Consiliul European al Cercetării (European Research Council - ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv - pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa. În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost depuse (de ordinul zecilor) din România. Asta, în condiţiile în care doar pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro.
Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 - prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înaintea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare.
3 comentarii:
Oficial ne merge bine! Cresterea economica-record nu a alungat criza. Produsul intern brut al Romaniei a avansat, surprinzator, in 2013, cu 3,5%, cel mai mult dintre toate tarile Uniunii Europene. Un prim semnal ar fi ca a fost depasita criza. Totusi, bunastarea din statistici nu este resimtita in nivelul de trai. Cresterea economica de anul trecut a luat prin surprindere chiar si autoritatile care se asteptau la un avans de numai 2,8%. Daca primele noua luni au fost in linie cu prognozele oficiale, ultimul trimestru a adus un plus de 5,2% fata de aceeasi perioada din 2012, modificand semnificativ evolutia intregului an 2013 si plasandu-l la cea mai mare valoare din 2008
Oficial ne merge bine! Cresterea economica-record nu a alungat criza. Produsul intern brut al Romaniei a avansat, surprinzator, in 2013, cu 3,5%, cel mai mult dintre toate tarile Uniunii Europene. Un prim semnal ar fi ca a fost depasita criza. Totusi, bunastarea din statistici nu este resimtita in nivelul de trai. Cresterea economica de anul trecut a luat prin surprindere chiar si autoritatile care se asteptau la un avans de numai 2,8%. Daca primele noua luni au fost in linie cu prognozele oficiale, ultimul trimestru a adus un plus de 5,2% fata de aceeasi perioada din 2012, modificand semnificativ evolutia intregului an 2013 si plasandu-l la cea mai mare valoare din 2008
RADET a inventat luna cu 35 de zile: Facturile au explodat in decembrie in mai multe orase din tara. Intretinerea ne arde pe toti la buzunare, iar sefii Radet fac orice pentru a scoate banii pentru pierderile in retea. Asa ca au inventat luna cu 35 de zile, in care a furnizat agent termic. Aceasta ar fi o explicatie pentru explozia facturilor pentru luna decembrie, cele mai mari din ultimii 30 de ani. Si nu doar in Bucuresti este aceasta problema, ci si in alte orase din tara. Bucurestenii sunt obligati sa plateasca pierderile din reteaua Radet, cauzate de infrastructura invechita si lipsa investitiilor in modernizarea retelei de termoficare, iar reteta prin care compania de distributie a agentului termic scoate banii din buzunarele consumatorilor este pur si simplu naucitoare: sunt facturate mai multe zile decat exista in calendar. Mai precis, in octombrie 2013 Radet a facturat nu mai putin de 35 de zile, iar in decembrie 33, potrivit B1.ro.
Trimiteți un comentariu