiţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi permite unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni ai UE să prezinte Comisiei Europene o propunere în vederea modificării legislaţiei europene într-un anumit domeniu.

Petiţia cere ca instituţiile europene şi statele membre să fie obligate să se asigure că toţi oamenii au dreptul la apă şi canalizare şi că alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu facă obiectul normelor pieţei interne, iar serviciile de apă să fie excluse de la privatizare. "Este de datoria noastră să ţinem cont de îngrijorările exprimate de un număr atât de mare de oameni. Astfel, cea mai bună soluţie pare a fi eliminarea apei din domeniul de aplicare a directivei privind concesiunile", a afirmat comisarul european Michel Barnier. Speriat de amploarea iniţiativei cetăţeneşti europene, comisarul european a fost obligat să facă un pas în spate, deşi înainte era un susţinător înfocat al acestei măsuri. Eurodeputata ecologistă germană Heidi Ruhle a spus că legea privind concesiunile era o formă de presiune asupra statelor naţionale, astfel încât apa lor să devină un bun privatizabil ca orice marfă şi scos la vânzare. Interesul comisarului Michel Barnier a ieşit la iveală o dată cu informaţiile privind aşa-numita "troikă" (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) care a cerut explicit guvernelor Greciei şi Portugaliei să privatizeze companiile de apă. Organizaţiile non-guvernamentale din Europa au cerut într-o scrisoare eurocraţilor de la Comisia Europeană să explice de ce, prin presiunile făcute asupra guvernelor Greciei şi Portugaliei, au încălcat tratatul de aderare care le cerea să rămână neutri în ceea ce priveşte politica de privatizare. Multă vreme, Comisia nu a dat niciun răspuns. Surse de la Bruxelles spun că există un lobby puternic al unor companii transnaţionale făcut asupra Comisiei Europene în vederea emiterii unei directive pentru concesiunea şi privatizarea bunurilor şi serviciilor publice care erau până acum considerate vitale pentru populaţie. Una dintre aceste companii este şi Nestle. Fostul ei preşedinte, austriacul Peter Brabeck-Letmathe, a stârnit un scandal internaţional acum câţiva ani prin declaraţiile şocante pe care le făcea în faţa presei. Letmathe afirma fără ocolişuri că apa este un bun ca oricare altul, că nu este un drept al omului şi, ca orice bun, trebuie privatizat.

Achiziţionarea MKB Bank de la grupul german BayernLB se pare că a fost doar începutul campaniei de achiziţii majore pentru guvernul maghiar întrucât oficilialităţile din Budapesta au anunţat că intenţionează să naţionalizeze mai multe companii din sectoare strategice printre care şi producătorul ungaro-canadian de locomotive Bombardier MAV şi să achiziţioneze în totalitate participaţia la MVM, cel mai mare producător şi distribuitor maghiar de electricitate , scrie Budapest Business Journal.

“Vom ajunge în curând la o înţelegere cu acţionarul canadian al Bombardier MAV, iar până la sfarşitul anului guvernul maghiar ar putea să facă şi alte achiziţii, care vor necesita însă o modificare a bugetului”, a spus ministrul dezvoltării naţionale Miklós Seszták, citat de Portfolio.hu. Bombardier MAV, companie mixtă deţinută în proporţie de 65% de compania canadiană de tehnologie aerospaţială şi feroviară, de 25% de MAV, compania feroviară de stat din Ungaria, şi de 10% de angajaţi, produce, modernizează, repară, testează şi proiectează vehiculelor de transport feroviar de pasageri pentru piaţa maghiară şi pentru cea internaţională, potrivit informaţiilor preluate de pe site-ul companiei. Ministrul a adăugat că în sesiunea din toamnă parlamentul ar putea vota un proiect de lege prin care guvernul maghiar ar putea prelua în totalitatea participaţia la MVM. Statul maghiar deţine 99% din MVM.

„Cea mai mare problemă pentru o bancă sunt retragerile de capital. Nu există instituţie de credit care să reziste la retrageri masive iar evenimentele din Bulgaria ne-au arătat clar acest lucru. Dacă este vorba şi de o bancă mare, cu impact semnificativ în economie, a cărei eventuală cădere prezintă risc de sistem, este clar că nu îţi poţi permite să o laşi. Şi atunci intervine statul. Nu direct, ci prin diverse vehicule. Aceasta este practica europeană iar în România situaţia este cumva similară cu cea din Franţa”.
In ultimii doi ani, mai multe grupuri bancare au ales sau au fost obligate să vândă operaţiunile din România. RBS, de exemplu, a transferat mai întâi portofoliul de retail şi apoi şi pe cel de corporate către Unicredit Ţiriac, Citibank şi-a vândut operaţiunile de retail către Raiffeisen şi, recent, portughezii de la Millennium s-au retras de pe piaţa locală printr-un transfer către ungurii de la OTP. O situaţie ceva mai specială a fost în cazul preluării ATE de către Piraeus Bank. În acest caz, Piraeus a fost obligată de către statul grec să preia toate activele şi pasivele ATE, implicit şi pe cele din România. Ulterior, Piraeus a vândut licenţa de operare a ATE către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu însă a rămas în portofoliu cu toate creditele şi depozitele băncii preluate. O altă decizie care nu a avut legătură cu România dar care a schimbat structura sistemului bancar local a fost transferarea portofoliului Bank of Cyprus către Marfin Bank în urma unei tranzacţii efcetuate sub jurisdicţia statului cipriot. Teoretic, orice creditor poate să ceară şi falimentul unei bănci în condiţiile legii şi cu avizul prealabil de la BNR. Chiar am asistat câteva bănci când le-a fost cerută insolvenţa. Nici vorbă să se poată întâmpla aşa ceva pentru că băncile au la dispoziţie un fond de rezervă la BNR de unde pot trage bani în caz de urgenţă. Nu există creditor care să nu se îndestuleze prin popriri, în mod real.”

Grupul bancar Erste a înregistrat în primul semestru al acestui an pierderi de 929,7 milioane euro, însă în ciuda acestui aspect reprezentanţii grupului informează că indicele de capital şi calitatea portofoliului de credite s-au îmbunătăţit, potrivit raportului cu rezultatele financiare din primul semestru.
Potrivit sursei citate, venitul net din dobânzi s-a diminuat în primul semestru la 2,2 miliarde euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2013 când a fost 2,3 miliarde euro, aceasta fiind în principal pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor precum şi al efectelor de curs valutar. Venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 907 milioane euro faţă de primul semestru din 2013 când a fost de 894,1 milioane euro, susţinut de operaţiunile cu valori mobiliare, iar rezultatul net din tranzacţionare s-a majorat la 138 milioane euro faţă de primul semestru de anul trecut când a fost de 103,6 milioane euro. Venitul operaţional s-a situat la 3,4 miliarde euro, în scădere cu 1,8% faţă de 3,4 miliarde euro în primul semestru din 2013. Cheltuielile administrative generale s-au diminuat cu 3,3%, la 1,89 miliarde euro, faţă de primul semestri din anul trecut când a fost 1,96 miliarde euro, în principal pe fondul reducerii cheltuielilor de personal, potrivit sursei citate. Această evoluţie a determinat raportarea unui profit operaţional de 1,5 miliarde euro, în creştere cu 0,2% faţă de 1,5 miliarde euro în primul semestru din 2013 şi unui raport cost/venit îmbunătăţit, de 55,4% faţă de 56,3% din aceeaşi perioadă de anul trecut.
"În pofida estimărilor privind majorarea costurilor de risc pentru 2014, anunţate la începutul lunii iulie, pierderea netă din reevaluarea activelor financiare neevaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere s-a majorat doar uşor, cu 1,5%, la 796,1 milioane euro, respectiv 125 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al împrumuturilor către clienţi (S1 2013: 784,3 mil. euro, respectiv 120 puncte de bază). Acest rezultat se datorează faptului că o parte semnificativă a costurilor de risc în România aferente cedării creditelor neperformante va fi resimţită abia în a doua jumătate a anului. În plus, poziţia < alte venituri operaţionale > include 130,3 milioane euro aferente costurilor de risc estimate de Erste Group în contextul legii privind creditele de consum adoptate de Parlamentul Ungariei la începutul lunii iulie. Rata creditelor neperformante s-a diminuat în decursul celui de-al doilea trimestru din 2014 la 9,4% (T1 2013: 9,6%), în contextul în care volumul de credite către clienţi a rămas stabil. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a îmbunătăţit la 64,0% (sfârşitul anului 2013: 63,1%)", se mai precizează în raport.
Poziţia "alte venituri operaţionale" s-a situat la -1,27 miliarde euro faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut când a fost -377,6 milioane euro, în principal pe fondul amortizării activelor intangibile în valoare totală de 956,4 milioane euro, îndeosebi în România (854,2 milioane euro)- întregul fond comercial (319,1 milioane euro), brand (294,6 milioane euro) şi portofoliul de clienţi (176,1 milioane euro) precum şi alte active intangibile (64,4 milioane euro) - precum şi a fondului comercial aferent operaţiunilor din Croaţia, potrivit comunicării. Taxele pe operaţiuni bancare s-au menţinut la 154,1 milioane euro (S1 2013:184,7 milioane euro): 63,2 milioane euro (83,3 milioane euro) în Austria, 20,7 milioane euro (21 milioane euro) în Slovacia precum şi 70,1 milioane euro (80,4 milioane euro) în Ungaria (această valoare incluzând întreaga taxă bancară din Ungaria pentru 2014, respectiv 47,9 milioane euro).
Taxele pe venit s-au majorat la 335,6 miliaone euro, în principal în urma amortizării unor active incluse la categoria impozite amânate (nete) în valoare de 164,2 milioane euro. Profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă s-a situat la -929,7 milioane euro (302,2 milioane euro), din care 489,7 milioane euro cheltuieli fiscale.
Capitalul total conform IFRS s-a diminuat la 14,1 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 14,8 miliarde euro). Capitalul comun de rangul 1 (CET 1, implementat integral) s-a majorat la 11,5 miliarde euro faţă de 11,2 miliarde euro (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013. Activele ponderate la risc (implementate integral) s-au menţinut la un nivel constant, respectiv 98 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 97,9 miliarde euro). Indicele capitalului comun de rangul 1 (CET1, implementat integral) s-a îmbunătăţit la 11,7%, faţă de 11,4% (Basel 2.5). Indicele de capital total (Basel 3, implementat integral) s-a majorat la 16,5%, faţă de 16,3% (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013.
Totalul activelor s-a situat la 198,4 miliarde euro. Portofoliul net de credite către clienţi s-a menţinut la 120 miliarde euro (la sfârşitul anului 2013: 119,9 miliarde euro). Raportul credite/depozite s-a situat în primul semestru din 2014 la 99,8% (la sfârşitul anului 2013: 98,0%).
"Rezultatele reflectă în parte măsurile pe care le-am anunţat în data de 3 iulie. Pe acest fond, calitatea portofoliului nostru de credite a evoluat pozitiv, indicând o tendinţă continuă de îmbunătăţire. În perspectiva testului de stres, evoluţia indicelui capitalului de bază este în mod special îmbucurătoare: în pofida pierderilor, acesta s-a majorat la 11,7%, conform reglementărilor Basel 3, implementate integral", a explicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG, cu ocazia prezentării rezultatelor primului semestru din 2014.
"Decizia de a accelera îmbunătăţirea calităţii bilanţului va avea drept rezultat eliberarea de resurse care ne va permite nu doar sa obţinem rezultate mai bune în 2015, ci şi să contribuim la reluarea creditării în Europa Centrală şi de Est. Observăm deja o creştere economică mai echilibrată în regiune şi, din poziţia noastră de lider regional, dorim să avem forţa necesară pentru a finanţa această creştere", a mai notat acesta. (bursa)

Tinerii din zona euro sunt cei mai afectaţi de declinul sau stagnarea salariilor din cauza crizei, în Spania şi Portugalia având loc în doi ani, până în 2012, scăderi de 15%, respectiv de 25% ale câştigurilor medii ale acestora, evoluţie considerată îngrijorătoare de către Banca Centrală Europeană, potrivit Mediafax.
La nivelul zonei euro, tinerii adulţi sunt cei mai afectaţi de deflaţia sau stagnarea salariilor, tendinţă considerată tot mai mult drept un pericol pentru redresarea economică a regiunii.
Spaniolii cu vârste de sub 30 de ani au fost cei mai afectaţi de scăderea salariilor, reflectând şomajul de 42% al acestei categorii, faţă de 25% la nivelul întregii populaţii.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luna trecută că şomajul ridicat, cererea şi inflaţia scăzută sunt riscuri pentru stabilitatea preţurilor.
Salariul mediu lunar din Spania al tinerilor cu vârste de 20-24 de ani era în 2012 cu 15% mai mic faţă de 2010, la nivelul tuturor grupelor de vârste declinul fiind de numai 0,3%. În cazul celor cu cinci ani mai în vârstă, scăderea salariului mediu a fost de 8%, potrivit institutului spaniol de statistică INE.
În Portugalia, salariul mediu lunar al tinerilor de 18-24 de ani a scăzut cu 25% în perioada 2011-2012, în timp ce pe ansamblul întregii populaţii a crescut cu 1%, conform celor mai recente date statistice naţionale. Declinul a fost de 17% în cazul persoanelor cu 10 ani mai în vârstă.(surse neconfirmate de presa).

Oficialii americani au estimat că aproximativ 30% din activele sectorului bancar rusesc sunt afectate de sancţiuni. Băncile nu vor mai avea acces la resursele necesare operaţiunilor de creditare, ceea ce ar putea provoca o nouă încetinire a ritmului de creştere al economiei Rusiei, consideră analiştii.

'Aceste sancţiuni limitează capacitatea celor trei bănci de a face noi afaceri, ceea ce va afecta economia Rusiei deoarece instituţii nu vor mai putea acordat multe împrumuturi', a apreciat Sung Won Sohn, profesor de economie la Martin Smith School of Business din California.

Miercuri, VTB, a doua mare bancă din Rusia după active, a apreciat că sancţiunile impuse de SUA 'sunt motivate politic şi injuste', dar şi-a exprimat încrederea că va reuşi să-şi majoreze capitalul dacă va fi necesar.

Sancţiunile vor exclude principalele bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital, în condiţiile în care VTB desfăşoară operaţiuni la Londra şi New York.

Şi vicepreşedintele Băncii Rusiei, Mikhail Sukhov, a afirmat recent că instituţia deţine suficiente instrumente de politică monetară pentru a menţine stabilitatea instituţiilor financiare afectate de sancţiuni. Conform datelor analiştilor, Rusia este pe locul cinci în topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve valutare, după China, Japonia, Arabia Saudită şi Elveţia.

Operatorii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard au anunţat că noile sancţiuni nu afectează operaţiunile lor în Rusia. Autorităţile de la Moscova încearcă să îi convingă pe cei doi operatorii să continue să opereze în Rusia prin promisiunea că vor reduce nivelul depozitelor pe care cele două companii trebuie să le constituie la Banca Centrală. (Sursa: Agerpres)

Într-un articol publicat pe site-ul american Atlantic, editorialistul Roger Cohen de la „The New York Times“ consideră că tensiunile din Ucraina, războiul din Siria şi disputele teritoriale din Marea Chinei de Est sunt factori care ar putea declanşa un Al Treilea Război Mondial. Mai mulţi analişti tind să-i dea dreptate, potrivit Adevarul.ro.

Analistul Gérard-François Dumont, profesor la Sorbona, susţine că scenariul unui Al Treilea Război Mondial nu este imposibil, dar ar trebui ca mai multe ipoteze să se adeverească.
Prima ar fi extinderea unui conflict local. Actualul conflict din Gaza este unul de spaţiu mic, dar cu toate acestea are o rezonanţă puternică în mass-media şi în geopolitică la nivel mondial şi asta datorită faptului că cele două părţi beligerante au o diasporă importantă răspândită în toate colţurile lumii.
În cazul în care acţiunile de izolare a acestui conflict nu sunt realizate cu succes, răspândirea sa poate avea loc, mai ales pe fundalul fragilizării unor state altădată influente în zonă cum ar fi Egipt, Siria, Irak.
Într-o altă regiune a lumii, tensiunile existente reprezintă o ameninţare pentru un posibil conflict global: Taiwan . Atâta timp cât insula este independentă de China, Statele Unite păstrează controlul asupra Pacificului.

Pierre Verluise profesor şi el la Sorbona, predă geografia politică, spune că „după două Războaie Mondiale, nu este nevoie să fii un geniu să ştii că într-o zi va fi un Al Treilea Război Mondial. Sunt analişti care spun că „Al Treilea Război Mondial“, a avut deja loc, referindu-se la „Războiul Rece“ din 1947-1990.  Acesta întruneşte multe dintre caracteristicile unui Război Mondial, iar acum aşteptăm un „Al Patrulea Război Mondial“, suţin unii geopoliticieni.

De la 1 iulie 2014, piaţa de electricitate pentru consumatorii casnici este liberă în proporţie de 30%. Aşadar, pe baza noii reglementări emise de ANRE în iunie, valoarea acestui abonament este ponderată cu un procent de 70%. Astfel, cei 0,17 lei pe zi au devenit 0,12 lei pe zi. Problema este însă că piaţa a început să fie liberalizată la 1 iulie 2013, acum un an. Atunci, gradul de liberalizare a fost stabilit la 10%, iar la 1 ianuarie 2014 procentul de liberalizare a ajuns la 20%. Însă, abonamentul a rămas tot 0,17 lei pe zi, fără a se pondera cu procentul de achiziţie din piaţa reglementată, adică 90% de la 1 iulie 2013 şi 80% la 1 ianuarie 2014. Adică facturile ar fi putut să fie reduse încă de acum un an, dar ANRE a decis să aplice acest mecanism abia de la 1 iulie 2014, când gradul de liberalizare a ajuns la 30%. Dacă s-ar fi aplicat reglementarea la 1 iulie 2013, valoarea abonamentului ar fi fost redusă 1,7 bani pe zi, adică factura pe şase luni ar fi fost scăzută cu circa 3 lei pentru fiecare gospodărie. Pentru perioada 1 ianuarie 2014-1 iulie 2014, reducerea ar fi fost de 3,4 de bani pe zi, adică o economie la factură de 6 de lei pe şase luni. În total, o reducere la factură de 9 lei, pe un an. Suma poate părea mică pentru fiecare gospodărie, dar impactul la nivel naţional nu este de neglijat. Potrivit datelor ANRE valabile pentru finalul lui 2013, în România existau 8,49 milioane de clienţi casnici, dintre care 1,06 milioane aveau tarif social. Or, aproape toţi cei 7,4 milioane de consumatori plătesc acest abonament în factură. Într-un an, pentru că ANRE a decis să nu aplice acest sistem încă de la debutul liberalizării pieţei, sumele plătite în plus de consumatori furnizorilor de energie electrică se ridică la circa 66 de milioane de lei, adică 15 milioane de euro. Plus TVA. Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Abia la un an de zile de la debutul calendarului de liberalizare a pieţei de energie electrică pentru consumatorii captivi, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a decis să schimbe legislaţia referitoare la modalitatea de calcul a abonamentului din factura de electricitate plătit de milioane de gospodării.

De la 1 iulie 2014, în facturile de electricitate ale consumatorilor care plătesc energia pe baza tarifului de tip monom cu rezervare (abonament), adică majoritatea gospodăriilor, apare o valoare mai mică a abonamentului. Astfel, acesta a scăzut de la 0,17 lei (fără TVA) pe zi, la 0,12 lei pe zi. O veste bună pentru consumatori, chiar dacă impactul final în facturi este destul de limitat: ieftinire de cinci bani pe zi, adică 1,5 lei pe lună, fără a lua în calcul TVA.

Cum se motivează această scădere: "Începând cu 1 iulie 2014, datorită prevederilor legislative în vigoare, factura de energie electrică va include Componenta de Piaţă Concurenţială (CPC) în procent de 30%, tarif calculat în condiţiile pieţei concurenţiale şi un nou mod de calcul al valorii componentei de rezervare/abonament, dacă aceasta se regăseşte în tariful ales de dvs."Cu alte cuvinte, de la 1 iulie, ANRE a decis reducerea acestui tarif de rezervare. Banii vor rămâne la consumatori şi nu se vor mai duce la furnizorii de energie care alimentează populaţia în regim reglementat: Enel, E.On, CEZ şi Electrica.

Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, nu a putut fi contactat pentru a explica de ce s-a modificat abia acum legislaţia.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

 

 

Unul dintre politicienii vocali ai României relansează în dezbatere impozitarea suplimentară a marilor averi şi, deopotrivă, a firmelor care se descurcă şi realizează profit bunicel. O face cu atâta nonşalanţă şi insistenţă încât ai crede că este unul dintre acei bolşevici paraşutaţi la noi în anii 1950 să impună logica sălbatică a Sovietului Suprem! În realitate, el este unul dintre îmbogăţiţii de după Revoluţie care nu se ştie cum şi-a dobândit averea colosală, dar se bănuieşte. În orice caz, este exemplul viu al faptului că banii şi înţelepciunea (economică) nu merg obligatoriu mână în mână! Ei bine, individul acesta perorează, alături de pupilii săi politici şi mediatici, pe marginea soluţiilor de ieşire din criză. A găsit-o pe cea mai proastă: creşterea impozitării. Firmele care câştigă bine, să plătească mai mult, ca şi cum ele nu şi-ar reinvesti câştigul în locuri de muncă şi dezvoltare. Adică tot de pe cei care muncesc să tragă statul încă o piele, că nu i-a osândit suficient până acum!  Peste tot în lume, în perioade de criză, impozitarea se relaxează. La noi, iată, oameni politici populişti, care vor să gâdile emoţiile proletariatului, lansează idei aberante în speranţa că vor câştiga voturi în plus, voturi care mai apoi îi scutesc de tot felul de neplăceri. Promit oamenilor că le dau, dar de fapt nu plătesc un sfanţ din buzunarul lor, ci pun la bătaie, cu mare voluptate, buzunarele celorlalţi! Acesta este, din păcate, modelul politicianului român, fanfaron şi rupt de realitate, gata să vândă, vorba lui Caragiale, şi pe tac-su pentru un pisoi... Este limpede că în vremuri ca acestea economia trebuie stimulată, iar oamenii de afaceri încurajaţi. Or, cum îi încurajezi dacă le sufoci afacerea, dacă îi ameninţi din timp în timp şi accentuezi cu vorbe proaste climatul de instabilitate? Este o demagogie uluitoare, care ne determină să ne îndoim serios de sănătatea mintală a celor ce o susţin sus şi tare! La nivelul unora dintre politicieni nu se înţelege încă, şi este dramatic că se întâmplă aşa, că numai oamenii cu iniţiativă şi cu resurse vor putea scoate ţara din punctul mort, nu pomenile promise pe socoteala lor. Dacă va continua debandada din politică şi cei cu capital se vor simţi ameninţaţi şi chiar mai mult decât atât, nu îi poate nimeni ţine într-o ţară care le este ostilă. Consecinţele iresponsabilităţii politice tot noi, oamenii simpli le vom deconta, doar că va fi prea târziu!

O alta "realizare" a anglosaxonilor (barbari) - distrugerea Ucrainei ortodoxe ...

Noi violenţe au izbucnit la Kiev după ce autorităţile au demontat baricadele şi corturile ridicate în Piaţa Independenţei, locul  unde cu nouă luni în urmă au avut loc manifestațiile care au culminat cu înlăturarea președintelui prorus Viktor Ianukovici de la putere.  Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a mers personal în Piața Independenței cu zeci de consilieri municipali și voluntari și a ajutat la debarasarea construcțiilor de pe bulevard. Măsura luată de autoritățile locale a stârnit un val de nemulțumiri în rândul manifestanților. Confruntări violente între protestatari și forțele de ordine au avut loc în Piața Independenței, după ce manifestanții au refuzat să demonteze corturile și baricadele. În învălmășeala creată, un protestatar a scos un pistol, însă a fost reținut imediat de poliție, relatează B1 TV.  Ofensiva armatei ucrainene lansate la 15 aprilie s-a intensificat în ultimele săptămâni. În urmă cu o zi, Andrei Lîsenko anunţa un bilanţ de 15 morţi şi 79 de răniţi în rândul forţelor ucrainene.Cele mai mari pierderi suferite de armata ucraineană în ultima vreme au fost înregistrate la 5 august, când au murit 18 militari şi alţi 54 au fost răniţi.... Sambata dimineata, un protestatar a scos un pistol, fiind retinut imediat de politie.
"Trebuie sa redeschidem Bulevardul Kresciatik. Trebuie sa restabilim ordinea, pentru a nu mai fi explozii, focuri de arma sau cauciucuri incendiate in centrului Kievului. Corturile pot fi mutate pe trotuare", a declarat primarul orasului.

ACTUALIZARE :  Merkel şi Putin ar negocia în secret un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor - Germania şi Rusia au lucrat la un plan secret de stabilire a unei soluţii paşnice pentru încheierea tensiunilor internaţionale asupra Ucrainei, transmite publicaţia online The Independent. Publicaţia britanică dezvăluie că planul de pace, la care lucrează atât Angela Merkel şi Vladimir Putin, este legat de două ambiţii principale: stabilizarea frontierelor Ucrainei şi acordarea unui impuls economic statului ce se află în dificultate financiară, în special a unui nou acord pe energie care să asigure securitatea rezervelor de gaze.

Însă şi mai controversat este faptul că, dacă înţelegerea propusă de cancelarul german ar fi acceptată de ruşi, comunitatea internaţională a avea nevoie să recunoască independenţa Crimeii şi anexării acesteia de către Rusia, o mişcare pe care unele dintre statele membre ale Naţiunilor Unite le-ar putea accepta mai greu.

Surse apropiate negocierilor secrete susţin că prima parte a planului de stabilizare necesită ca Rusia să-şi retragă sprijinul financiar şi militar faţă de grupurile diverse de separatişti pro-ruşi ce operează în estul Ucrainei. Ca parte a unei astfel de înţelegere, regiunea ar beneficia de unele puteri descentralizate.

În acelaşi timp, Preşedintele Ucrainean ar fi de acord să nu aplice pentru alăturarea la NATO. În schimb, Preşedintele Putin nu ar urmări să blocheze sau să intervină în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană sub un pact semnat acum câteva săptămâni. În al doilea rând, Ucrainei i-ar fi oferită un nou acord pe termen lung cu Gazprom, uriaşul furnizor de gaze din Rusia, pentru viitoare rezerve de gaze şi preţuri. În prezent, nu există un acord pentru gaze în efect. Rezervele de gaze ale Ucrainei sunt în scădere şi probabil vor fi insuficiente înainte de această iarnă, care ar putea previziona faliment economic şi ruină socială pentru stat. Ca parte a înţelegerii, Rusia ar compensa Ucraina cu un pachet financiar pentru pierderea chiriei folosite la plata staţionării flotei sale în portul Sevastopol din Crimea la Marea Neagră până la data la care a votat pentru independenţa peninsulei în martie.

Însă, aceste încercări ale lui Merkel de a acţiona ca un broker între Preşedintele Putin şi Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au fost puse pe fundalul doborârii avionului MH17 în estul Ucrainei.

Însă surse din interior care iau parte la discuţii au declarat ieri că "planul de pace german este încă pe masă şi este singura înţelegere de acum. Negocierile au încetat din cauza dezastrului MH17 însă aceştia sunt aşteptaţi să reînceapă odată ce investigaţiile s-au încheiat".

Relaţiile comerciale apropiate cu UE au fost una din marile ambiţii ale mandatului prezidenţial al lui Poroşenko. A fost un suporter ferm al mişcării pro-europene a statului chiar dacă este neafiliat la vreun partid politic. A fost unul dintre susţinătorii Revoluţiei Portocalii din 2004 şi a fost Ministru de Externe în administraţia Yuliei Tymoshenko.

Un purtător de cuvânt al Biroului de Externe şi Commonwealth a declarat că nu are cunoştinţe că astfel de negocieri au loc. Însă, purtătorul de cuvânt a afirmat că este foarte puţin probabil ca ori SUA sau Marea Britanie să fie de acord la recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeii. Ieri, nu era nimeni valabil să comenteze la biroul de presă al ambasadei germane, potrivit publicaţiei.

"Aceasta este înţelegerea lui Merkel. Ea a discutat direct cu Preşedintele Putin despre acest subiect. Ea are nevoie să rezolve această dispută deoarece nimeni nu este interesat să fie tensiuni în Ucraina sau să angajeze Rusia într-un război rece. Nimeni nu vrea un alt Război Rece", a declarat o sursă apropiată de negocieri.

Cele două ţări au legături comerciale importante. Unele companii germane producătoare de autoturisme au operaţiuni extinse în Rusia, care este acum una dintre cele mai mari pieţe din Europa pe acest segment. Deşi acum Rusia oferă statelor UE o treime din rezervele lor de gaze prin gazoducte ce trec prin Ucraina, Germania are propriul gazoduct bilateral direct către Rusia, devenind astfel mai puţin vulnerabilă decât alte ţări.

Unul dintre actorii centrali ai negocierilor privind un nou acord pentru gaze cu Gazprom se pare că este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai Ucrainei, broker-ul de gaze, Dmitry Firtash. Acesta, care a negociat prima înţelegere între Ucraina şi Rusia între anii 2006 şi 2009, locuieşte acum în Viena şi se luptă cu acuzaţii de extrădare din partea americanilor. Însă Firtash are relaţii strânse cu liderii ruşi şi ucraineni, el l-a sprijinit pe Poroşenko, şi a jucat rolul de intermediar în spatele uşilor închise la cel mai înalt nivel.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat joi că a autorizat paraşutarea de ajutoare umanitare în Irak şi, dacă va fi necesar, lovituri aeriene punctuale împotriva jihadiştilor pentru a evita un 'genocid' al minorităţilor ameninţate de Statul Islamic, relatează AFP.  În nordul Irakului, zeci de mii de creştini şi de yazidiţi au fost siliţi să se refugieze din faţa avansării extremiştilor suniţi. Yazidiţii, o comunitate kurdofonă preislamică considerată de jihadişti ca 'adoratoare a diavolului', au fost respinşi ca într-o capcană, fără apă şi fără hrană, în zona deşertică din jur.  'Putem acţiona, în mod responsabil şi prudent, pentru a evita un eventual act de genocid', a afirmat Obama într-o alocuţiune solemnă la Casa Albă.  Dacă jihadiştii avansează spre Erbil, capitala regiunii autonome a Kurdistanului irakian, vor fi loviţi, a avertizat el. Nicio lovitură aeriană nu fusese încă efectuată joi, a precizat un responsabil american.  Pentru a veni în ajutorul minorităţilor ameninţate, acelaşi responsabil american a dat asigurări că SUA vor paraşuta din nou provizii, după ce Pentagonul a anunţat primele paraşutări de hrană şi apă în cursul serii.  'Ne confruntăm cu o situaţie în care persoane inocente ar putea fi victime ale unor violenţe teribile. SUA nu-şi pot întoarce privirea de la ele', a spus Barack Obama.   Dar după doi ani şi jumătate de la plecarea ultimului soldat american din Irak, preşedintele SUA a reafirmat că nu va trimite trupe la sol în această ţară 'pentru că nu există o soluţie militară americană a crizei' pe care o cunoaşte ţara de la începutul ofensivei jihadiste la începutul lunii iunie.  Semn al vastei mobilizări internaţionale, Consiliul de Securitate al ONU s-a declarat 'scandalizat' de avansarea jihadiştilor, în cursul unei reuniuni convocate de urgenţă joi seara la New York.  Cele 15 ţări membre ale Consiliului şi-au exprimat sprijinul pentru guvernul de la Bagdad în lupta sa împotriva organizaţiei Statul Islamic şi au invitat 'comunitatea internaţională să susţină guvernul şi poporul Irakului, făcând tot posibilul pentru a ajuta şi a uşura suferinţele populaţiei'.   Potrivit patriarhului caldeean Louis Sako, 100.000 de creştini au fost alungaţi fără nimic altceva decât hainele de pe ei după cucerirea Qaraqosh şi a altor oraşe din regiunea Mosul (în nord). Ca şi Barack Obama, monseniorul Sako a afirmat că se teme de un 'genocid'.  La Roma, Papa Francisc a lansat un apel urgent comunităţii internaţionale pentru a 'proteja' populaţia alungată din nordul Irakului.   Franţa s-a declarat dispusă 'să-şi aducă sprijinul forţelor angajate' în lupta împotriva jihadiştilor în Irak, dar fără să precizeze natura acestui ajutor.   La Qaraqosh, situat între Mosul şi ocupat de Statul Islamic, şi Erbil, capitala regiunii autonome a Kurdistanului, jihadiştii au ocupat poziţii în cursul nopţii după retragerea forţelor kurde.   Acest nou exod depăşeşte cu mult în amploare pe cel al creştinilor alungaţi din Mosul în iulie, când comunitatea creştină din Irak s-a diminuat cu mai mult de jumătate faţă de cea existentă în 2003.   Într-un comunicat, Statul Islamic a salutat 'o nouă eliberare în provincia Ninive (a cărei capitală este Mosul), care va servi drept lecţie kurzilor profani'. Prin această avansare a militanţilor Statului Islamic, aceştia au ajuns la numai 40 km de Erbil.   Conduşi de organizaţia Statul Islamic, deja bine implantată în Siria, insurgenţii suniţi au lansat în iunie o ofensivă fulgerătoare în nordul Irakului, cucerind vaste părţi din teritoriul ţării.AGERPRES