Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză. În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri. marți, 25 februarie 2014
Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză. În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri. 
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
PIB-ul real al României a crescut în 2013 cu 3,5%, datorită rezultatelor bune la export determinate de randamentul industrial solid şi de recolta abundentă. În 2014 creşterea va fi de 2,3%, iar în 2015 de 2,5%, se arată în previziunile de iarnă ale Comisiei Europene (CE).
Consumul ar putea fi unul din motoarele creșterii in acest anSursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚUÎn timpul perioadei acoperite de previziuni, motoarele creşterii ar urma să se schimbe de la exporturi, la cererea internă, notează CE, citată de Agerpres.
Deficitul bugetar se estimează că a fost redus la 2,6% din PIB în 2013, de la 3% în 2012. Acesta este mai mare decât se estima iniţial, respectiv 2,5%, din cauza asigurării unei confinanţări mai mari pentru absorbţia de fonduri UE.
În 2014 deficitul ar urma să fie de 2,2% din PIB, faţă de 2% estimat în toamnă, din acelaşi motiv, iar în 2015 să scadă la 1,8%, pe fondul accelerării din activitatea economică şi a stabilităţii.
La insistentele FMI, Ministerul Finantelor propune reducerea drastica a plafonului pana la care firmele se vor incadra pentru plata impozitului forfetar. Acest plafon, ar trebui redus de la 50 de milioane de euro pana la doar 700.000 de euro. Propunerea a starnit discutii aprinse in comisia de buget a Senatului.
" Mediul de business abia asteapta impozitul forfetar", a declarat Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri.
"Aceasta forma de impozitare este ceruta. Oamenii de afaceri imi reproseaza ca nu am introdus mai devreme impozitul forfetar", a mai spus Grapini in fata comisiei de buget finante.
Intrebata de ce ar cere firmele acest impozit, Grapini a spus ca este eliminata concurenta neloiala din piata prin impozitarea unitara.
"Exista formule matematice exacte care vor ajuta la calculul impozitului. De exemplu, intr-un municipiu zona A, impozitul va fi de 406 lei pe pat", a mai spus ministrul.
Senatorii au propus schimbarea denumiri de impozit forfetar in "impozit pe concurenta neloiala". Comisia a respins propunerea de reducere a plafonului insa au adoptat legea cu acest unic amendament.
Comunitatea evreiasca din Salonic a initiat o actiune impotriva Germaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru a obtine daune pentru ”prejudiciul moral si material” produs de nazisti in 1943.
S-a ajuns la CEDO dupa ce ”Curtea Suprema elena a rspins in 2013 o plangere similara, declinandu-si competenta si punand capat unei odisei judiciare care a debutat in 1997”, se arata intr-un comunicat al amintitei comunitati evreiesti, citat de Le Monde.
Evreii din Salonic cer ”in primul rand daune morale si 2,5 milioane de drahme platite in 1943 comandantului armatei germane din regiune, adica 45 de milioane de euro la valoarea actuala”, pentru eliberarea a mii de evrei din lagarele de munca, a precizat David Saltiel, presedintele comunitatii. ”Circa 10.000 de barbati evrei” din Salonic, al doilea oras ca marime din Grecia, au fost supusi ”la munca fortata pentru contruirea autostrazilor sau a cailor ferate din tara”, a spus Saltiel.
Din cauza numarului mare al victimelor inregistrat in primele doua luni de munca fortata, comunitatea evreiasca a decis sa plateasca o rascumparare nazistilor si sa-i elibereze pe evrei, pana ca acestia sa fie deportati in lagarul de exterminare de la Auschwitz, acolo unde au pierit majoritatea populatiei evreiesti din Salonic. Orasul era numit in acea perioada ”Ierusalimul Balcanilor” si avea o populatie de 50.000 de evrei. Astazi comunitatea nu mai numara decat 1.500 de persoane.
David Saltiel doreste ca revendicarea sa fie discutat cu ocazia vizitei oficiale la Atena a presedintelui Germaniei, Joachim Gauck, de pe 5-7 martie. Grecia a cerut de mai multe ori Germaniei plata unor daune pentru crimele comise de nazisti, un subiect sustinut vocal de stanga radicala elena, in special in actualul context alș crizei economice si al masurilor de austeritate, sustinute in primul ran de Germania. Berlinul sustine insa ca probleme reparatiilor de razboi a fost rezolvata prin acordurile Conferintei de Pace de la Paris, in noiembrie 1946.
Incercarea de Lovitura de Stat, initiata de Victor Viore Ponta, prim-ministru, continua. Din declaratiile oficiale rezulta ca primul-ministru intentioneaza sa se prezinte in fata Parlamentului cu un nou Guvern, PSD+PC+UDMR, sa ceara validarea unei noi formule guvernamentale pe baza Programului de Guvernare al USL, cu toate ca acest program a stat la fundamentul legal al Guvernului USL, mandatat in decembrie 2012. Aceasta actiune este neconstitutionala pe fondul juridic al acesteia. Un Guvern este mandatat de Parlament sa guverneze pe baza unui Program de Guvernare intocmit de formatiunea majoritara, pe baza preluarii si armonizarii partilor din programele electorale ale componentelor acelei majoritati, lucru care-I da Guvernului mandatat legitimitatea constitutionala, deoarece Poporul suveran isi exercita puterea in stat. Acum diletantul dovedit Victor Viorel Ponta, ignora legile tarii si prin gest de forta in Parlament, doreste sa obtina, nelegal, un mandat pentru un nou Guvern, nevalidat de Popor, in locul depunerii mandatului din cauza disparitiei formatiunii politice, USL, care a guvernat pe baza acreditarii legale (HP 45/2012 si Decret 902/21012). Programul de Guvernare al USL nu poate fi insusit, prin forta, de PSD. Juridic USL si PSD sunt doua institutii diferite, cu drepturi diferite. Aceasta situatie, aceea de a-ti insusi un Document juridic (Programul de Guvernare USL) pretinzand fals ca este al PSD, are fapta codificata in Codul penal-abuz in serviciu, fals intellectual si uz de fals. In plan juridic fapta ar face ca hotararea Parlamentului de a-I acorda noului guvern votul de incredere, ar fi lovit de nulitate deoarece s-a luat cu incalcarea prevederilor legii. Mai pe intelesul fiecaruia: insusirea Programului USL ar fi un fel de PLAGIAT, iar instigatorul si beneficiarul nelegal al acestui fapt, este cunoscutul Victor Viorel Ponta-dovedit plagiator, dar cu tare de carater majore prin faptul ca nu-si asuma fapta si responsabilitatea ce se impune, iesirea din functiile publice.
Ca urmare, domnule Presedinte, va cerem ca in cazul in care primul-ministru Victor Viorel Ponta va veni la Presedintie cu cererea de numire a noului Guvern, sa refuzati acest lucru (sunteti obligat de prevederile Constitutiei sa faceti numirile “in conditiile legii”). Mai mult va cerem sa sesizati CCR caci suntem clar in fata unui abuz grosolan, neconstitutional, de preluare a puterii prin forta. Caracterul de forta este dat de faptul ca Victor Viorel Ponta, el insusi in conflict cu legea (art 36, legea 14/92), va face aceste lucruri prin presiunea in Parlament, prin acoperitii foarte multi manipulabili pe care-I controleaza direct sau prin prietenii, cumetrii, socru etc. Forta nu inseamna numai recurgerea la glont, dar si impunerea propriei vointe fara ca victimele sa poata apela la mijloace de aparare efective. Iar victima in acest caz este poporul oropsit, fara mijloace effective de aparare.
Domnule Presedinte, va cerem sa incercati sa preveniti acest act neconstitutional si abuziv, cerand un aviz consultative la CCR.
Trimiteți un comentariu