România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, pentru surse din presă.
"România înregistrează cel mai mare procent NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a spus Costoiu, la conferinţa internaţională "Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului.
Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă şi care nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.
La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. "Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.
Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenţie "complexă şi rapidă", în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională.
El a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.
Un comentariu:
Într-un comunicat care este o reacţie la sancţiuni decise de "Statele Unite, UE şi Canada", diplomaţia rusă a avertizat că intenţionează să adopte "măsuri reciproce contra unor oficiali din ţări occidentale".
"Mai multe ţări occidentale, urmând exemplul Statelor Unite, au extins lista sancţiunilor. (...) Aceste acţiuni nu vor rămâne fără reacţie. Partea rusă va lua măsuri simetrice de retorsiune", adaugă Ministerul rus de Externe.
Statele Unite, Canada şi Uniunea Europeană au adoptat o serie de sancţiuni împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina.
Trimiteți un comentariu