Comitetului de supraveghere macroprudenţială, unde BNR are 5 membri din cei 9 cu drept de decizie iar ASF doar 2, nu va răspunde civil sau penal pentru modul în care îşi îndeplineşte sarcinile. Când sesizează riscuri şi avertizează alte autorităţi ale statului, acestea trebuie să-l informeze despre cum au reacţionat sau de ce nu au făcut-o.
Este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional postat săptămâna trecută pe site-ul Ministerului de Finanţe. Justificarea elaborării în regim de urgenţă este că data privind implementarea la nivel naţional a recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic a trecut deja (1 iulie 2013). Noul Comitet Naţional pentru Supravehere Macroprudenţială, în esenţă un organism de cooperare interinstituţională a fost înzestrat cu mai multe atribuţii şi aproape cu nicio responsabilitate.
Comitetul urmează să identifice riscurile sistemice, instituţiile relevante din punct de vedere sistemic, să emită recomandări şi avertizări şi în plus să coordoneze gestionarea crizelor financiare. Toate instituţiile statului avertizate prin rapoartele Comitetului (Guvern, instituţii de supraveghere microprudenţială) trebuie să-l informeze ulterior despre modul în care s-au conformat, ce decizii au luat şi cum justifică neluarea unor decizii-fapt ce denotă că în acest mod se va trasa foarte uşor răspunderea autorităţilor prea inerte, incompetente sau rău intenţionate. Cu toate acestea, în proiectul de lege scrie negru pe alb că “Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă”.
Cu alte cuvinte, neglijenţa moderată, incompetenţa crasă sau deciziile greşite în gestionarea unei crize financiare sunt scutite de răspundere. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului un raport annual, care este dezbătut fără să fie însă supus votului (nu putem vorbi deci de o demitere a sa în cazul respingerii raportului cum se întâmplă la alte instituţii)
Deşi Comitetul ar urma să identifice riscurile la adresa stabilităţii financiare din pieţele bancare, de asigurări, bursa de valori şi pensiile private, din cei 9 membri ai săi, 5 urmează să vină din partea BNR, doar 2 de la ASF, doi urmând să fie numiţi de Guvern. De ce această disproporţie? În nota de fundamentare se precizează că “această structura a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3, potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale”. De la un rol major, la o decizie majoritară este însă o diferenţă. Cu un umor involuntar se mai precizează ”Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei BNR” Cum ar putea să facă asta din vreme ce printre cei 9 membri ai Consiliului General al Comitetului, cei care iau deciziile, sunt 5 angajaţi ai BNR (Guvernatorul-preşedintele Comitetului, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef al instituţiei)?
5 comentarii:
Un nou test ar putea sa le spună oamenilor sănătoşi dacă riscă să moară în următorii cinci ani, promite un studiu publicat în revista PLOS Medicine, citat de Telegraph. Testul, pe care jurnaliştii britanici l-au denumit dramatic „Testul Morţii”, le arată oamenilor care nu sunt bolnavi, dacă sănătatea lor este mai mult o aparenţă.
Mostre de sânge luate de la 17 mii de persoane sănătoase au fost analizate, fiind căutate câteva sute de tipuri de biomarkeri. Oamenii de ştiinţă au supravegheat timp de cinci ani evoluţia stării de sănătate a persoanelor participante la studiu. Dintre acestea, 674 au murit din cauze diferite, de la cancer la boli cardiovasculare. Pe cercetători i-a uimit faptul că toate aceste persoane au avut niveluri similare ale patru biomarkeri.
Biomarkerii sunt molecule din organism care, prin prezenţa sau numărul lor, indică apariţia unei boli sau a unei dereglări fiziologice. De obicei, analizele medicale măsoară anumiţi biomarkeri pentru a determina probleme de sănătate specifice. Fiecare dintre cei patru biomarkeri identificaţi de cercetători indică probleme de sănătate particulare sau o predispoziţie pentru anumite boli, dar ceea ce au observat oamenii de ştiinţă este că împreună cei patru biomarkeri descriu o stare de fragilitate a organismului îngrijorătoare.
Corelaţia dintre nivelul celor patru biomarkeri şi rata de deces a fost observată iniţial de către cercetători estonieni, care au crezut că rezultatele obţinute sunt cauzate de o eroare metodologică. Ei i-au rugat pe colegii lor finlandezi să repete experimentul, iar aceştia din urmă au ajuns la aceleaşi concluzii.
Cei patru biomarkeri sunt: albumina, alpha-1-acid glycoproteina, citrat şi dimensiunea lipoproteinelor de densitate mică.
Coruptia la nivel guvernamental a ramas o problema larg raspandita in Romania, afectand toate segmentele societatii, si au existat incercari continue ale unor figuri politice de a compromite independenta justitiei, se arata in raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului, pe 2013, referitor la situatia Romania. Alte deficiente semnalate in raportul intocmit de Departamentul de Stat american includ abuzuri ale politiei si jandarmeriei asupra detinutilor si a romilor, conditiile precare din inchisori, actiuni si declaratii antisemite, lipsa masurilor de retrocedare a bisericilor greco-catolice, discriminari la adresa romilor, comunitatii LGBT si persoanelor cu HIV/SIDA, precum si amenintari la adresa jurnalistilor.
Parlamentul European cere Comisiei Europene sa instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care incalca valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum este statul de drept, sa se aleaga cu sanctiuni inclusiv de ingheare a fondurilor comunitare.
AUDIO Oficial Consiliul Concurentei: Comisioanele interbancare sunt facute prin intelegere si prin posibile carteluri
de DP HotNews.ro
11:01 Economie | Finanţe & Bănci
"Sa spunem lucrurilor pe nume: comisioanele intre banci sunt facute prin intelegere si prin posibile carteluri. Spun posibile pentru ca ele trebuie demonstrate", a declarat joi Georgeta Fotino, directorul Directiei Servicii din cadrul Consiliului Concurentei. Fotino participa la dezbaterea publica organizata la sediul Finantelor pe marginea proiectului care vizeaza reducerea platilor in numerar.
Citiţi mai mult: UDMR a decis să intre la guvernare - Partide > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/udmr-a-decis-sa-intre-la-guvernare-1084736.html#ixzz2ueSyyzuW
EVZ.ro
Trimiteți un comentariu